Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Consiliul Economic - Mai multe rezultate palpabile

Margareta MOCREAC | Proiect & Impact

În procesul de soluţionare a numeroaselor probleme economice cu care s-a confruntat Moldova pe parcursul celor două decenii de independenţă, autorităţile deseori au cedat tentaţiei de a gândi ”macro”, lucru care presupune elaborarea diferitor strategii, mecanisme, planuri de acţiuni, foi de parcurs etc. Desigur, strategiile sunt esenţiale, dar acestea dau rezultate doar dacă sunt susţinute de o serie de paşi mici şi consecvenţi. În prezent, comunitatea de afaceri se confruntă cu câteva probleme mari şi complicate şi cu o multitudine de probleme ”micro”. Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru, creat cu jumătate de an în urmă cu sprijinul BERD, este instituţia care se ocupă de identificarea şi soluţionarea, una câte una, a problemelor ”micro” dar cu impact asupra mediului de afaceri. Şeful Secretariatului Consiliului, Dumitru Alaiba, este sigur că misiunea Consiliului – nu doar de a soluţiona o serie de probleme, dar de a face acest lucru cât mai curând posibil – este una realizabilă. Într-un interviu acordat revistei Profit, Dumitru Alaiba a vorbit despre rezultatele activităţii Consiliului, soluţiile ce urmează a fi propuse spre adoptare şi impactul lor asupra mediului de afaceri.

Profit: Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru şi-a început activitatea cu aproximativ jumătate de an în urmă. Care sunt obiectivele acestei structuri?

D.A.:
Consiliul Economic este o platformă pentru dialog între Guvern şi sectorul privat, creată cu sprijinul BERD, care întruneşte reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri. Ideea creării unui asemenea consiliu a fost lansată în timpul Guvernului fostului Prim-ministru, Vlad Filat, dar a luat o formă concretă cu jumătate de an în urmă, în timpul mandatului actualului Prim-ministru Iurie Leancă.

Obiectivul Consiliului este de a ajuta la crearea unui mediu de afaceri deschis, stabil şi previzibil, lucru care va contribui la apariţia de noi locuri de muncă în sectorul privat şi la edificarea unei economii puternice şi competitive.
Rolul Consiliului Economic este de a stabili principalele bariere şi impedimente în calea climatului investiţional, de a identifica şi promova soluţii corecte.

De cele mai multe ori, membrii Guvernului sunt la curent cu problemele existente, dar mai mult dialog şi consultări suplimentare nu împiedică, din contra ajută la identificarea celor mai bune soluţii, atât timp cât procesul este unul deschis şi onest.

Consiliul lucrează cu trei grupuri de membri: şefii instituţiilor de stat, cum ar fi ministerele, agenţiile şi departamentele; comunitatea de donatori şi comunitatea de afaceri. Secretariatul Consiliului, pe care îl conduc, administrează activitatea de zi cu zi a Consiliului, promovează reformele şi acţionează în calitate de intermediar între diferite instituţii de stat şi asociaţii. Prim-ministrul Iurie Leancă, cel care deţine funcţia de preşedinte al Consiliului, este persoana care ia decizii şi dă instrucţiuni diferitor instituţii de stat.

Sprijinul pe care îl avem din partea BERD este extrem de valoros şi face din Consiliul Economic o instituţie profesionistă şi bine organizată.

Profit: Care este agenda întrunirilor Consiliului?

D.A.:
Agenda este foarte diferită, de la agricultură la e-Guvernare. În acelaşi timp, purtăm discuţii cu diferite organizaţii sectoriale, cum ar fi asociaţiile crescătorilor de pomuşoare, ciuperci sau fructe, în cadrul cărora studiem problemele cu care acestea se confruntă şi încercăm să identificăm soluţii. Studierea unei probleme în detaliu poate ajuta la stabilirea impedimentelor reale şi la găsirea soluţiilor concrete.

Discuţiile despre lupta împotriva corupţiei, asigurarea independenţei sistemului judecătoresc sau a celui financiar - toate recunoscute drept probleme foarte serioase - sunt totuşi destul de generale. Studierea în detaliu a unor situaţii demonstrează existenţa multor probleme mici şi mult mai uşor de soluţionat, contribuind astfel la depăşirea problemelor ”mari”. Corupţia poate fi prevenită şi combătută doar procedură cu procedură, lege cu lege şi instituţie cu instituţie.
Lupta cu corupţia cu este o bătălie ce poate fi câştigată peste noapte.

Profit: Care sunt trei cele mai mari aşteptări ale BERD de la activitatea Consiliului Economic?

