Profitразделитель ссылочного текста №_12_2019 (275), decembrie 2019

Da, Moldova poate!

Margareta MOCREAC | Proiect & Impact

Cu un an înainte de finalizarea Programului Compact în valoare de $262 mil., Corporaţia Provocările Mileniului (CPM), responsabilă de monitorizare, este ferm convinsă că proiectul va fi un mare succes. La patru ani de la lansare, lucrurile arată foarte bine, deşi la diferite etape mulţi au fost foarte sceptici şi au pus la îndoială faptul că un proiect atât de mare va fi realizat în termenele stabilite, conform bugetului şi la standarde înalte, susţine Jeffrey Goveia, director-adjunct al reprezentanţei Corporaţiei Provocările Mileniului în Moldova. Într-un interviu acordat revistei Profit, Jeffrey Goveia vorbeşte despre progresul în implementarea proiectului, provocările cu care se confruntă, cooperarea cu autorităţile, măsurile de combatere a corupţiei şi impresiile sale despre Moldova.

Profit: Dle Goveia, a mai rămas un an din cei cinci prevăzuţi pentru implementarea Programului Compact finanţat de Guvernul SUA, termenul limită fiind 1 septembrie 2015. Care sunt cele mai importante rezultate obţinute în cadrul programului până în prezent, precum şi sarcinile ce urmează a fi indeplinite pe parcursul ultimului an?

J.G.:
La moment, realizarea cea mai importantă constă în faptul că suntem pe cale de a finaliza proiectul de reconstrucţie a drumului Sărăteni-Soroca cu o lungime de 93 km. Mai avem însă câte ceva de făcut, dar planificăm darea în folosiţă a drumului pentru sfârşitul lunii curente. Intenţionăm să organizăm o cursă excepţională cu biciclete pe toţi cei 93 km de drum de la Sărăteni până la Soroca.  

După cum, probabil, ştiţi, în reconstrucţia acestui drum au fost investiţi $100 mil. Proiectul include nu doar reconstrucţia drumului, ci şi a căilor de acces, a trotuarelor, iluminarea traseului, instalarea pavajului în curtea şcolilor, precum şi construcţia unui drum de acces de la staţia de pompieri din Soroca până la drumul în cauză. De aceea, putem spune că am obţinut un rezultat cu adevărat imens, care, la momentul dat, este cel mai important în cadrul Programului Compact.

În plus, primul sistem de irigare urmează să fie lansat în luna septembrie, urmat de al doilea, în octombrie sau noiembrie. Alte  două sisteme vor fi puse în funcţiune până la sfârşitul anului curent sau la începutul anului viitor. În total, vor fi 10 sisteme care vor permite irigarea a circa 15 mii ha de pământ – ceea ce reprezintă o creştere substanţială a suprafeţelor irigate în Moldova.

Patru din cele 10 sisteme de irigare vor putea fi utilizate de către fermieri pe parcursul întregului sezon de irigare 2015. Celelalte şase sisteme vor fi finalizate până la 1 septembrie 2015.

Acestea sunt cele două mari componente ale Programului Compact, costul cărora se ridică la $200 mil. din totatul proiectului de $262 mil.

În plus, mai implementăm un proiect de finanţare în domeniul agriculturii în valoare de $7,8 mil. şi care a permis să fie oferite credite la 47 de întreprinderi care activează în domeniul pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare.

De asemenea, ne-am ocupat de instruirea fermierilor şi a membrilor asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru ca ei să poată beneficia de avantajele irigării. Există mai multe rezultate, dar cele mai mari abia urmează, odată cu crearea întregii infrastructuri.

Profit: Care au fost cele mai mari provocări cu care v-aţi confruntat în procesul de implementare a proiectului şi cum le-aţi depăşit?

J.G.:
Cea mai mare provocare a fost să încercăm să implementăm proiecte de infrastructură cu grupuri noi într-o ţară nouă. În Moldova fuseseră implementate mai multe proiecte de infrastructură până în anul 2000, dar CPM şi partnerii săi nu mai lucraseră aici. Fondul Provocările Mileniului Moldova – structură creată de Guvernul RM şi responsabilă de gestionarea proiectului – a făcut un lucru bun la capitolul selectării companiilor internaţionale pentru implementarea proiectului. Majoritatea acestor companii activează în RM pentru prima dată.

Prima provocare pe care se pare că am depăsit-o cu succes a fost să implementăm proiecte de infrastructură foarte mari în termenele stabilite şi cu ajutorul companiilor care abia însepuseră să activeze în Moldova.

