Profit: Dle Armaşu, cum pot trece la plăţile fără numerar instituţiile de stat, cele financiare şi populaţia, diminuând utilizarea banilor cash în circulaţie şi majorând volumele plăţilor electronice comode?

O.A.: Banca Naţională depune multiple eforturi pentru a crea condiţiile necesare stimulării interesului populaţiei pentru plăţile fără numerar. În acest sens, există soluţii variate pe care banca centrală le studiază în scopul materializării lor în beneficiul societăţii.  Rezultatele asistenţei tehnice primite din exterior, dar şi analiza efectuată de Banca Naţională asupra situaţiei din Republica Moldova, denotă că evoluţia plăţilor fără numerar este strâns legată de nivelul de bancarizare a populaţiei şi de nivelul educaţiei financiare a consumatorilor, dar şi a antreprenorilor.

În această ordine de idei, voi menţiona că sectorul bancar, implicat în prezent într-un amplu proces de reformă, şi-a redobândit credibilitatea. Crearea unui cadru legal care asigură transparentizarea acţionariatului băncilor, supravegherea lor conform standardelor internaţionale şi atragerea investitorilor de calitate reflectă un sector bancar sigur şi sănătos, indispensabil creşterii nivelului de bancarizare.
 
De asemenea, BNM, dar şi băncile licenţiate desfăşoară proiecte de educaţie financiară destinate publicului larg, cu finalitatea incluziunii financiare. Trecerea treptată la plăţile electronice este un proces inevitabil, care necesită timp. Avantajul de primă importanţă, care le face atractive pentru populaţie, este că soluţiile de achitare fără numerar sunt comode, simple şi sigure.
 
Profit: Cine joacă în acest sens rolul principal, cine pe cel secundar şi de ce?

O.A.: Acest subiect presupune conlucrarea strânsă a autorităţilor cu mediul privat pentru a înţelege şi a proteja interesele tuturor părţilor, dar şi pentru a asigura un cadru normativ omogen în toate domeniile: fiscal, al plăţilor, antreprenorial etc.

În context, a fost creat un grup de lucru interdepartamental, format din reprezentanţii Băncii Naţionale a Moldovei, Ministerului Finanţelor, inclusiv ai Serviciului Fiscal de Stat, precum şi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Activitatea acestuia s-a materializat în elaborarea unui proiect de lege aferent promovării plăţilor fără numerar şi combaterii economiei subterane.
 
Profit: BNM a aprobat recent o hotărâre, care va contribui la reducerea tarifului în cazul plăţilor populaţiei faţă de buget în sistemul MPay. Cu cât noul tarif va fi mai mic faţă de cel actual?

O.A.: Într-adevăr, BNM, în urma consultărilor publice, a aprobat o hotărâre ce vizează stabilirea valorilor maxime ale comisioanelor interbancare la plăţile cu carduri, aplicate de prestatorii de servicii de plată, şi ale comisioanelor pentru operaţiunile de plată ce presupun utilizarea sistemului automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Reglementările preconizate constituie un pas important  în promovarea plăţilor fără numerar. De asemenea, modificările operate au drept scop optimizarea cheltuielilor din bugetul de stat şi generarea beneficiilor atât pentru comercianţi, cât şi pentru consumatori.

Astfel, pentru comisioanele aplicate de prestatorii de servicii de plată la plăţile guvernamentale efectuate cu cardurile de plată, BNM a stabilit un plafon de 0,5% per operaţiune.

Banca Naţională ţinteşte să majoreze numărul plăţilor efectuate cu cardurile, astfel reducând şi costurile per tranzacţie şi pentru operatori. Totodată, intenţionăm să dăm un imbold operatorilor să-şi optimizeze costurile operaţionale.

De asemenea, BNM a stabilit valorile maxime pentru comisioanele la operaţiunile prin  SAPI, încurajând în acest mod executarea ordinelor de plată în format electronic faţă de ordinele de plată pe suport de hârtie.

Profit: Ce măsuri stimulative din punctul de vedere al regulatorului trebuie să aplice statul pentru a majora plăţile electronice?

O.A.: Practica internaţională ne-a dat exemple elocvente în acest sens, cum ar fi facilităţile fiscale pentru antreprenorii care acceptă plăţi fără numerar, loteriile fiscale pentru consumatori, limitarea comisionului interbancar ca o stimulare pentru comercianţi. Unele din aceste măsuri s-au dovedit a fi eficiente, iar altele mai puţin eficiente. Este cert că fiecare măsură necesită a fi adaptată la particularităţile pieţei locale şi la specificul statului în care este aplicată.
 
