Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

,,Ambasador” dezamăgit

Margareta MOCREAC | Investitor & Opinie

Preşedintele Mobiasbancă Groupe Société Générale, Ridha Tekaia, este ferm convins că investitorii străini sunt cei mai buni ambasadori ai ţării în care activează. Cu toate acestea, bancherul recunoaşte că niciun investitor străin important, de care avem nevoie ca de aer, nu va sosi în ţara noastră în curând din cauza nivelului înalt al corupţiei şi al concurenţei neloiale. ,,Dat fiind evoluţiile cu-rente, nu pot încuraja pe nimeni să vină în Moldova... Nu văd ca situaţia să se îmbunătăţească”, spune bancherul. Este cu atât mai trist să auzi asemenea afirmaţii de la un investitor străin dat fiind faptul că, spre deosebire de noi, cetăţenii acestei ţări, oficialii şi oamenii de afaceri de peste hotare au părut întotdeauna mult mai optimişti în ceea ce priveşte implementarea reformelor. Afirmaţiile lui Ridha Tekaia însă demonstrează o dată în plus că lucrurile stau foarte prost în RM şi că sunt necesare măsuri radicale pentru a redresa situaţia.

Profit: Dle Tekaia, contractul Dvs. în calitate de preşedinte al Mobiasbancă Groupe Société Générale a fost recent extins. V-aţi aşteptat la o asemenea decizie?

R.T.:
Aş vrea să menţionez că iniţitiva de prelungire a contractului îmi aparţine, iar angajatorul, Grupul Société Générale, a acceptat-o. Am considerat că nu este momentul oportun să părăsesc banca, dat fiind evoluţiile din sectorul bancar şi din economie, în general. În plus, am considerat că nu am realizat, deocamdată, toate obiectivele stabilite. Astfel, contractul meu a fost prelungit pentru încă 1,5 ani în funcţie de rezultatele obţinute. Société Générale este un angajator flexibil. Lucrul cel mai important în asemenea situaţii sunt realizările.

Profit: În opinia Dvs., care au fost trei cele mai importante realizări pe parcursul primului mandat de patru ani?

R.T.:
Primul lucru de care sunt foarte mândru este echipa, care acum este mult mai matură. Ştiu la ce nivel erau membrii echipei cu câţiva ani în urmă şi la ce nivel sunt  în prezent. Aş dori să menţionez faptul că alte cinci persoane au devenit recent membri ai Comitetului executiv al băncii şi, astfel, am obţinut o balanţă perfectă: trei străini (doi francezi şi un ceh dintr-o altă subdiviziune a Grupului) şi trei moldoveni.

Acest lucru demonstrează că există posibilităţi reale de promovare a reprezentanţilor unei subdiviziuni în funcţii importante în cadrul altei subdiviziuni, lucru care oferă noi perspective managerilor. Aş dori să menţionez faptul că doi dintre cei trei membri locali ai comitetului executiv sunt femei, lucru care, sper, să încurajeze şi alte femei să ocupe posturi de conducere în companiile moldoveneşti.

Cea de-a doua realizare este numărul clienţilor care a fost extins şi cu care am reuşit să stabilim o relaţie de încredere reciprocă. Acest lucru a fost demonstrat încă o dată în timpul turbulenţelor de pe piaţa financiar-bancară de la începutul anului.

A treia realizare este imaginea băncii care a fost îmbunătăţită considerabil. Astăzi, nu mai este necesar să le spunem clienţilor noştri că Mobiasbancă este o bancă de încredere şi transparentă, ei s-au convins deja de acest lucru.

Profit: Într-un interviu acordat revistei noastre în 2013, aţi declarat că unul dintre scopurile Dvs. este ca Mobiasbancă să intre în topul primelor trei bănci din ţară. În ianuarie-februarie 2015, Mobiasbancă, pentru prima dată în istorie, a urcat pe poziţia a treia la capitolul profit (41.175 mil. lei). În prezent, banca se află pe poziţia a patra, dar are un avans semnificativ faţă de deţinătorul locului cinci. Va fi în stare banca să continue această tendinţă de ascensiune?