De asemenea, a trebuit să amintim permanent că CPM are un termen fix de implementare de cinci ani şi că proiectul se va finaliza la 1 septembrie 2015, iar acest lucru nu este o glumă. Unii ne spuneau: „Nu vorbiţi serios despre această dată limită?” Dar răspunsul nostru era: „Da, vorbim serios. Aşa prevede legislaţia SUA, nu putem prelungi proiectul după 1 septembrie 2015”. Atunci ei realizau că trebuie să-şi finalizeze lucrul în termenele stabilite.

Profit: Dar ce v-a surprins plăcut pe parcursul implementării proiectului?

J.G.:
Parţial, m-am referit deja la acest subiect. CPM se bazează pe acest model unic care prevede implementarea unor proiecte de anvergură cu bugete şi termene fixe. Cred că multă lume avea dubii cu privire la succesul unor asemenea proiecte în Moldova şi deseori întrebau: „Poate Moldova implementa asemenea proiecte la standardele stabilite, în special cele de sănătate, siguranţă şi protecţie a mediului? Va lucra sistemul la nivel local, se vor ridica autorităţile la nivelul aşteptărilor?” Cred că, după patru ani, răspunsul la această întrebare este: „Da, Moldova poate”. Autorităţile ne acordă toată asistenţa de care avem nevoie, sistemul funcţionează, iar oamenii sunt dedicaţi rezultatului. La patru ani de la lansarea proiectului, lucrurile arată foarte bine. Cred că la diferite perioade de timp multă lume avea îndoieli la acest capitol. Moldova trebuie să analizeze rezultatele obţinute în această perioadă şi să spună: „Da, putem face acest lucru”.

Profit: Cum s-a schimbat viaţa oamenilor de rând în regiunile unde este implementat Programul Compact? Putem spune că în aceste regiuni numărul moldovenilor care pleacă peste hotare este mai mic decât în regiunile mai puţin dezvoltate?

J.G.:
CPM este o organizaţie care ia procesul de evaluare foarte în serios. Nu dispunem de statistici la aceste capitol, cu toate acestea, pot vorbi despre acest subiect în baza experienţei mele de şapte ani de activitate în Moldova. Când am efectuat primele vizite la viitoarele şantiere de construcţie – am vizitat aceste locuri de foarte multe ori înainte de a începe nemijlocit lucrările  - ne-am confruntat cu o foarte mare doză de scepticism: „Chiar veţi reuşi să realizaţi aceste proiecte?” La moment, nu există niciun dubiu că drumul va fi reabilitat şi că acesta va fi un drum de calitate înaltă, iar oamenii vor rămâne mulţumiţi.

În regiunile unde sistemele de irigare sunt în faza de finalizare, fermierii au început deja să ne mulţumească. În restul cazurilor, scepticismul continuă să prevaleze.

Profit: Unul dintre obiectivele iniţiale ale Programului Compact a fost să genereze noi investiţii în economia RM. Care sunt rezultatele la acest capitol?

J.G.:
Cel mai bun exemplu este proiectul Accesul la finanţe în agricultură în care am investit $7,8 mil., iar fermierii, care au venit la noi pentru a primi asistenţă financiară, au investit alte $9 mil. din surse proprii. Aceasta înseamnă că la fiecare dolar investit de noi în finanţarea agriculturii, fermierii moldoveni au contribuit cu mai mult de un dolar din fonduri proprii. Este un indiciu clar că moldovenii doresc să investească în agricultură, iar sectorul se dezvoltă.

Cred că agricultura este sectorul în care vor fi făcute investiţii foarte mari. Agricultura de performanţă necesită investiţii de câteva mii de euro la hectar, ceea ce înseamnă că în cele 15 mii ha de pământ aprovizionate cu sisteme de irigare în cadrul Programului Compact vor fi făcute investiţii enorme. Sunt sigur că aceste investiţii vor urma de îndată ce agricultorii vor vedea că sistemele de irigare funcţionează.

Profit: Corupţia, înclusiv în procesul de organizare a tenderelor, este una din marile probleme cu care se confruntă Moldova în prezent. Cum este soluţionată această problemă în cadrul Programului Compact?

J.G.:
Noi am apelat la companii internaţionale pentru efectuarea achiziţiilor. Am angajat, de asemenea, o companie internaţională responsabilă de monitorizarea procesului de achiziţii. În loc să încredinţăm acest proces unui grup de persoane care ar putea avea interese în Moldova, l-am încredinţat unor grupuri internaţionale pentru a fi siguri că procesul de achiziţii este unul corect.

De asemenea, procesul de examinare a ofertelor este unul foarte transparent la care participă persoane independente din diferite regiuni ale Moldovei, iar în cazul achiziţiilor mai mari aducem experţi din străinătate. În plus, experţii examinează ofertele stând unul în faţa celuilalt într-un birou şi ajungând, astfel, la un numitor comun.

În cazul în care participanţii la tender consideră că procesul de examinare a ofertelor nu a fost corect, ei pot cere revizuirea rezultatelor, lucru efectuat cu participarea experţilor externi.