D.A.:
BERD este interesată în accelerarea reformelor legate de îmbunătăţirea climatului de afaceri, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii să se poată dezvolta, iar investitorii locali şi cei străini să se simtă confortabil în Moldova şi să dorească să investească în ţara noastră. Pentru aceasta sunt necesare reguli clare şi valabile pentru toţi şi un nivel sporit de transparenţă.

BERD, de asemenea, este interesată în îmbunătăţirea procesului de comunicare între mediul de afaceri, instituţiile statului, investitorii străini şi comunitatea de donatori. Deseori, lipsa dialogului contribuie la calitatea joasă a deciziilor adoptate. Un alt obiectiv stabilit de BERD este evitarea lobby-ului. Activitatea şi agenda Consiliului trebuie să aducă beneficii tuturor: atât companiilor mari cât şi celor mici, atât celor locale, cât şi celor străine.

Aş spune că scopul Consiliului Economic este de a îmbunătăţi substanţial viaţa de zi cu zi a oamenilor de afaceri din Moldova, lucru care va reduce nivelul corupţiei în ţară.

Profit: Ce soluţii importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri au fost deja identificate de către Consiliu şi se află la moment în proces de implementare?

D.A.:
Primele şase luni au fost mai degrabă o introducere în activitate. Cred că vom avea mult mai multe rezultate în următoarele şase luni. Cu toate acestea, Consiliul are deja câteva realizări.

În cadrul discuţiilor cu reprezentanţii sectorului agricol am identificat două probleme care au fost deja soluţionate. Mă refer la taxa la exportul de nuci în valoare de 1,5% care a fost anulată, şi la costul testării şi certificării produselor alcoolice pentru export care a fost redusă.

Toţi erau de acord cu faptul că taxa la exportul de nuci nu avea niciun sens, dar a fost nevoie de timp pentru a o elimina. Propunerea a venit din partea Asociaţiei Businessului European, iar Consiliul a fost cel care a promovat adoptarea unei decizii în acest sens în Guvern, fiind ulterior monitorizat şi procesul de aprobare în Parlament.

Cât priveşte costul testării şi certificării produselor vinicole, potrivit Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova, acesta era destul de mare - circa 3 mii lei - lucru care afecta mai ales producătorii mici. Deşi această sumă nu era semnificativă pentru companiile care exportă 100 de mii de sticle şi mai mult, ea putea reprezenta până la 30% din costul total al exporturilor efectuare de companiile mici care au comenzi de câteva sute de sticle.

Am analizat problema, am discutat-o cu Ministerul Agriculturii şi laboratoarele acreditate de către Centrul Naţional de Acreditare şi în rezultat costul acestei proceduri a fost redus cu circa 30%, în timp ce însăşi procedura a devenit mult mai transparentă, fiind acum publicată pe pagina web a Centrului Naţional pentru Verificarea Calităţii Producţiei Alcoolice (www.cnvcpa.md). În plus, exportatorii, care după o anumită perioadă doresc să mai exporte produse din acelaşi lot deja supus verificării, pot obţine o copie a certificatului contra taxei de doar 180 lei.

O altă problemă care a fost identificată şi care va fi în curând soluţionată ţine de înregistrarea companiilor. După înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat, antreprenorii continuau să fie invitaţi la Casa Naţională de Asigurări Sociale, la Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Biroul Naţional de Statistică şi Inspectoratul Fiscal pentru a le pune la dispoziţie practic aceeaşi informaţie care fusese deja furnizată Camerei Înregistrării de Stat. La propunerea noastră, aceste instituţii au primit instrucţiuni să nu mai invite reprezentanţii companiilor nou create la ele, iar scrisoarea de înştiinţare drept confirmare a înregistrării societăţii comerciale, pe care antreprenorii o primesc de la Camera Înregistrării de Stat stipulează clar că procedura de înregistrare a luat sfârşit.

De asemenea, am contribuit la creşterea transparenţei în activitatea celor 33 de instituţii de stat abilitate cu drept de efectuare a controalelor la întreprinderi. La moment, aceste instituţii sunt obligate să-şi planifice din timp inspecţiile, să le facă publice pe pagina web (www.controale.gov.md) astfel încât antreprenorii să ştie din timp ce instituţie urmează să le viziteze compania în viitorul apropiat şi să aibă posibilitatea să înlăture eventuale neregularităţi, eliminând astfel riscul corupţiei şi cel al mitei.

Consiliul Economic, de asemenea, a sprijinit diferite acţiuni care se află deja în proces de implementare cum ar fi promovarea facturilor electronice (e-factura).

Profit: Ce alte recomandări urmează să înainteze Consiliul Economic în viitorul apropiat?