R.T.:
Sincer să fiu, profitul nu este un scop în sine, ci o consecinţă. Este important să avem un profit rezonabil raportat la riscuri. Examinăm toate riscurile, iar uneori suntem poate prea prudenţi. Dar acesta este comportamentul nostru natural. Nu dorim să avem fluctuaţii semnificative la capitolul profit, deoarece aceasta aduce după sine o imagine proastă la nivel internaţional.

Într-adevăr, la moment, sectorul bancar înregistrează un nivel destul de înalt al profitabilităţii, dar acest lucru este cumva artificial, dat fiind volatilitatea pieţei valutare. Trebuie să înţelegem cu toţii că cineva va trebui să plătească pentru această majorare a profitului din sectorul bancar. La moment, acest lucru este făcut de către companii, dar situaţia lor este din ce în ce mai dificilă. Ele nu vor fi în stare să achite rate ale dobânzii de 15% sau 20% o perioadă foarte lungă de timp. Din această cauză, în pofida rezultatelor destul de bune raportate în prima jumătate a anului, ne aşteptăm la o situaţie mult mai proastă în a doua jumătate, dat fiind distanţa dintre cauză şi efect.

Da, suntem pe locul al treilea sau al patrulea la capitolul profit, dar, cu siguranţă, nu acesta este obiectivul nostru principal. Pentru noi este important să înregistrăm creşteri consistente în fiecare an. Faptul că unii dintre concurenţi se dezvoltă mai repede ori mai încet sau înregistrează profituri mai mari sau mai mici depinde de strategia lor de dezvoltare.

Profit: Dar potrivit cărui indicator aţi dori ca Mobiasbancă să se afle în top trei?

R.T.:
ROE (Return on Equity), adică raportul dintre suma investită şi venitul obţinut. În prezent indicatorul ROE la Mobiasbancă este de 15%, în creştere de la 4-5% cu câţiva ani în urmă. Creşterea ROE a fost o adevărată provocare.

Profit: Cota de piaţă a Mobiasbancă era de 6% în 2012. S-a majorat acest indice de atunci? Unii experţi consideră că o asemenea cotă de piaţă este mult prea mică pentru o bancă susţinută de o companie internaţională atât de puternică.

R.T.:
Cota de piaţă este distorsionată atunci când există câteva bănci în care, într-un mod netransparent, unul dintre acţionari se deserveşte pe sine sau companiile cu care are tangenţe.
Le-am spus acţionarilor Mobiasbancă că deşi, oficial, pe parcursul ultimilor ani, am avut o cotă de piaţă de circa 9%, întotdeauna am simţit că, de fapt, cota noastră reală, care include doar economia reală, nu şi cea tenebră, variază între 12% şi 15%. Părerea mea a fost confirmată în ianuarie când cota de piaţă a Mobiasbancă a depăşit nivelul de 10%, după scandalul cu cele trei bănci aflate în prezent sub administraţia BNM. Sunt convins că în RM mai există bănci netransparente care joacă necinstit. De exemplu, ştim încă foarte puţine lucruri despre adevăraţii acţionari ai anumitor bănci.

Aş vrea să menţionez faptul că atât timp cât interesele noastre şi economia ţării nu sunt afectate, nu ne interesează felul în care unele bănci sunt conduse şi căror clienţi le acordă credite. Suntem însă îngrijoraţi de efectul domino al unui posibil al doilea scandal în sistemul bancar care va avea impact asupra tuturor băncilor, inclusiv asupra celor sănătoase, precum şi asupra clienţilor şi a întregii ţări. Ceva trebuie să se schimbe în RM deoarece, altfel, va fi, pur şi simplu, imposibil de a evita probleme extrem de serioase. În prezent, circa $1 mlrd. urmează a fi compensat din surse bugetare. Nu sunt sigur că o asemenea situaţie nu se va repeta, iar un nou scandal va avea un impact enorm asupra economiei.
   