Profit: Au fost înregistrate asemenea cazuri?

J.G.:
Nu au fost înregistrate cazuri în care s-ar fi luat decizii împotriva Fondului Provocările Mileniumului.  Cred că acest lucru se datorează, în special, faptului că participanţii la tendere, ştiind cum funcţionează sistemul, au avut încredere în el. Cred că rezultatele înregistrate până în prezent sunt un indicator clar al faptului că tenderele au fost organizate corect şi că sistemul funcţionează.

De exemplu, în cazul drumurilor, ofertele au fost mai mici decât s-a prognozat, lucru care a permis să se facă investiţii mai mari în sistemul de irigare.

În plus, există CPM care monitorizează procesul. CPM lucrează conform sistemului de granturi, iar acest proiect este un cadou foarte mare din partea poporului american pentru poporul moldovenesc, al cărui mesaj general, în opinia mea, este: „Nu irosiţi cadoul nostru”.

Această asistenţă diferă de un împrumut mare care, în cele din urmă, înseamnă utilizarea banilor cetăţenilor RM. În cazul dat, moldovenii folosesc banii Guvernului SUA.

Din punctul meu de vedere, banii acordaţi de Guvernul SUA sunt folosiţi conform destinaţiei – pentru construcţia unui drum şi a unor sisteme de irigare extraordinare şi pentru acordarea asistenţei de înaltă calitate fermierilor moldoveni.

Profit: Aceste proiecte au fost implementate atât de specialişti străini cât şi de cei locali. Dispuneţi de careva statistici cu privire la numărul de locuri de muncă nou create în cadrul Programului Compact pe parcursul celor patru ani?

J.G.:
Nu dispun de asemenea date la moment. Dar vă pot spune că în cazul construcţiei sistemelor de irigare specialiştii străini reprezintă între 30% şi 50%, iar restul sunt specialişti locali.

Un alt aspect pozitiv este faptul că în procesul de implementare a proiectelor de renovare a drumurilor şi reabilitare a sistemelor de irigare companiile subcontractante din RM au avut posibilitate să înveţe de la companiile contractante străine care au folosit pe larg tehnici noi şi echipamente moderne.

Profit: Ce sfaturi aţi da autorităţilor RM în procesul de implementare a proiectelor cu finanţare internaţională?

J.G.:
Modelul CPM – de a implementa proiecte de anvergură cu bugete şi termene fixe – a fost un test de integritate pe care Guvernul RM se pare că l-a trecut cu succes. Am demonstrat că proiecte de infrastructură mari pot fi realizate la timp, conform bugetului şi conform celor mai înalte standarde. Guvernul ar trebui să continue să urmeze acest model pe viitor. În acelaşi timp, să nu uite că pentru implementarea cu succes a unor asemenea proiecte este nevoie de angajamentul autorităţilor de a elimina anumite bariere.

Profit: Despre ce fel de bariere este vorba?

J.G.:
Au existat câteva cazuri când a fost necesară revizuirea unor standarde şi politici învechite, iar având pe masă cele $262 mil. Guvernul s-a angajat să facă acest lucru. Compact a demonstrat Guvernului că acesta se poate implica şi poate uşura viaţa oamenilor de afaceri, diminua corupţia şi dezvolta ţara. Sfatul meu este: „Faceţi acest lucru pentru că aşa este corect, dar nu deoarece trebuie să implementaţi Programul Compact”.
Un alt sfat este să apăraţi investiţiile publice de comportamentul de răpitor al unora. Am vorbit deja mai sus de măsurile luate de Compact pentru a asigura organizarea transparentă a tenderelor. Guvernul RM poate face la fel - poate invita experţi străini şi implementa un sistem greu de corupt.

Un alt lucru la care aş vrea să mă refer este că Moldova are oameni foarte muncitori şi educaţi care vorbesc mai multe limbi. Locuiţi într-un spaţiu foarte interesant între est şi vest. Profitaţi de acest lucru, profitaţi de oamenii inteligenţi pe care îi aveţi, daţi-le de lucru, puneţi-i în funcţii de conducere, asiguraţi-vă că oamenii potriviţi sunt la locul potrivit şi sprijiniţi-i.

Am făcut deja acest lucru în cadrul Programului Compact şi am văzut rezultatele. Unica diferenţă este că în cazul nostrul există procesul de monitorizare, dar voi puteţi face acelaşi lucru. Deci faceţi-l.

Profit: În cadrul întâlnirilor cu oficialii americani, reprezentanţii Guvernului de la Chişinău au declarat în repetate rânduri că contează pe un nou Program Compact. Pe cât de real este acest lucru?