D.A.:
Secretariatul Consiliului Economic comunică în permanenţă cu asociaţiile de business, iar atunci când identificăm o problemă pe care o considerăm importantă pentru ţară şi pentru economie şi care este conformă mandatului nostru, ne implicăm şi o promovăm.

Una dintre acţiunile pe care le sprijinim este introducerea rapoartelor electronice în cadrul Biroului Naţional de Statistică. Cu cinci ani în urmă, practic nicio instituţie de stat nu primea rapoarte în format electronic. În prezent, Biroul Naţional de Statistică este ultima instituţie de stat care va introduce acest sistem în următoarele două luni.

Un alt proiect asupra căruia lucrăm este lansarea unei pagini web care va conţine informaţii despre toată asistenţa financiară – credite, granturi, garanţii pentru credite, subsidii – primită din exterior pentru finanţarea afacerilor în Moldova, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii. Moldova beneficiază de un volum mare de asistenţă externă, dar considerăm că transparenţa în acest domeniu poate fi îmbunătăţită. Pagina web va conţine informaţii concise cum ar fi obiectivele proiectelor finanţate din exterior, sumele disponibile, condiţiile de finanţare, ratele dobânzii, instituţiile care acordă asistenţă şi informaţii de contact la fiecare proiect, unde poate fi obţinută informaţie suplimentară. La moment această informaţie există, dar trebuie să accesezi zeci de web-site-uri pentru a o găsi – este dispersată şi deseori neclară.

Pentru ca acest mecanism să funcţioneze, peste câteva săptămâni Guvernul urmează să ia o decizie potrivit căreia toate instituţiile vor fi obligate să furnizeze Cancelariei de Stat informaţii despre asistenţa primită de peste hotare, astfel încât aceste date să apară imediat pe pagina www.finantare.gov.md.

De asemenea, cooperăm cu organele fiscale pentru a elimina necesitatea prezentării certificatelor pe suport de hârtie care confirmă lipsa datoriilor la bugetul de stat.

O altă problemă de care ne vom ocupa în perioada imediat următoare este aşa-numitul principiu ”plus 1, minus 2” potrivit căruia fiecare instituţie care introduce o nouă reglementare cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să examineze posibilitatea eliminării altor două reglementări vechi sau a reducerii costurilor cu 20%. Această procedură este implementată cu succes în Marea Britanie. Nu aşteptăm efecte imediate, dar sperăm că treptat acest principiu va prinde rădăcini în instituţiile de stat care vor realiza că întotdeauna există posibilităţi de reducere a numărului de proceduri şi a costurilor, şi de creştere a eficienţei şi îmbunătăţire a profesionalismului angajaţilor.

Profit: Au fost cazuri când propunerile înaintate de Consiliu nu au fost acceptate de Prim-ministru?

D.A.:
Încercăm să nu pierdem timpul cu înaintarea propunerilor care nu au şanse să fie acceptate, ci să ne concentrăm pe probleme care pot fi soluţionate. Dar, desigur, Prim-ministrul este cel care ia decizii. Premierul Leancă a fost întotdeauna foarte deschis şi gata să se implice în orice acţiune care ar ajuta la soluţionarea problemelor comunităţii de afaceri. Premierul este conştient de faptul că în joc este prosperitatea oamenilor şi locuri de muncă.

Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile Consiliului Economic cu asociaţiile de business din Moldova? Cât de des primiţi recomandări/sugestii din partea Camerei de Comerţ Moldo-Americane, Camerei de Comerţ Moldo-Franceze, Asociaţiei Businessului European şi a altor structuri similare?

D.A.:
După cum am menţionat deja, nu există reguli stricte şi suntem deschişi pentru cooperare cu toţi cei care doresc să ajute. Desigur, nu putem soluţiona fiecare problemă identificată de către asociaţiile oamenilor de afaceri. Rolul Secretariatului este de a trece printr-un filtru problemele aduse la cunoştinţa Guvernului. Nu toate sunt relevante, unele trebuie discutate mai întâi cu diferite ministere şi agenţii. Trebuie să ne folosim discernământul şi să decidem dacă este vorba de lobby sau de o propunere de care va beneficia întreaga economie a ţării. Nu dorim să soluţionăm problemele unor companii individuale. Dacă este vorba despre o problemă care afectează un întreg sector atunci o punem în discuţie în cadrul Consiliului Economic şi atragem atenţia Premierului asupra ei.

În acelaşi timp, întotdeauna încercăm să le explicăm partenerilor noştri de ce o anumită problemă nu este inclusă în agenda Consiliului.

Profit: Intenţionează Consiliul Economic să înainteze Premierului careva recomandări în ceea ce priveşte amendarea taxelor şi a accizelor?