Profit: Prin urmare, care este opinia Dvs. faţă de frauda bancară în sumă de peste $1 mlrd.? Despre ce vorbeşte acest lucru? Impresia generală este că organele de control nu au făcut tot posibilul pentru a preveni acele tranzacţii dubioase care au condus la dispariţia unei sume de bani echivalentă cu 12% din PIB.

R.T.:
În primul rând, consider că o parte din acest miliard s-a reîntors deja în ţară şi a fost utilizat pentru careva achiziţii majore. Cred că aceste achiziţii ar putea fi reîntoarse statului în calitate de compensaţii pentru pierderile înregistrate. În al doilea rând, consider că BEM s-a înbolnăvit nu în 2014, dar cu mult mai înainte, în perioada în care banca se afla în proprietatea statului. Când am sosit la Chişinău în 2011, BEM se confrunta deja cu anumite probleme de management. În orice bancă, prima persoană responsabilă este acţionarul, în cazul dat statul. Cel de-al doilea este regulatorul, iar al treilea sunt companiile de audit ce pregătesc rapoarte anuale care sunt ulterior aprobate de acţionari. Mai există şi Consiliul de supraveghere, directorii executivi şi, în cele din urmă, managerii. Nu sunt expert pentru a spune cine anume se face vinovat de această situaţie, dar cel mai probabil că responsabili sunt reprezentanţii acestui lanţ şi nu doar managerii care au fost învinuiţi, în primul rând.
 
Profit: Acum marea întrebare este ce facem mai departe: naţionalizăm sau lichidăm BEM, ajutăm sau închidem Banca Socială şi Unibank? În calitate de bancher cu experienţă, ce aţi sugera autorităţilor moldoveneşti să facă într-o asemenea situaţie?

R.T.:
Aş dori să citez experienţa Cehiei, care după căderea sistemului comunist a privatizat întreg sistemul bancar. Au fost depuse eforturi enorme pentru a îmbunătăţi activitatea băncii centrale, iar în prezent toate băncile din această ţară sunt sănătoase, în conformitate cu standardele internaţionale şi înregistrează rezultate foarte bune. Deci modele există.
Consider că Moldova ar putea avea un sistem bancar excelent, fără a avea o bancă de stat. Statul a demonstrat de câteva ori că nu este în stare să gestioneze corect o bancă sau orice altă companie. Nu este businessul lui de bază. Statul are atâtea alte lucruri de realizat în alte sectoare ale economiei încât o povară adiţională nu îşi are rostul.

BEM a costat deja bugetul de stat destul de mult - miliardul care a dispărut va trebui reîntors într-o zi de către toţi contribuabilii. În plus, cele 11 bănci care vor rămâne după posibila lichidare a celor trei bănci cu probleme, în opinia mea, este mai mult decât suficient pentru o ţară atât de mică precum este Moldova. Am declarat cu mai multe ocazii că Moldova este o ţară pentru şapte bănci, iar dacă unele bănci vor continua să facă ceea ce fac la moment, atunci probabil că se va ajunge la acest număr peste doi sau trei ani.    

Profit: Care ar putea fi impactul posibilei lichidări sau naţionalizări a Băncii de Economii?

R.T.:
Lichidarea BEM va avea doar un impact pozitiv, mai ales dat fiind structura complicată a acţionarilor acestei bănci. Dacă această bancă nu este lichidată, atunci, într-o zi, când problemele de ordin financiar vor fi soluţionate cu ajutorul statului, acţionarul iniţial ar putea apărea şi cere compensaţii. Dat fiind faptul că este destul de dificil de a stabili întreaga istorie a proprietarilor acestei bănci, este mai bine de a evita aceste riscuri şi a lichida instituţia. O bancă lichidată nu are aceeaşi valoare ca şi una care a fost la un pas de a fi lichidată, dar apoi a fost repusă pe picioare graţie contribuţiei statului.
Opinia mea este: cu cât se aşteaptă mai mult, cu atât mai puţine active vor fi găsite. Valoarea acestei bănci scade cu fiecare zi. BEM a pierdut, practic, majoritatea clienţilor mari şi a depozitelor.

