Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Moldova la cea de-a 30-a aniversare a Independenţei

Alexandru M. TĂNASE | Țară & Aniversare

Cu o ceremonie militară şi culturală grandioasă, Republica Moldova (Moldova în acest articol) a celebrat pe 27 August 2021 primele sale trei decenii de existenţă ca stat şi naţiune independentă. Cele mai înalte autorităţi moldovene(Preşedintele, Parlamentul, Guvernul) au fost onorate de prezenţa a trei şefi de state (România, Polonia şi Ucraina), iar declaraţii speciale au fost făcute referitoare la prietenia Moldovei cu toate naţiunile, securitatea regională, suportul internaţional, în special cel al statelor dezvoltate şi al organismelor financiare internaţionale, şi căile de dezvoltare a cooperării. Moldovenii înşişi prezenţi la ceremonia din Chişinău şi-au arătat solidaritatea cu lideri lor. Mass-media internaţională şi din Moldova au reflectat acest eveniment cheie cu multă mândrie, în ciuda multor probleme care încă aşteaptă să fie rezolvate, în special în aceste vremuri de pandemie. În pregătirea acestei aniversări majore, prestigioasa publicaţie BNE IntelliNews din Londra a publicat acest articol de mai jos. La Mulţi ani! Moldova.

În data de 27 August 2021, Republica Moldova a celebrat cea de-a 30-a sa aniversare. Moldova a devenit stat independent în 1991 (recunoscut ca atare de ONU în martie 1992) după dizolvarea Uniunii Sovietice. „Naşterea” acestui stat, bazată pe Declaraţia de Independenţă adoptată de Parlamentul Moldovei, a fost un act de importanţă istorică. Evoluţia acestui stat nou născut de-a lungul celor trei decenii a fost plină de evenimente, multe dintre acestea fiind previzibile în contextul regional geopolitic şi trăsăturilor intrinseci ale societăţii moldoveneşti ca atare.

 

 

În general vorbind, se poate spune că Moldova a reuşit să obţină repede caracteristicile esenţiale ale unui stat independent. Prima, şi cea mai importantă din acest punct de vedere, a fost aderarea ca membru cu drepturi depline la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Grupul Băncii Mondiale, o realizare remarcabilă care a fost posibilă cu sprijinul Olandei şi al României. Documentele de aderare au fost semnate în Washington DC la Departamentul de Stat al SUA de către Primul-Ministru de atunci al Moldovei, Andrei Sangheli, pe 12 august 1992.

 

 

Suportul financiar şi asistenţa tehnică acordată atât de FMI, cât şi de Banca Mondială, inclusiv de Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), au fost esenţiale. Aceste instituţii financiare internaţionale (IFI), inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi mai târziu Banca Europeană de Investiţii, Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare şi alte IFI-uri, au fost importante în a asigura că Moldova poate să ia propriile sale decizii în interesul propriului său popor, bazate pe programele strategice şi interesele sale politice şi economice, fără interferenţa intereselor geopolitice atât de prezente în regiune încă de la primele zile de după independenţă şi până astăzi.


O altă realizare esenţială în vremurile de început ale Moldovei a fost introducerea propriei sale monede pe 29 noiembrie 1993 cu ajutorul FMI şi cu portretul lui Ștefan cel Mare şi Sfânt ca simbol naţional.

Rublele sovietice, rublele ruseşti şi cupoanele moldoveneşti au fost scoase din circulaţie ca mijloace de plată oficiale şi au fost înlocuite de leul moldovenesc la un curs de schimb iniţial de 3,85 lei/USD. Din păcate, în cei 28 de ani de existenţă, leul moldovenesc o avut o soartă grea, cu multe deprecieri, cauzate de crizele globale (vezi cazul anului 1998) şi, mai mult, din cauza unor fraude bancare nemaiauzite şi nemaiîntâlnite, care au culminat cu falimentul Băncii de Economii, Băncii Sociala şi al Unibank în 2016. „Spălătoria moldovenească”, prin care se estimează că s-au spălat $20 mlrd. (bani ruseşti) prin intermediul a câtorva bănci moldoveneşti şi din ţările Baltice, a contribuit, de asemenea, la problemele leului, care are în prezent un curs de schimb de 21,2684 MDL/1 EUR şi de 17,8869 MDL/1 USD (cele două monede de bază în prezent din Moldova).

