Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Succesul unor eforturi de milioane

Mariana TABUNCIC | Proiecte & Realizări

Fără a nega importanţa agriculturii şi necesitatea de a dezvolta acest domeniu în continuare în Republica Moldova, experienţa naţională şi internaţională demonstrează că doar susţinerea acestei ramuri nu poate contribui la dezvoltarea unei economii durabile. Prin urmare, în ultimii ani, în paralel cu agricultura, se încearcă să se pună preţ şi pe alte sectoare de perspectivă ale economiei moldoveneşti, cum ar fi industria textilă şi a mobilei, încălţăminte şi accesorii de modă, sectorul vinificaţiei, turism sau IT. Dezvoltarea acestor domenii implică eforturi financiare serioase, cifrate doar în ultimii ani la ordinul milioanelor de dolari. Cu siguranţă însă investiţiile se merită. Asta pentru că în rezultat creşte competitivitatea ţării, iar odată cu aceasta creşte şi nivelul de bunăstare al populaţiei.

Sporirea competitivităţii sectorului privat, iar prin aceasta - consolidarea creşterii economiei şi reducerea sărăciei, sunt obiective care stau în faţa Republicii Moldova de mai bine de 20 de ani. Pe parcursul ultimilor ani, au fost implementate cu succes mai multe proiecte care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea unor sectoare ale economiei pe care mulţi dintre noi le consideram pierdute, cum ar fi industria textilă sau cea de încălţăminte şi accesorii de modă, sau, dimpotrivă, au contribuit la dezvoltarea unor sectoare la care anterior nu ne-am fi gândit că au perspectivă în Moldova, cum ar fi, de exemplu, domeniul IT.

În ultimii 20 de ani, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a construit un parteneriat de succes şi durabil cu Republica Moldova, materializat prin implementarea unor astfel de proiecte care au sporit competitivitatea ţării, au consolidat guvernarea democratică şi creşterea economică.

Sergiu Botezatu, manager superior pentru proiecte, Misiunea regională USAID pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, este unul dintre cei care pe parcursul mai multor ani de zile a „plantat” succesul USAID în Moldova. Având studii economice şi o vastă experienţă internaţională de gestionare a proiectelor, Sergiu Botezatu a reuşit să contribuie la dezvoltarea şi implementarea reuşită a unor proiecte care au „reanimat” sectoare importante ale economiei naţionale.

A dezvoltat şi a gestionat proiecte dintre cele mai variate - de la creşterea economică, anticorupţie, agricultură la microfinanţare şi dezvoltare bancară. Mai mult, succesul obţinut în Moldova a constituit un motiv pentru a implementa proiecte similare în alte state, cum ar fi România, Ucraina, Georgia, Armenia, Kyrgyzstan, Belarus, Maroc, Egipt sau Irak.

Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Sergiu Botezatu vorbeşte despre experienţa sa naţională şi internaţională în gestionarea proiectelor cifrate la milioane de dolari, despre schimbările în rezultatul implementării acestora, dar şi despre perspectivele de viitor ale economiei naţionale.

Profit: Dle Botezatu, aveţi o experienţă solidă de activitate în cadrul USAID Moldova, dar şi în alte ţări unde aţi avut misiuni de scurtă durată. Care sunt domeniile de care sunteţi responsabil?

S.B.:
Experienţa de activitate în cadrul USAID a început în anul 2001 în calitate de coordonator de proiecte economice.
Iniţial, am fost responsabil de dezvoltarea şi gestionarea proiectelor care se refereau la domeniul agriculturii şi sectorul financiar. Ulterior, experienţa mea s-a extins şi asupra domeniului guvernării democratice, în special, combaterea corupţiei în sectoarele judiciar, vamal, al poliţiei şi al sănătăţii. În general însă sunt responsabil de dezvoltarea şi gestionarea proiectelor economice. Complexitatea proiectelor a fost dictată de cerinţele timpului. Am început cu dezvoltarea şi gestionarea proiectelor mai simple, dar foarte necesare la acel moment, cum ar fi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului de microfinanţare, susţinerea fermierilor privaţi şi, treptat, am început să dezvolt şi să gestionez proiecte mai complicate de genul Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor (CEED) şi CEED II care contribuie la dezvoltarea a şase sectoare - textile şi confecţii, încălţăminte şi accesorii de modă, mobilier şi accesorii pentru casă, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, turism şi vinificaţie. Acestea sunt deja proiecte de o generaţie mai avansată care necesită şi un efort mai mare.