În ceea ce priveşte planurile de naţionalizare anunţate anterior, nu sunt sigur despre aspectul legal al unei asemenea decizii sau cine va câştiga litigiul în cazul în care se va ajunge la o instituţie judiciară internaţională. Dacă totuşi BEM va fi naţionalizată, atunci statul va găsi doar o companie cu probleme şi fără active. Această bancă va fi absolut goală peste câteva luni. Din această cauză poate este mai bine de oprit hemoragia acum, iar ulterior, dacă va fi cazul, de creat o nouă instituţie bancară cu capital de stat.

La moment există un comportament absolut iraţional din partea unor jucători şi o competiţie complet neloială. Din bugetul de stat sunt acordate fonduri pentru cele trei bănci, două dintre care sunt private, iar una a fost privată timp de un an de zile (în perioada septembrie 2013-noiembrie 2014, cota statului în BEM a fost de 33.3%, faţă de 56% deţinută până şi după această perioadă - Profit), pentru a le sprijini, pentru a continua achitarea pensiilor şi rambursarea depozitelor. Statul acordă bani băncilor private, ceea ce nu face decât să distorsioneze piaţa. Sunt sigur că dacă acest lucru s-ar fi întâmplat cu o bancă internaţională, atunci statul nu i-ar fi acordat niciun bănuţ.

Profit: Unii analişti susţin că, dat fiind ultimele evoluţii din sectorul bancar, ar fi binevenită majorarea sumei depozitelor garantate, care la moment este destul de mică, de doar 6 mii lei. Credeţi că o asemenea decizie ar fi corectă?

R.T.:
De ce consideraţi că această sumă este mică? Garanţiile depind de banca unde vă ţineţi depozitele. Oare atunci când duceţi hainele la curăţătorie cereţi garanţie că veţi primi înapoi perechea de pantaloni în cazul în care curăţătoria va fi afectată de incendiu sau va fi distrusă? Când duceţi automobilul la reparaţie, cereţi garanţie că întreprinderea respectivă va funcţiona peste o săptămână când vă veţi întoarce după automobil?

În acest caz reputaţia spălătoriei sau a garajului îşi spun cuvântul. La fel şi cu depozitele: asumaţi-vă responsabilitatea şi studiaţi banca căreia îi încredinţaţi banii. Majorarea sumei depozitelor garantate până la 100 mii lei este doar o iluzie că totul va fi bine. Oricum, se stabileşte o anumită limită. Repet: este important cu cine semnaţi contractul.

Profit: În acest caz apare întrebarea: de ce suma depozitelor garantate este atât de înaltă în Europa?

R.T.:
Deoarece acolo regulamentele funcţionează. Dacă majoraţi suma, consideraţi că protejaţi consumatorul. În realitate însă consumatorul care ştie că  suma minimă garantată este de 100 mii lei nu va lua în considerare nivelul transparenţei şi al încrederii băncii, dar va deschide un depozit pentru suma de 999 999 lei, ştiind că depozitul lui este în siguranţă.

În cazul în care consumatorul nu atrage atenţia la calitatea băncii şi la transparenţa acţionarilor acesteia, el provoacă o deviere în comportamentul unor bănci, care vor începe să primească bani, fără a depune eforturi să lucreze cinstit şi transparent, iar în rezultat situaţia ar putea fi chiar mai rea decât este la moment.

Acest sistem funcţionează doar dacă sunteţi siguri că băncile dispun de o guvernare reală şi au un comportament corect. Nu voi susţine niciodată o asemenea idee în actualul context, unde fiecare poate face ce vrea în colţul său fără a spune cine îi sunt acţionarii.