J.G.:
Este foarte real. Moldova face parte din categoria ţărilor în care Guvernul SUA doreşte să investească prin intermediul CPM, lucru demonstrat prin acordarea primului Program Compact. Eligibilitatea RM pentru un al doilea Compact va fi examinată de  consiliul de administraţie al CPM în luna decembrie. Criteriile vor fi aceleaşi ca şi în cazul primului Compact – buna guvernare a ţării , libertatea economică şi investiţiile în oameni. De asemenea, consiliul de administrare va analiza la ce nivel Compact poate contribui la reducerea sărăciei şi generarea creşterii economice. Cred că acest lucru este posibil în Moldova.

Întrebarea este de ce sume dispune agenţia şi în ce sectoare urmează aceste fonduri să fie utilizate.
De asemenea, vor fi examinate rezultatele obţinute la implementarea primului proiect Compact, cooperarea cu CPM etc.

Există totuşi câteva diferenţe care vor fi luate în consideraţie.

La momentul examinării dosarului pentru primul Compact, Moldova făcea parte din categoria  ţărilor cu venituri mici şi, respectiv, a fost comparată cu alte ţări din aceeaşi categorie. Între timp, Moldova a fost promovată în categoria ţărilor cu venituri ceva mai mari, unde şi concurenţa între state este mai mare. Dar membrii consiliului sunt persoane foarte inteligente. Nu putem promite nimic, dar eligibilitatea RM pentru un al doilea Program Compact va fi examinată la modul cel mai serios.

Cât priveşte domeniile în care cel de-al doilea Compact ar putea investi, din câte ştiu, reprezentanţii Guvernului s-au arătat interesaţi de investiţii în sectorul energetic şi cel al educaţiei. Acestea vor fi evaluate de către CPM de comun acord cu Guvernul RM pentru a fi siguri că acestea sunt investiţii bune pentru Moldova.

Profit: Există cazuri când o ţară a câştigat deja două programe Compact?

J.G.:
Există câteva ţări care au reuşit acest lucru. Dat fiind standardele stricte ale CPM, numărul ţărilor care se pot califica pentru un al doilea program Compact este destul de limitat. Ghana, Tanzania, Pepublica Capul Verde şi Georgia se numără printre ţările care s-au calificat deja pentru al doilea Compact.

Profit: O mare parte din fondurile acordate RM în cadrul Compact, este vorba de milioane de dolari, au fost cheltuiţi pentru monitorizare şi audit. A fost acest lucru, într-adevăr, necesar? Nu aveţi încredere în companiile care se ocupă de implementarea proiectului?

J.G.:
Nu este vorba de încredere. Una dintre caracteristicile CPM este abordarea foarte serioasă a procesului de evaluare. CPM nu doreşte să fie o agenţie de dezvoltare care să spună că rezultatul activităţii sale este renovarea a 93 km de drum. Dorim să putem spune: rezultatul activităţii noastre este reducerea sărăciei şi creşterea economică. Este uşor să spui 93 km au fost reparaţi: da sau nu. Este mult mai greu să spui: această investiţie în sumă de $100 mil. în drumuri a adus Moldovei o creştere economică mai mare de $100 mil. Aceasta a fost cea mai bună cale pentru Guvernele RM şi al SUA să cheltuiască cei $100 mil. pentru îmbunătăţirea vieţii moldovenilor. Este un lucru mult mai dificil de realizat.

Auditul şi monitoringul sunt o investiţie menită să arate că noi facem lucrurile corect. Este o investiţie costisitoare, dar nu există posibilitate de a face o asemenea evaluare cu bani mai puţini.

Profit: Activaţi în RM deja de şapte ani. Cum s-au schimbat impresiile Dvs. despre Moldova în această perioadă?

J.G.:
Am sosit în Moldova cu şapte ani în urmă. Până atunci nu am mai locuit în această parte a lumii. Au fost câteva lucruri care m-au impresionat. Primul a fost cât de capabili, inteligenţi, educaţi şi muncitori sunt moldovenii. Oamenii cu care lucrez cred în ceea ce fac şi cred în Moldova. Am fost foarte norocos să lucrez cu asemenea oameni aici.

Am învăţat, de asemenea, că moldovenii ştiu ce doresc şi ştiu cum să facă lucrurile corect. Iar când li se oferă şansa să facă acest lucru atunci rezultatul este fabulos.

În acelaşi timp, îmi vine greu să înţeleg cum moldovenii pot fi atât de capabili, dar rezultatul acestor capacităţi să nu se vadă în mod constant. Este un lucru surprinzător.■

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 30.09.2014 05:03:59
  • 30.09.2014 07:44:13 Liza
    Fara bani din SUA Moldova sa poate dar foarte si foarte putin!
  • 08.11.2015 12:19:48
  • 18.09.2016 11:34:31
  • 18.01.2019 06:37:34

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
16
Afişări de site:
1795462
Vizitori unici:
3258688

WebArt Pro