Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Adrian GHEORGHIȚĂ: Criza pandemică a maturizat mediul de afaceri

Ilona NAVRUC | Criză & Impact

Directorul-adjunct al Camerei de Comerţ Americane din Republica Moldova (AmCham Moldova), Adrian Gheorghiţă, consideră că în perioada pandemiei, cauzate de COVID-19, unele companii moldoveneşti au reuşit să transforme constrângerile sale în oportunităţi. Actualmente, acestea explorează posibilitatea de a intra pe piaţa online, de a crea noi linii de business sau de a identifica noi parteneri de export. Astfel, această criză a maturizat o bună parte a mediului de afaceri moldovenesc, susţine Adrian Gheorghiţă.

Profit: Dle Gheorghiţă, la mijlocului lunii august, AmCham Moldova a prezentat cel de-al doilea studiu cu genericul: „Impactul pandemiei COVID-19 asupra activităţii companiilor din Moldova: realităţi, aşteptări, acţiuni”. Vă rog să numiţi cele mai importante concluzii ale acestui studiu.

Adrian GHEORGHIȚĂ: Criza economică provocată de pandemia COVID-19 produce reacţii în lanţ asupra tuturor sectoarelor economiei naţionale, cele mai afectate sectoare sunt cele care presupun o interacţiune intensă cu clienţii, dar şi companiile care nu şi-au diversificat activitatea.

Profit: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă mediul de afaceri la moment?

A.G.: Actualmente, companiile sunt în faţa unei complexităţi de probleme de business, probabil fără precedent. Antreprenorii rămân a fi afectaţi total sau semnificativ de diminuarea cererii de produse şi servicii, atât pe piaţa locală (77%), cât şi pe pieţele străine (44%). În topul sectoarelor economice afectate de acest factor se regăsesc: turismul, transportul şi logistica, industria creativă. Jumătate dintre respondenţii sondajului realizat de AmCham Moldova au menţionat că activitatea lor suferă din cauza întârzierilor la încasarea facturilor emise. De asemenea, companiile urmează să găsească soluţii optime pentru a gestiona eficient resursele umane (problemă apărută din cauza diminuării productivităţii angajaţilor), dar şi pentru a face faţă fluctuaţiilor pe lanţul logistic.

Condiţiile de activitate impuse de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică afectează o bună parte din sectorul privat, în special sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante şi cafenele). În acelaşi timp, actuala criză a scos la suprafaţă probleme mai vechi aferente reglementării activităţii de întreprinzător, dar şi cele ce vizează interacţiunea cu autorităţile publice în cadrul controalelor de stat, obţinerii actelor permisive, solicitării serviciilor publice şi alte formalităţi.

Profit: Ce soluţii au implementat companiile din domeniul HoReCa pentru a depăşi această situaţie?

A.G.: Trei patrimi dintre respondenţii sectorului HoReCa au amânat efectuarea investiţiilor strategice şi curente. Regretabil este faptul că aceste decizii contaminează alte sectoare ale economiei naţionale, manifestându-se prin scăderea cererii de produse şi servicii.

Profit: Dar, cum intenţionează alţi agenţi economici să gestioneze efectele cauzate de pandemia COVID-19?

A.G.: Printre cele mai importante măsuri implementate de companiile moldoveneşti putem menţiona – amânarea investiţiilor strategice şi curente, reducerea costurilor administrative, de chirie şi de personal. Totodată, unele companii transformă constrângerile în oportunităţi, respectiv explorează posibilitatea de a intra pe piaţa online, de a crea noi linii de business, sau de a identifica noi parteneri de export.

Profit: Ce aşteptări au oamenii de afaceri de la autorităţile R. Moldova?

A.G.: Potrivit sondajului, principalele măsuri de intervenţie solicitate de respondenţi se disting în dimensiunea monetară. În special, acestea se referă la oferirea vacanţelor fiscale la plata impozitelor şi taxelor şi/sau reducerea acestora, subvenţionarea plăţilor la chirie, garantarea creditelor de către stat etc. Pe de altă parte, se remarcă măsuri de revizuire a politicilor ce ţin de contracararea COVID-19, în special oferirea suportului în reprofilarea companiei, implementarea unor politici economice de stimulare a investiţiilor în utilaje şi tehnologii performante.

Profit: Ce lecţii importante a învăţat mediul de afaceri în această perioadă dificilă?

A.G.: Aici aş aminti despre definiţia antreprenoriatului oferită de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Antreprenoriatul este o activitate desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

Cred că această criză a maturizat o bună parte a mediului de afaceri moldovenesc. Observăm o strânsă legătură dintre profilul facilităţilor oferite de stat şi cifrele de afaceri oficiale ale companiilor. În perioada post-criză mizăm pe o „înălbire” a businessului moldovenesc.

Profit: S-au schimbat, într-o oarecare măsură, priorităţile agenţilor economici după această experienţă?

A.G.: Deşi e prematur de a face anumite concluzii, credem că companiile privesc cu o doză mai mare de seriozitate aspectul digitizării afacerii, precum şi implementarea plăţilor fără numerar.

Profit: Dar, cum se simte sectorul bancar în această situaţie, când veniturile agenţilor economici, precum şi a populaţiei scad semnificativ?