Voi aduce un exemplu.

Rata de adecvare a capitalului (Capital Adequacy Ratio), ceea ce înseamnă capitalul băncii raportat la riscuri, este în prezent de 16%. Dar pe parcursul mai multor ani, unor bănci în care acest indice era de 12%, 14% sau 15%, li s-a permis să utilizeze o metodologie artificială de calculare astfel încât acesta să fie la limita de trecere - 16.5% sau 17%. Din păcate, nu sunt susţinut de majoritatea bancherilor pentru a mă opune acestor lucruri.

Deci întrebarea este: cum protejăm consumatorul? În opinia mea, cel mai important lucru este să îi oferim posibilitate să-şi aleagă singur banca în care doreşte să fie deservit. Nu înţeleg de ce angajatorul, fie că este de stat sau privat, trebuie să decidă pentru angajaţi în ce bancă să le fie transferat salariul. Imaginaţi-vă că mâine angajatorul le spune angajaţilor să viziteze doctorul X, să îşi dea copiii la şcoala Y sau să facă cumpărăturile la magazinul Z.

În locul modificării limitei depozitelor garantate de 6 mii lei, angajaţilor ar trebui să li se permită să decidă singuri în ce bancă ar dori să-şi primească salariul. Nu contabilul, care poate beneficiază de o reducere a dobânzii la creditele acordate, trebuie să fie cel care să decidă la ce bancă salariaţii să-şi primească retribuţiile. Lucrul cel mai interesant este că legislaţia permite angajaţilor, nu însă şi pensionarilor, să-şi aleagă banca, dar în realitate nimeni nu poate beneficia de această prevedere a legislaţiei.

Profit: O astfel de posibilitate însă nu ar îngreuna prea mult activitatea contabililor?

R.T.:
Aceasta a fost o problemă cu 10 ani în urmă când sistemele informaţionale ale băncilor nu erau încă atât de performante. Acum, când toate băncile şi majoritatea contabililor dispun de sisteme electronice automate, acest aspect nu mai constituie o problemă. În cazul în care un angajat doreşte să fie deservit de o anumită bancă, atunci contabilul introduce datele în sistem şi atât. În fiecare zi între bănci au loc milioane de tranzacţii şi totul funcţionează fără probleme.

Profit: Cum activează acest sistem în alte state?

R.T.:
Acolo angajatorul este pe post de ambasador. El primeşte patru-cinci oferte de la bănci, le selectează pe trei cele mai bune şi le aduce la cunoştinţa salariaţilor. Când o persoană nouă este angajată la lucru, ea este rugată să aleagă banca la care ar dori să fie deservită.

Profit: Aţi abordat această problemă în cadrul discuţiilor cu structurile relevante?

R.T.:
Am făcut acest lucru de câteva ori. Am discutat problema cu miniştrii finanţelor şi al economiei, cu şefa Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi cu alţi oficiali, dar niciunul dintre ei nu s-a arătat şocat de faptul că în Moldova consumatorul nu are dreptul să decidă asupra contului său bancar. Vreau să încurajez orice consumator, care într-o bună zi va pierde măcar un leu din cauza celor trei bănci cu probleme sau a oricărei alte bănci, să dea în judecată nu banca, dar angajatorul care a decis ca el să-şi primească salariul anume prin intermediul acestei instituţii financiare. Insist asupra acestui aspect, deoarece în spatele unor astfel de decizii se află corupţia.

Iată un exemplu. Consider că nu este normal ca o instituţie de stat să anunţe un tender la ora 5 seara şi să-l închidă la 10 dimineaţa a doua zi.