În toţi aceşti ani, activând în cadrul USAID, am avut şi misiuni de scurtă durată în străinătate unde am gestionat proiecte foarte mari şi am contribuit la implementarea în practică a experienţei obţinute în Moldova. De exemplu, am lucrat în Irak timp de jumătate de an, unde am dezvoltat un proiect de circa 400 mil. dolari în domeniul agriculturii. Agricultura este un sector care oferă multe locuri de muncă, iar angajarea în câmpul muncii a populaţiei era problema nr. 1 în Irak. Neavând un venit stabil, tinerii erau foarte vulnerabili pentru organizaţiile teroriste. Prin dezvoltarea proiectului am reuşit să contribuim la oferirea locurilor de muncă pentru cetăţenii din Irak şi la diminuarea într-o măsură oarecare a numărului de acte teroriste.

În Moldova, au fost obţinute multe succese care au atras atenţia partenerilor noştri din alte ţări. De exemplu, în România am activat în direcţia dezvoltării reţelei de magazine agricole, în Egipt - la dezvoltarea sistemului de microfinanţare, în Maroc – la dezvoltarea proiectelor legate de sectorul bancar şi anume - garanţiile bancare.

Profit: Anul trecut, USAID a împlinit 20 de ani de activitate în Republica Moldova. Cum aţi caracteriza rezultatele activităţii instituţiei în Moldova, în special la capitolul dezvoltării economice?

S.B.:
Făcând o retrospectivă a activităţii USAID în Moldova, putem constata că această instituţie internaţională a desfăşurat o activitate vizibilă în ţara noastră chiar de la început, fiind implicată plenar în proiecte menite să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a ţării. Asistenţa iniţială era destul de mică şi simplă, accentul principal fiind pus pe acordarea ajutorului necesar pentru ca Moldova să treacă de la economia centralizată la economia de piaţă. La etapa incipientă, susţinerea a vizat procesul de privatizare, crearea pieţei de valori, dezvoltarea agriculturii.

După finalizarea procesului de privatizare, s-a constatat că este nevoie şi de asistenţă postprivatizare. Aceasta pentru că peste noapte multă lume s-a trezit cu loturi agricole, însă fără pregătirea necesară pentru a dezvolta afaceri de succes.


Prin urmare, a fost nevoie de o asistenţă masivă acordată fermierilor pentru a-şi iniţia şi gestiona afacerea. Astfel, cu susţinerea USAID, a fost creată o reţea naţională de magazine agricole (care, ulterior, a fondat cooperativa „Agrostoc”), pe tot teritoriul ţării pentru ca agricultorii să poată beneficia de tot de ce au nevoie pentru a prelucra terenurile. În plus, au fost dezvoltate numeroase parteneriate, afaceri agricole şi centre regionale de acordare a serviciilor agricole pe întreg teritoriul Moldovei. Aici aş menţiona astfel de parteneriate ca Alfa-Nistru din Soroca, Orhei-Vit din Orhei, frigoriferele cu atmosfera controlata din Bucovăţ şi Romaneşti şi multe altele.

De asemenea, s-a acordat asistenţă masivă dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. La acea vreme, sectorul bancar nu era foarte prietenos cu micii antreprenori, acesta preferând să colaboreze doar cu întreprinderile mari. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Întreg sistemul bancar este foarte activ în creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ba mai mult, unele bănci chiar şi-au redirecţionat portofoliile renunţând la creditarea întreprinderilor mari. Acesta este şi rezultatul muncii noastre pentru că, susţinând la etapa iniţială întreprinderile mici şi mijlocii, am demonstrat că acestea sunt viabile şi au un potenţial de dezvoltare.

Profit: În anul 2005, USAID a lansat un proiect de generaţie nouă, aşa cum aţi menţionat chiar Dvs., fiind vorba despre Proiectul de promovare a competitivităţii şi dezvoltării întreprinderilor (CEED) care a vizat acordarea susţinerii pentru trei sectoare: textile şi confecţii, IT şi vinificaţie. În anul 2010, a fost lansat CEED II la care, pe lângă cele trei sectoare, au mai fost adăugate alte trei: încălţăminte şi accesorii de modă, mobilă şi turism. La un an până la finalizarea CEED II, cum apreciaţi rezultatele acestor două proiecte?