 

 

Pe scurt, în primele sale trei decenii de existenţă, Moldova a reuşit să implementeze programe bune de restructurare a „elefanţilor” săi industriali din era sovietică, să promoveze dezvoltarea turismului rural, să îmbunătăţească infrastructura transportului (în special, a celui pe şosele), să dezvolte sectorul agricol pentru care ţara are condiţii excelente, a reuşit să obţină un regim liber fără vize de călătorie în Europa pentru cetăţenii săi, a menţinut cu succes intrările anuale din remitenţe de €1.2-1.3 mlrd. de la diasporă moldovenească care lucrează în străinătate şi, poate cel mai important, a semnat Acordul pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA)) cu Uniunea Europeană (UE), ratificat în iulie 2016. Toate acestea merită să fie menţionate într-o listă de sinteză neexhaustivă a celor mai importante realizări.

Cu toate acestea, la vremea când Moldova şi-a declarat independenţa, această ţară avea o populaţie de 4,33 mil. (inclusiv cu aşa-zisa regiune Transnistria, de pe malul stâng al râului Nistru). Această regiune, cu o populaţie de aproximativ 0,7 mil. de moldoveni, ruşi, ucraineni şi alte minorităţi, şi-a declarat în mod distinct propria independenţă cu ajutorul Armatei a 14-a a Rusiei, care a fost (şi încă este) staţionată la Tiraspol. Aceasta a fost una dintre cele mai serioase provocări pentru tânărul stat „nou născut”. Un război separatist a început în curând, iar consecinţele acestuia au fost resimţite imdediat şi de populaţie.


A început exodul moldovenilor, în pofida multor dificultăţi logistice, deoarece aceştia nu au avut drept de călătorie în Europa fără vize până în iunie 2014. Mulţi moldoveni (după unele estimări circa un milion) au aplicat pentru cetăţenia română, care în special după ianuarie 2007 când România a devenit membru UE, i-a ajutat pe moldoveni să emigreze în România, Europa şi în alte locuri. În afară de războiul transnistrean, exodul a fost declanşat în principal de nivelul scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, şomaj, fraude bancare şi corupţie la cel mai înalt nivel al spectrului politic până în 2016-2018. Între timp, după ce a început tranziţia cu o datorie externă zero, Moldova a acumulat un nivel impresionant al acestui indicator – $8,25 mlrd., care reprezenta mai mult de 68% din PIB la finele lunii martie 2021. Impactul evident al acestei situaţii este că aceasta va pune presiune pe cursul de schimb al leului şi posibil va accelera şi procesul de emigrare.

După cele mai recente date disponibile, Moldova are în prezent o populaţie de numai 2,9 mil. cetăţeni, din care 0,3 mil. trăiesc în Transnistria (o scădere totală estimată la circa 1,5 mil. cetăţeni). Cu toate aceste, este corect să subliniem că Moldova nu este singura ţară în tranziţie către o economie de piaţă cu o asemenea dinamică negativă a populaţiei sale. De exemplu, România a pierdut o parte largă a populaţiei sale, care era de 23 mil. la finele anului 1989. Se estimează că circa 5 mil. de români au emigrat după evenimentele dramatice din decembrie 1989. Populaţiile Ucrainei şi Poloniei au scăzut, de asemenea, în timpul celor trei decenii de tranziţie. Multe alte ţări în tranziţie au suferit trenduri similare.


Acestea au fost schimbări fundamentale în chintesenţa societăţii moldoveneşti, cu consecinţe care vor dura mult. Măsuri pentru a se inversa aceste tendinţe sunt necesare mai mult ca oricând. Schimbările politice recente (un Preşedinte orientat către reforme noi, un nou Parlament după alegerile din 11 iulie 2021, cu o bună majoritate pentru partidul principal (PAS) şi un Guvern mono-color la putere de la 6 august 2021) oferă un mix pentru care s-a aşteptat mult şi care ar putea fi folosit la maximum pentru consolidarea reformelor, eradicarea corupţiei, atragerea mai multor investiţii străine directe (FDI), crearea condiţiilor pentru ca Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) private să înflorească şi, în final, să îmbunătăţească condiţiile de trai ale populaţiei locale. UE şi cele mai multe IFI-uri sunt gata să ajute. Într-un fel, se poate spune că Moldova nu a avut niciodată un mediu politic mai bun pentru a progresa cu reformele necesare atât de mult şi să direcţioneze ţara către Europa, căreia îi aparţine.

La Mulţi Ani, Moldova!■

 

 

Alexandru M. TĂNASE, PhD, este autor independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi Consilier la FMI. Acest articol reprezintă opiniile personale ale autorului şi nu cele ale BERD, FMI sau orice altă instituţie citată. Analiza şi datele sunt bazate pe informaţii disponibile până la mijlocul lunii August 2021.

 

 

 

 

 

 

Comentarii [1]

Comentariu
  • 28.09.2021 03:19:32 Grigore
    Este o istorie deja, putem sa spunem - istorie frumoasa!

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
24
Afişări de site:
2118226
Vizitori unici:
4242833

WebArt Pro