Recent, am făcut un test. Am rugat un coleg că pregătească o mostră de răspuns pentru orice fel de tender, iar la rubrica costul serviciilor bancare să indice zero la toate capitolele. Colegul a zis că în acest caz vom pierde bani. I-am spus să nu-şi facă griji pentru că nu vom câştiga. Când am primit următoarea invitaţie de a participa la tender care, la fel ca şi multe altele, s-a deschis seara şi s-a închis la 10 dimineaţa a doua zi, am indicat doar denumirea companiei beneficiare şi am trimis oferta noastră la 9.37. Nu am primit niciun răspuns. Câteva săptămâni mai târziu, am avut ocazia să mă întâlnesc cu o persoană  responsabilă de acest tender şi să-l întreb despre rezultate. ,,Ne pare rău, dar aţi pierdut. Tenderul a fost câştigat de o altă bancă”, mi-a spus interlocutorul. I-am răspuns: ,,Bine, înţeleg. Dar spuneţi-mi, vă rog, cel puţin, o cauză care nu ne-a permis să învingem, deoarece noi am indicat zero la toate capitolele, ceea ce înseamnă că oferta noastră a fost cea mai bună”. Persoana respectivă s-a simţit foarte jenată deoarece oferta noastră nu a fost nici măcar deschisă…

Vedem că Guvernul nu a tras concluziile de rigoare de pe urma implementării legii anterioare prin care toate instituţiile de stat şi toţi angajaţii acestora trebuiau să fie deserviţi de către BEM. Povestea se repetă, doar că acum toate structurile de stat sunt reorientate către alte două bănci. Acelaşi simptom – aceeaşi boală! Ce se va întâmpla dacă peste un timp aceste două bănci vor produce aceleaşi efecte ca şi BEM? Cine va plăti în acest caz?

Profit: De ce nu organizaţi o conferinţă de presă la care să vorbiţi despre aceste lucruri?

R.T.:
Am abordat problema în timpul unei conferinţe organizate de Asociaţia Investitorilor Străini. Am menţionat faptul că statul nu a fost corect în 2013 când a votat o lege prin care toţi angajaţii instituţiilor de stat trebuiau să fie deserviţi de către BEM. Consider că acest lucru vine în contradicţie cu principiul concurenţei loiale. Cu regret, nimeni nu a reacţionat. La moment,  această lege este încă în vigoare, deşi niciun ministru nu o mai respectă. În acelaşi timp, tenderele sunt organizate de instituţiile de stat într-un asemenea mod încât majoritatea dintre ele să fie câştigate de doar două bănci.

La moment, se atestă un val mare de migraţie de la BEM la alte bănci şi consider că Consiliul Concurenţei ar trebui să examineze aceste procese. Din câte cunosc, de la sfârşitul lunii decembrie 2014, volumul depozitelor BEM a scăzut cu câteva miliarde de lei. Până la 90% din aceste depozite au fost transferate la alte două bănci. Restul 10% au mers la alte bănci, inclusiv Mobiasbancă. Desigur, banca noastră înregistrează anumite creşteri, dar majoritatea se datorează sectorului privat care are încredere în noi şi care dispune de libertatea de a alege.

Profit: Prin urmare, concurenţa neloială, despre care vorbeaţi cu câţiva ani în urmă, continuă să persiste?

R.T.:
Da, aceasta persistă, atestându-se chiar o înrăutăţire a situaţiei. Cu fiecare zi ce trece nu se observă nicio îmbunătăţire. Corupţia are două părţi: cel care corupe şi cel care este corupt. Primul nu poate acţiona fără acceptul celui de-al doilea şi viceversa. Autorităţile trebuie să schimbe cadrul legal şi să permită consumatorului să decidă singur în ce bancă ar dori să fie deservit, la fel cum decide la ce doctor să meargă sau de la ce magazin să-şi achiziţioneze bunurile de care are nevoie.

Profit: Este destul de trist să auzi asemenea afirmaţii, mai ales dat fiind faptul că oficialii şi investitorii străini care activează în Moldova întotdeauna se pare că au fost mai optimişti în ceea ce priveşte evoluţiile şi implementarea reformelor în ţara noastră în comparaţie cu populaţia locală.