S.B.:
Prin intermediul acestor proiecte am încercat să intrăm în esenţa fiecăruia dintre cele şase sectoare, să analizăm lanţul valoric, să depistăm problemele şi să ajutăm întreprinderile să se dezvolte. În cei 8 ani de zile putem constata cu mândrie că, deşi există încă numeroase probleme, am reuşit totuşi să schimbăm lucrurile, să demonstrăm că aceste sectoare sunt de perspectivă în Moldova şi că susţinerea lor în continuare va asigura o dezvoltare economică durabilă.   


Toate industriile selectate demonstrează un potenţial real de creştere. De exemplu, industria uşoară reprezintă circa 3% din PIB-ul Moldovei, 20% din numărul total al angajaţilor în sectoarele industriale (22 mii de persoane) şi 17% din totalul exporturilor ţării. În prezent, în această industrie activează circa 400 de companii.

Sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (TIC) este unul cu cea mai rapidă creştere, fiind orientat predominant către export. Astfel, exporturile de servicii de tehnologii informaţionale (TI) au crescut din 2005 până în 2011 de 13 ori, numărând în total peste 6000 de angajaţi. În industria TIC am susţinut activităţi ce contribuie la dezvoltarea abilităţilor în domeniul IT care să corespundă cerinţelor pieţei, stimulând şi organizând evenimente care ajută la dezvoltarea start-up-urilor şi proiectelor de antreprenoriat, poziţionând şi promovând Moldova la nivel regional, stimulând dialogul între mediul de afaceri, Guvern şi mediul academic.

Pentru a promova cariera IT în rândul tinerilor din Moldova, am susţinut activ Târgul Anual de Carieră IT în cadrul universităţilor, organizând prezentări live la licee pentru a evidenţia avantajele unei cariere în domeniul IT în rândul adolescenţilor. De asemenea, am acordat în acest scop asistenţă în planificarea şi implementarea unei campanii eficiente TV şi pe internet. În rezultatul campaniilor de promovare, am reuşit să atingem o audienţă de 100 mii de persoane în 2011 şi de 2 mil. de persoane în 2012. Peste 300 de studenţi din Moldova au avut posibilitatea să se întâlnească şi să discute despre aspectele legate de cariera în domeniul IT cu 10 companii din domeniu şi să fie acceptaţi la practică în cadrul acestora.


În sectorul încălţăminte şi accesorii de modă din Moldova activează în jur de 60 de întreprinderi care contribuie cu 0,4% la formarea PIB-ului ţării. Acest sector reprezintă 4% din totalul exporturilor Moldovei şi asigură circa 4,5 mii locuri de muncă. În rezultatul implementării programelor de instruire şi audit în merchandising, companiile din sector şi-au perfecţionat magazinele. Zece companii şi-au îmbunătăţit activităţile de marketing, fapt ce a permis sporirea vânzărilor totale pe piaţa locală. Peste 50% din companiile asistate şi-au sporit producţia sub branduri proprii vândute pe piaţa autohtonă.

 


Industria mobilei, cu un număr de aproximativ 30 de întreprinderi importante din totalul celor 400 de companii, acoperă 3-5% din exporturi şi angajează în jur de 4500 mii de persoane. De asemenea, ne-am propus să ajutăm companiile moldoveneşti din sectorul mobilei la consolidarea unei industrii care era dispersată, la îmbunătăţirea abilităţilor de marketing ale întreprinderilor, la crearea şi lansarea unui centru comercial comun de mobilă „MOBIMALL”, la promovarea mobilei produse în Moldova pe piaţa autohtonă.

Industria vinicolă contribuie la formarea a circa 2,3% din PIB şi este responsabilă de 7,2 % din totalul exporturilor, angajând direct şi indirect un număr de aproximativ 200 mii de persoane. 85% din vinurile produse în Moldova sunt exportate, în special, în ţările CSI. În prezent, în Moldova activează în jur de 150 de companii vinicole, iar 10 dintre acestea asigură 50% din volumul total al exporturilor de vin îmbuteliat al Moldovei.

În industria vinicolă susţinem numeroase activităţi orientate spre îmbunătăţirea dialogului public-privat şi crearea unor modele durabile de colaborare între sectorul privat şi Guvern, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi reformarea cadrului legislativ şi normativ, promovarea culturii consumului de vin şi sporirea loialităţii consumatorilor locali faţă de vinurile autohtone, susţinerea industriei vinicole în poziţionare, branding şi promovare, îmbunătăţirea promovării şi sporirea vânzărilor de vinuri moldoveneşti pe pieţele ţintă.  