A.G.: Potrivit sondajului, mai bine de jumătate dintre respondenţii din industria bancară au amânat efectuarea investiţiilor strategice. Totodată, datele statistice arată că sectorul bancar şi-a restabilit portofoliul de credite încă până la pandemie. Mizăm că pofta de creditare a sectorului bancar va creşte în viitorul apropiat, debitorii fiind susţinuţi şi de unele instrumente guvernamentale.

Profit: Ar trebui să ne aşteptăm la o majorare a portofoliului de credite neperformante?

A.G.: Majoritatea respondenţilor sondajului raportează în continuare că scăderea cererii şi admiterea restanţelor la încasarea facturilor emise produc un impact semnificativ sau total asupra activităţii acestora. În acelaşi timp, o pătrime dintre respondenţi anticipează diminuarea veniturilor în perioada imediat următoare cu peste 50% comparativ cu perioada similară a anului 2019. Respectiv, prin prisma studiului AmCham Moldova, ce de altfel este considerat reprezentativ, credem că creditorii instituţionali ar trebui să admită astfel de scenarii.

Profit: Ce recomandări are AmCham Moldova pentru Guvern, autoritatea de reglementare - Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi băncile comerciale?

A.G.: Însuşi scopul studiului a fost de a oferi Guvernului o informaţie actualizată cu privire la constrângerile curente ale mediului de afaceri, dar şi măsurile necesare de întreprins în vederea diminuării impactului pandemiei COVID-19 asupra acestuia. În ceea ce priveşte activitatea sectorului bancar în perioada pandemică, mă bucură faptul că BNM a reacţionat prudent la anumite tentative de instituire a moratoriului la plata creditelor, dar şi a exceptat băncile de la anumite obligaţii de constituire a provizioanelor. Aici este relevantă practica regională. De exemplu, în iunie, autoritatea bancară europeană a extins măsurile de relaxare cu privire la clasificarea activelor până la 30 septembrie. Această decizie a fost justificată prin importanţa oferirii unui sprijin continuu băncilor comerciale ce au oferit vacanţă la plata creditor, în contextul extraordinar al situaţiei actuale.

Profit: În opinia Dvs., inclusiv prin prisma studiului prezentat, cum credeţi că se va modifica piaţa muncii după această criză, din punct de vedere al disponibilităţii forţei de muncă şi aşteptărilor angajaţilor?

A.G.: Chiar şi în condiţiile în care companiile din cadrul AmCham Moldova achită angajaţilor salarii aproape duble, decât media pe economie, capitalul uman rămâne a fi una din cele mai stringente constrângeri de afaceri. Conform studiului, 40% dintre respondenţi au raportat scăderea productivităţii angajaţilor, iar o treime dintre respondenţi au menţionat în calitate de constrângere cadrul normativ în domeniul muncii, fapt ce reprezintă o opinie comună atât a companiilor mari, cât şi a IMM-urilor.
Considerăm că în următoarea perioadă statul urmează să vină cu politici de relaxare a cadrului de reglementare angajat – angajator, ce ar permite o adaptabilitate mai mare a regimului şi a condiţiilor de muncă pentru angajaţi.

Profit: Mulţi experţi economici consideră că efectele crizei se vor resimţi cu adevărat abia în anul 2021. În opinia Dvs., ce ar trebui să întreprindă statul, pe de o parte, şi mediul de afaceri, pe de altă parte, pentru a asigura pe termen lung sustenabilitatea şi dezvoltarea unui climat de business favorabil în R. Moldova?

A.G.: Turbulenţele economice actuale pun în lumină părţile slabe ale climatului investiţional naţional. Acestea, cuplate cu problemele generate de pandemie, creează potenţial de deteriorare a poziţiei investiţionale a ţării. Pe lângă aspectele ce ţin de respectarea statului de drept, regimul fiscal, calitatea infrastructurii, investitorii analizează şi modul în care autorităţile publice au gestionat criza pandemică şi cea economică, resursele alocate şi abordările implementate din prismă antreprenorială şi socială. Aşadar, asistăm la tot mai multe discuţii în ceea ce priveşte necesitatea creării unui mecanism simplu de garantare a creditelor de către stat, digitizarea B2B, B2G2B, implementarea măsurilor de tip Kurzarbeit etc.

Profit: Atât primul studiu realizat de AmCham Moldova în luna aprilie, precum şi cel de-al doilea, au fost prezentate Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) şi Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Totuşi, pe cât de auzite sunt plângerile şi recomandările mediului de afaceri?

A.G.: În perioada pandemiei, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru a fost una din cele mai eficiente platforme de dialog public-privat, care a permis escaladarea problemelor ce nu suferă amânare, la cel mai înalt nivel. Astfel, atât primul sondaj, cât şi cel de-al doilea au fost dezvoltate ţinând cont şi de datele de care au nevoie MEI şi Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în scopul utilizării acestora în elaborarea politicilor. Aşadar, salutăm aprobarea Foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naţionale şi dezvoltare a comerţului electronic, primul sondaj conţinând trei subiecte pe acest segment. Mai nou, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru elaborează Matricea COVID, anume pentru a identifica cele mai eficiente politici de susţinere a businessului de către stat.■
 

 

 

Comentarii [1]

Comentariu
  • 20.09.2020 01:33:46 Viorel
    Palata face lobi, face corect si efectiv.

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
11
Afişări de site:
2507405
Vizitori unici:
5314981

WebArt Pro