R.T.:
Au fost înregistrate schimbări pozitive pe parcursul câtorva ani. Eram optimist şi căutam să văd luminiţa de la capătul tunelului. Situaţia a început să se înrăutăţească pe parcursul ultimilor 1,5-2 ani de zile, lucru care m-a determinat să bat alarma.

Profit: Acest lucru explică de ce niciun investitor străin important nu a intrat pe piaţa Moldovei în ultimii ani.

R.T.:
Înainte de a atrage investitori străini, indiferent de ţara lor de origine, trebuie întreprinse eforturi pentru a satisface cerinţele investitorilor prezenţi deja pe piaţă. Dacă regulile de bază – concurenţa loială, lipsa retroactivităţii şi stabilitatea – nu sunt respectate, atunci niciun investitor străin nu va veni aici.

Retroactivitatea este lucrul cel mai rău – este duşmanul businessului. Investitorii care deja activează aici sunt cei mai buni ambasadori ai RM. Cu regret, dat fiind ultimele evoluţii, personal nu pot încuraja niciun alt investitor străin să vină în Moldova.

Voi aduce un ultim exemplu. Împreună cu alte câteva bănci, Mobiasbancă participă la implementarea proiectului IFAD (Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă) în Moldova. La mijlocul lunii iunie curent am primit un amendament la contractul pe care îl avem prin care băncii i se cere să accepte o nouă condiţie potrivit căreia Ministerul Finanţelor poate, în orice moment, cere băncii să ramburseze suma totală a fondurilor primite în cadrul programului IFAD.

Fondurile IFAD sunt acordate băncilor la o anumită rată avantajoasă, iar băncile, la rândul lor, acordă aceste fonduri clienţilor, de asemenea, la o rată avantajoasă. Semnarea acelui amendament ar fi însemnat că aş fi acceptat să pierd bani, deoarece banca nu-i poate cere clientului care a luat un credit pentru câţiva ani să-l întoarcă înainte de termen doar pentru că Ministerul Finanţelor cere banii înapoi. Ceva nu este corect aici. Accept să semnez o asemenea clauză într-un nou contract, dar nu pot face acest lucru retroactiv. Înţeleg că autorităţile se confruntă cu o lipsă de mijloace financiare şi sunt în căutarea banilor din orice surse. Şi totuşi… În ziua în care principiul retroactivităţii nu va mai exista, cu siguranţă, mai mulţi investitori vor veni în Moldova.

Profit: În acest an, Mobiasbancă marchează cea de 25-a aniversare. Pe parcursul acestei perioade, banca a avut două etape importante în dezvoltarea sa: până şi după sosirea Société Générale în 2007. Unde vedeţi Mobiasbancă în următorii cinci ani şi, de ce nu, în următorul sfert de secol?

R.T.:
Sper, de fapt, sunt sigur că Société Générale, care a împlinit 150 de ani în 2014, va continua să activeze în Moldova. Atitudinea şi principiile noastre vor rămâne aceleaşi. A fi o bancă mai mare sau mai mică de foarte multe ori depinde de circumstanţe. De fapt, nu mărimea băncii este lucrul cel mai important, ci să continuăm să implementăm principiile şi valorile de care ne conducem, să ne respectăm clienţii şi să le oferim servicii de înaltă calitate.

Profit: Ce ne puteţi spune despre succesele Mobiasbancă în comparaţie cu alte companii subsidiare ale Société Générale? A reuşit sau nu Mobiasbancă să intre în top 20 al subdiviziunilor Société Générale?