De asemenea, în aprilie 2012 am început să susţinem companiile din sectorul turismului, printre care operatori de turism şi agenţii turistice, vinăriile care dispun de servicii turistice, unităţi de cazare, proprietari de atracţii turistice, prestatori de servicii de transport aerian şi auto, ghizi turistici etc. Acest sector a demonstrat o creştere a numărului de vizitatori în Moldova în fiecare an şi reprezintă aproximativ 0,98% din PIB-ul ţării.

Moldova atrage turişti în calitate de nouă destinaţie pentru cei care caută ţări mai puţin explorate, fiind un loc cu oameni ospitalieri, vinuri aromate, cultură bogată şi bucătărie tradiţională. Pentru a ajuta operatorii din sector să dezvolte în continuare oferta turistică a Moldovei, am lucrat împreună la poziţionarea corectă şi promovarea eficientă a acesteia. În acest scop, am ajutat partenerii din industria turismului la poziţionarea sectorului şi la elaborarea şi promovarea brandului şi website-ului Moldova Holiday (http://www.moldovaholiday.travel), îmbunătăţind profilul on-line al turismului moldovenesc.

Profit: Aţi oferit deja multă informaţie, dar totuşi, foarte scurt, prin ce s-a manifestat asistenţa acordată acestor şase sectoare?

S.B.:
Proiectul USAID CEED II acordă asistenţă tehnică, instruire şi alt tip de suport care vizează optimizarea tehnologiilor şi a proceselor business, dezvoltarea capacităţilor forţei de muncă, dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii şi altor actori ai lanţului valoric din cadrul sectoarelor, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor oferite de către întreprinderi, poziţionarea şi promovarea produselor şi a serviciilor pe pieţele strategice, sporirea accesului întreprinderilor la finanţare şi investiţii.

Profit: Care au fost bugetele celor două proiecte?

S.B.:
Bugetele nu au fost mari. Aceasta pentru că Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională şi întreaga comunitate donatoare îşi focusează atenţia asupra ţărilor din regiunile foarte sărace, cum ar fi Africa şi Asia. În Moldova este un anumit nivel de sărăcie, însă nu putem să-l comparăm cu nivelul de sărăcie din Africa.

CEED a avut un buget de 8 mil. dolari, iar CEED II - de 9,7 mil. dolari. La prima vedere, s-ar părea că sunt sume foarte mari, dar când împărţim aceste sume la numărul de ani şi la numărul de sectoare, atunci vedem că bugetul nu este atât de mare. Impactul însă este unul vizibil. În toţi aceşti ani am demonstrat că, având surse nu atât de mari, putem face lucruri care să lase o amprentă pentru mulţi ani înainte.

Profit: Fără a nega succesul celorlalte sectoare, dintr-o parte se creează totuşi impresia că industria textilelor şi a confecţiilor a devenit cea mai vizibilă în ultimii ani, fiind lansate mai multe campanii şi desfăşurate acţiuni care au sporit competitivitatea sectorului. De ce acţiuni mai este nevoie pentru a continua în acelaşi ritm?

S.B.:
În primul rând, este necesar să sporim numărul de companii cu branduri proprii în raport cu companiile care operează după scheme de producere în Lohn, să promovăm branduri proprii, să încurajăm consumatorii moldoveni să se mândrească cu bunurile elaborate şi produse în Moldova, să îmbunătăţim designul produselor şi al strategiilor de marketing, să penetrăm noi pieţe, să îmbunătăţim abilităţile de merchandising şi marketing în magazine.

În ultimii ani, prin campaniile promovate şi prin eforturile depuse, am reuşit să schimbăm faţa industriei textile din Moldova. Mai mult, am reuşit să schimbăm percepţia cetăţenilor faţă de această industrie şi să-i convingem că în Moldova poate fi creat un brand de calitate care poate concura de la egal la egal cu cele din străinătate. Prin lansarea campaniei „Din ♥ branduri de Moldova” am reuşit nu doar să promovăm imaginea producătorilor autohtoni, dar şi să determinăm consumatorii noştri să aprecieze valoarea industriei de textile autohtone. Branduri de genul Sekana, Crème Brulee, L’âme de Femme, Ionel, Georgette, MNatali au devenit branduri a căror valoare este apreciată atât în ţară, cât şi peste hotare.