D.A.:
Considerăm că politica fiscală este o problemă ce trebuie discutată cu Ministerul Finanţelor. Acest lucru se întâmplă în Germania, Franţa, Polonia şi alte ţări din Europa. Desigur, noi putem întotdeauna să oferim ajutor şi sfaturi, dar nu avem dreptul să decidem asemenea chestiuni în cadrul Consiliului.

Experienţa, precum şi sondajele efectuate la nivel local şi internaţional, arată că taxele şi impozitele nu sunt cel mai mare impediment în calea dezvoltării afacerilor. Birocraţia, protecţionismul, corupţia şi procedurile neclare şi imprevizibile sunt obstacole mult mai mari.

Profit: Corupţia este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Moldova astăzi. Pe cât de conştient este Guvernul de existenţa acestei probleme şi cum ar putea fi ea soluţionată?

D.A.:
Guvernul, membrii Guvernului şi în primul rând Premierul Iurie Leancă sunt perfect conştienţi de această problemă majoră, existenţa căreia nu este negată. În opinia mea, este bine că problema este recunoscută. În prezent, se depun eforturi considerabile pentru a combate corupţia, dar acest lucru nu poate fi făcut peste noapte. Din păcate, corupţia a prins rădăcini în Moldova nu pe parcursul ultimilor 25 de ani, dar a existat aici de secole, într-o formă sau alta. Aceasta este realitatea. Corupţia afectează fiecare aspect al vieţii noastre: sistemul de educaţie şi cel de sănătate, justiţia etc.

Aş vrea să subliniez faptul că toate intervenţiile noastre au o componentă anticorupţie foarte importantă. Oamenii răspund la stimulente – acest lucru se întâmplă în Moldova şi în orice altă ţară a lumii. Există stimulente pozitive şi negative, stimulente care pot schimba lucrurile în bine sau în rău.

Dacă o anumită procedură este extrem de complicată şi neclară, atunci se formează cozi enorme şi reacţia naturală a oamenilor este să le evite achitând mită. La polul opus se află procedurile simple şi clare, lipsa atitudinilor preferenţiale care determină cetăţenii să respecte procedurile şi să nu achite mită. Procedurile efectuate on-line duc la eliminarea riscului interacţiunii între cetăţeni şi funcţionarii publici care ar putea fi tentanţi să ia mită.

Profit: Care este mandatul Consiliului Economic?

D.A.:
BERD va sprijini financiar activitatea Consiliului pe parcursul primilor doi ani de activitate. Mai avem un an şi jumătate de lucru şi sper să avem rezultate importante pentru a demonstra că atât Guvernul, cât şi comunitatea de afaceri au nevoie de un asemenea organ.

Bugetul proiectului, finanţat de Fondul BERD pentru ţările în tranziţie timpurie este de 300 mii euro. Activitatea Consiliului este administrată de Oficiul regional BERD de la Chişinău în coordonare cu sediul central de la Londra. Este un proiect relativ mic, iar noi dorim să utilizăm cât mai eficient posibil aceşti bani. Deşi este asistenţă sub formă de grant, personal consider că aceasta este o investiţie a BERD care va avea un efect benefic asupra întregii economii.

Dacă ne referim la exemplul taxei la exportul nucilor în valoare de 1,5%, atunci doar anularea ei a ajutat oamenii de afaceri din sector să economisească anual circa 15 mil. lei. Această sumă este mult mai mare decât sprijinul financiar acordat de BERD pentru Secretariat. Anume aceste rezultate fac din asistenţa BERD o investiţie. Obţinând rezultate cât mai curând posibil noi ajutăm comunitatea de afaceri să economisească bani pe care îi poate reinvesti în creştere şi dezvoltare. Cu cât mai repede reuşim să eliminăm o problemă cu care se confruntă mediul de afaceri, cu atât mai repede acesta va deveni mai productiv, mai competitiv şi mai profitabil, care şi este obiectivul nostru de lungă durată pentru întreaga economie.

Rolul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru nu este doar de a soluţiona o anumită problemă, dar de a face acest lucru cât mai curând posibil. Aceasta este misiunea noastră.

Profit: Este aceasta o misiune realizabilă?

D.A.:
Cred că da. Dar după cum am menţionat, succesele nu pot fi obţinute peste noapte şi fără a depune eforturi. Da. Misiunea noastră este realizabilă, dar pentru aceasta trebuie să muncim.■

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 26.02.2015 07:28:56
  • 17.03.2016 09:02:43
  • 10.10.2016 06:41:57

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
21
Afişări de site:
2122487
Vizitori unici:
4255537

WebArt Pro