Amendamentele operate la Legea cetăţeniei acum mai bine de jumătate de an oferă străinilor cetăţenia Republicii Moldova cu condiţia ca aceştia să verse în monedă naţională sau în una din valutele liber convertibile pe teritoriul ţării o contribuţie nerambursabilă în valoare de cel puţin 100 mii euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau să efectueze şi să menţină o investiţie în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, pentru o perioadă de cel puţin 60 de luni, în valoare de cel puţin 250 mii euro. De asemenea, o altă condiţie pentru ca un apatrid să primească cetăţenia ţării noastre este ca acesta să împrumute statul cu aceeaşi sumă pe o perioadă de cinci ani. Pe de altă parte, contribuabilii moldoveni se obligă să-i întoarcă respectivului investitor străin întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor 5 ani.

Noile modificări, intenţionat sau nu, au fost ascunse de ochii lumii, şi au apărut în spaţiul public abia recent când, în baza amendamentelor, Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care sunt stabilite regulile de acordare a cetăţeniei prin investiţie.

Oficializarea banilor dubioşi?

Societatea civilă, care a fost pusă în faţa faptului împlinit, atenţionează că prin „acest amendament  Moldova a fost transformată de către actuala guvernare într-un mecanism de legalizare a mijloacelor financiare de origine frauduloasă”.
Potrivit experţilor Transparency International - Moldova, noul mecanism „ar putea legaliza interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă”.
„Vorbim de o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul Moldovei”, atenţionează Transparency International - Moldova.

Fără pârghii pentru verificare

Deşi autorităţile dau asigurări că vor verifica atent proprietarii şi investiţiile acestora care urmează să intre în ţară în rezultatul noilor modificări, experţii au mari dubii în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor statului de a controla banii de provenienţă dubioasă. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, a declarat pentru Profit că în raportul Krol este menţionat expres că banii care au fost furaţi din cele trei bănci falimentare au fost, de fapt, investiţi din nou în RM. „Cu regret, Moldova are o capacitate slabă de a depista sursa capitalului, lucru demonstrat în 2014, în urma jafului fără precedent din sistemul bancar. În mod normal, autorităţile noastre erau obligate să depisteze că banii veniţi în ţară nu doar că au o provenienţă dubioasă, ci una criminală, rezultând dintr-o fraudă de proporţii săvârşită pe teritorul ţării noastre. Dacă autorităţile au fost neputincioase în a depista aceste resurse financiare de sorginte criminală din RM, acum riscăm să aducem alţi bani murdari de prin alte zone ale lumii. Este adevărat, că avem nevoie de investiţii străine, dar nu de orice fel de investiţii. Avem nevoie de investiţii corecte, curate şi transparente”, consideră Ioniţă.

Noi domenii de dezvoltare strategică?
 
Un alt aspect care trezeşte semne vădite de îngrijorare din partea experţilor este că acest proiect stabileşte noi „domenii de dezvoltare strategică” în care ar urma să investească străinii solicitanţi de cetăţenie, fiind vorba de „dezvoltarea sectorului imobiliar” şi „dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat”. Societatea civilă atenţionează, însă, că aceste două domenii nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculaţii financiare. Mai mult, acestea nu se regăsesc în documentele de politici privind dezvoltarea strategică a ţării până în anul 2020. „Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere, aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora. Astfel, autorităţile îşi identifică drept „domenii strategice” acele sectoare care pot fi uşor încorporate în schemele internaţionale de spălare de bani”, susţine Transparency International – Moldova, precizând că „procurarea hârtiilor de valoare de stat în contextul acordării cetăţeniei nu reprezintă o investiţie, ci un împrumut impus statului”.
Paradis al criminalilor?

Perspectivele noilor modificări la Legea cetăţeniei sunt descrise în culori sumbre şi de către reprezentanţii opoziţiei de la Chişinău. „Oligarhul Vladimir Plahotniuc vrea să transforme Moldova „într-un paradis al criminalilor”, susţine vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr,  Alexandru Slusari. În opinia lui, pe un investitor sincer interesat să investească bani într-un stat precum Republica Moldova nu-l interesează cetăţenia, ci „un climat investiţional favorabil şi nivelul corupţiei în instituţiile de stat, dar şi o justiţie funcţională”. „Plahotniuc încearcă prin orice metodă să-şi ascundă sub drapelul european visul de a transforma Moldova într-o gaură neagră şi într-un paradis al criminalilor din toată lumea”, afirmă Slusari.

Coridor pentru terorismul internaţional?
Mari îngrijorări faţă de această iniţiativă îşi exprimă şi liderii Partidului Acţiune şi Solidaritate. Potrivit lor, legea care oferă cetăţenie moldovenească celor care investesc în ţară „ar putea transforma Moldova într-un coridor pentru terorismul internaţional sau ar putea legaliza banii murdari din afară”. În opinia secretarului general al Partidului Acţiune şi Solidaritate, Igor Grosu, „iniţiativa pune în pericol securitatea statului, banii murdari vor ajunge în zona legalităţii, existând riscul ca cetăţenia să fie obţinută de persoane cu trecut dubios”.

Vindem un bun ce nu ne aparţine

Veaceslav Ioniţă recunoaşte că în mod normal orice ţară îşi doreşte să atragă investiţii străine prin diferite instrumente, inclusiv acesta. Totodată, el atenţionează asupra faptului că în actuala conjunctură politică şi economică, iniţiativa strârneşte un şir de temeri. „Cea mai mare îngrijorare este legată de reacţia partenerilor noştri internaţionali. Trebuie să fim sinceri şi să spunem lucrurilor pe nume. Noi, de fapt, vrem să le oferim străinilor un bun care nu ne aparţine şi anume dreptul de a călători liber în spaţiul european. Nu cred că foarte mulţi cetăţeni străini sunt entuziasmaţi să devină cetăţeni moldoveni, excepţie fiind doar faptul că asta le-ar oferi dreptul de a călători fără vize în Europa. Dar acesta este un bun care nu este proprietatea noastră. Europenii ni l-au oferit în schimbul unor reforme şi promisiuni de racordare a legislaţiei la standardele europene. Ne amintim cu toţii că în momentul în care era abordată chestiunea liberei circulaţii în Europa pentru cetăţenii moldoveni, un subiect de discuţie era ca nu cumva RM să devină o portiţă de intrare pentru unele persoane pe care europenii nu ar dori să-i aibă în spaţiul comunitar. Acum, cu astfel de iniţiative riscăm să trezim mari întrebări în faţa instituţiilor europene care ne-au oferit şansa de a circula liber în UE. Sper că nu se va ajunge până la momentul în care moldovenii vor fi lipsiţi de acest drept”, afirmă expertul.  

Noua iniţiativă are o „soră geamănă”
 
Noile modificări amintesc de o altă iniţiativă dubioasă, cea privind „liberalizarea capitalului”, care, de asemenea, a stârnit un val de critici dure la finele anului trecut. Interesant este faptul că autorii acestor două proiecte de legi sunt aceleaşi persoane – speakerul Andrian Candu, şi deputatul democrat Sergiu Sârbu. Atunci, ca urmare a presiunii  publice, proiectul a reuşit să fie votat doar în primă lectură, după care a fost retras de pe agenda legislativului.■