Profit: Coordonând mai multe proiecte în Moldova, aveţi un proiect la care ţineţi cel mai mult şi pentru care aţi depus cel mai mare efort?

S.B.:
Toate proiectele au fost aproape de suflet, pentru fiecare dintre ele am depus efort şi am aşteptat rezultate. Dar, probabil, proiectul la care lucrez acum, CEED II, fiind şi cel mai sofisticat, este şi cel mai aproape de suflet. Dacă iniţial am lucrat cu trei sectoare, acum lucrăm cu şase şi fiecare necesită efort şi atenţie deosebită.

Profit: Putem vorbi despre un număr de persoane care a fost angajat în câmpul muncii în rezultatul implementării proiectelor CEED şi CEED II?

S.B.:
Un număr exact nu cred că aş putea să enunţ, dar prin acţiunile implementate eu consider că s-au obţinut rezultate esenţiale şi la acest capitol. În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că a fi competitivi nu înseamnă a angaja mai multe persoane. Efectul pe termen scurt în rezultatul creşterii eficienţii şi productivităţii companiilor duce la scăderea numărului de angajaţi. Este nevoie de mai puţină forţă de muncă, dar mai calificată. Însă, dacă e să vorbim în termeni economici, efectul pe termen lung este, inevitabil, creşterea numărului de persoane angajate, fiindcă o industrie competitivă devine mai atractivă investiţiilor şi, crescând, are nevoie de mai mulţi angajaţi. În general, cred că prin eforturile depuse în ultimii ani am reuşit să transmitem un semnal către potenţialii investitori din ţară şi de peste hotare că în Moldova sunt sectoare competitive şi companii eficiente în care merită să investeşti.

Profit: Vorbind despre competitivitate, care sunt şansele Moldovei să se poziţioneze ca o ţară neagricolă vs. doar ca o ţară agricolă? Care sunt sectoarele de perspectivă ale economiei?

S.B.:
Experienţa ţărilor prospere demonstrează că pentru a dezvolta o economie durabilă, paralel cu agricultura, trebuie dezvoltate şi alte sectoare care aduc plusvaloare. Toate cele şase domenii riguros selectate în urma unui studiu au perspective în Republica Moldova şi pot contribui la dezvoltarea unei economii durabile, care să asigure locuri de muncă bine plătite, o imagine competitivă ţării şi vizibilitate pe plan internaţional. Pentru aceasta însă este nevoie ca cele şase  domenii să fie susţinute şi promovate în continuare. Succesul este asigurat doar prin muncă asiduă, perseverenţă şi încredere în forţele proprii.  

Profit: Cum credeţi, toate aceste proiecte au contribuit la schimbarea percepţiei cetăţenilor că şi în Moldova pot fi obţinute succese?

S.B.:
Evident, schimbări sunt, ele ne bucură şi ne inspiră încredere. De exemplu, doar în rezultatul implementării proiectului IT Essentials, cererea pentru facultăţile IT a crescut considerabil. Un impact similar au avut şi campaniile de promovare a brandurilor autohtone, când în rezultat tot mai mulţi consumatori locali îşi îndreaptă atenţia spre mărfurile autohtone, considerate până acum câţiva ani lipsite de valoare. Este un rezultat care trebuie nu doar consolidat, dar şi dezvoltat în continuare. Moldova are potenţial de dezvoltare, important este să conştientizăm acest lucru.  

Profit: Se vor schimba, pentru următorii ani, priorităţile USAID în relaţia cu Moldova?

S.B.:
Recent, s-a finalizat lucrul asupra noii Strategii USAID de asistenţă pentru Republica Moldova pentru următorii 5 ani şi trebuie să menţionez că domeniul competitivităţii se regăseşte în noua strategie, fiind unul dintre pilonii de bază în asistenţa care va fi acordată Moldovei în domeniul dezvoltării economice.■

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 25.09.2013 03:01:53 Stan
    Frumoasa cariera, bravo!
  • 28.09.2013 09:36:55
  • 07.11.2013 02:30:08
  • 26.03.2014 11:24:14
  • 21.01.2017 09:14:56

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
26
Afişări de site:
2278743
Vizitori unici:
4724037

WebArt Pro