R.T.:
Mobiasbancă niciodată nu va fi un subsidiar mare, dat fiind piaţa mică a Moldovei. Dar banca noastră a înregistrat rezultate foarte bune la capitolul ROE. În acelaşi timp, suntem perfect conştienţi de faptul că situaţia se poate schimba. De exemplu, din cauza crizei din Rusia, rezultatele înregistrate de subsidiara Société Générale în această ţară sunt sub aşteptări. La moment, Mobiasbancă are un ROE mai bun în comparaţie cu subsidiara Société Générale din Rusia. Aş dori să menţionez faptul că Société Générale a început să considere Mobiasbancă drept un subsidiar important. A crescut numărul vizitelor efectuate de angajaţii noştri peste hotare şi al reprezentanţilor Grupului în Moldova. Membrii echipei noastre călătoresc foarte mult şi se întorc acasă mult mai motivaţi – anume acesta este şi combustibilul care ajută banca să se dezvolte.■

 

Comentarii [24]

Comentariu
  • 08.08.2015 07:08:43
  • 18.08.2015 11:07:11 furtuna grigore
    am citit cu plăcere și desperat, că aceste sugestii, meitații pofesionale, echilibrate, pline dedorința de a activa într-o piață sănătoasă, competitivă, de posibilități egale, vor rămîne neauzite.Principalul perdant va
  • 19.08.2015 03:43:14 Efim
    bancher poate si este bun si profesional, d-r banca nu este atit de bune cum el spune ...
  • 19.08.2015 03:45:48 Boris
    Bine ca el are asa actionari destept! La alte banci moldovenesti situatia inversa - de ce Talmaci nu face revolitia? De aceia ca actionarii nu dau voiea!
  • 19.08.2015 06:36:02 Cezaar
    Swe vede ca el este bancher cu litera mare, bravo!
  • 19.08.2015 06:39:12 Liviu
    TEkaea usor sa spunne cheste concrete, daca ceva el sa plece la Paris, d-r ce sa fac bancherii ai nostrii, ei tem sa spuna lucruri directe si deschise... Asta este clar ca buna ziua!
  • 20.08.2015 03:36:53 Victoria
    Interesant, chit a costa pentru Mobiasbanca asa promousan?
  • 20.08.2015 03:39:35 Grigore
    Toate Moldova numai despre Ridha Tekaia vorbeaste, parca el conduce banca principala in Moldova noastra!
  • 21.08.2015 01:08:42 Анна
    Спситбо изднаию, прочиала с интересом, почерпнув для себя много полезного и акутального. Молодцы, что имеете доступ к такого рода и калибра банкирам, значит огни вас ценят и с вами считаютсЯ. что в нынешнее время для прессы весьма важно и актуально. Лично я с журналом познапкомила в студенческие годы. когда многие зачеты по профильгным предметам легко было сдавать на основании ваших предметных публикайций. Я тоже считаю. что через пару лет "Мобюиасбанка" станет лучшим банком в Молодве, это будет КОЛИРОВАННЫЙ банк благодаря репутации своих акциогнеров, которые на 100 процентов являются ПРОЗРАЧНЫМИ для своих клиентов.
  • 21.08.2015 01:11:48 Xsenofond
    Fie care fraza este bine ghindita si chebzuita, bravo dl Ridha!!!
  • 24.08.2015 02:21:39
  • 25.08.2015 06:11:35
  • 26.08.2015 09:33:58 Alex
    Ce santamplat ca basnchir de la Mobiasbanca este atit de activ?
  • 26.08.2015 01:00:40
  • 04.09.2015 09:30:24 Teodor
    Se vada ca relatiile dl Tekaia cu autoritatiile Moldoveq nu sunt bune...
  • 14.09.2015 08:54:07 Elena
    Tot ce spune Tekaia este corect si cinstit!
  • 18.07.2016 09:46:42
  • 07.10.2016 12:32:40
  • 20.03.2017 09:25:08
  • 27.03.2017 12:21:20
  • 03.04.2017 08:25:36
  • 04.05.2017 06:27:09
  • 26.05.2017 06:25:32
  • 21.01.2019 07:54:14

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
27
Afişări de site:
2280372
Vizitori unici:
4728449

WebArt Pro