Profit: Cui îi revine rolul principal – Băncii Naţionale, băncilor, centrelor de decontare sau  sistemelor VISA şi Master Card?

O.A.: Subiectul respectiv creează loc de dialog între toţi cei menţionaţi. Banca Naţională însă este autoritatea de reglementare şi supraveghere cu atribuţia de a reprezenta inclusiv interesele statului şi cele ale populaţiei, fapt ce presupune o responsabilitate sporită.

Totodată, doresc să asigur operatorii că vom căuta o soluţie echilibrată, astfel încât să obţinem rezultatul scontat – creşterea numărului de tranzacţii efectuate prin instrumente de plată fără numerar.

Profit: Pe de o parte, tarifele aplicate la utilizarea plăţilor electronice în Republica Moldova sunt comparativ înalte din cauza volumelor mici ale acestor plăţi, iar pe de altă parte, volumele plăţilor electronice sunt mici din cauza tarifelor înalte. Cum consideră BNM că se poate ieşi din acest cerc vicios?

O.A.: Considerăm că implementarea unor soluţii inovative şi mai eficiente în efectuarea plăţilor care vor crea reduceri de costuri pentru prestatori, dar şi pentru utilizatori, vor contribui la dezmembrarea acestui cerc vicios.
Trebuie să fim deschişi pentru inovaţii şi crearea condiţiilor normative favorabile pentru ca piaţa plăţilor din Republica Moldova să se dezvolte fără impedimente nejustificate. BNM are în derulare unele iniţiative de dezvoltare a infrastructurii sistemelor de plăţi, dar rezultatele acestor iniţiative depind de comportamentul actorilor pieţei şi creşterea nivelului de educaţie financiară a populaţiei.
 
Profit: Cum arată în ultimii ani statistica plăţilor fără numerar din Republica Moldova? Ce puteţi spune, comparând volumele respective cu alte ţări din regiune?

O.A.: Pe parcursul anului 2018, prin intermediul cardurilor emise de prestatorii de servicii de plată din Republica Moldova au fost efectuate plăţi fără numerar în valoare de 12,3 mlrd. lei, cu 38% mai mult comparativ cu anul 2017.

Totodată, accentuăm că valoarea plăţilor fără numerar cu cardurile emise în Republica Moldova a înregistrat o creştere pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, valoarea plăţilor fără numerar s-a majorat de peste 3,5 ori - de la 3,5 mlrd. lei în anul 2014 la 12,3 mlrd. lei în anul 2018. Valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova constituie pentru anul 2018 circa 364 lei (≈18 euro). Pentru comparaţie, în România acest indicator constituie circa 30 euro, iar în Ucraina 13 euro.

De asemenea, în anul 2018, în medie fiecare locuitor al Republicii Moldova a efectuat plăţi fără numerar cu cardurile de plată în valoare de circa 170 euro. De asemenea, conform datelor disponibile, în România valoarea medie a plăţilor fără numerar efectuate cu cardul de către un locuitor a constituit 700 euro în anul 2017, iar în Ucraina circa 618 euro.

Profit: În opinia Dumneavoastră, ce ar putea influenţa eficient decizia cetăţenilor care, la intrare în magazinele mari, retrag bani din bancomat şi achită pentru cumpărături în numerar?

O.A.: Acest comportament reprezintă mai mult o deprindere decât o decizie bine gândită şi asumată. După cum s-a menţionat, este o problemă de educaţie financiară, unii nu cunosc toate posibilităţile pe care le oferă cardul, alţii deţin informaţii eronate despre operaţiunile cu cardul şi, nu în ultimul rând, există şi o pondere mare de comercianţi, care încă nu au o soluţie/dispozitiv de achitare cu cardul, considerând-o fie inutilă, fie prea scumpă pentru afacerea lor.

Este important ca consumatorii să cunoască faptul că la efectuarea plăţilor cu cardul nu se percep comisioane de la cumpărător decât în cazurile în care are loc conversia valutară.

BNM depune eforturi pentru a educa societatea la subiectul financiar-bancar. Este oportun să consolidăm şi să dezvoltăm educaţia financiară la nivelul întregii ţări, astfel încât consumatorii să fie bine informaţi şi protejaţi. În acest sens, recent, BNM, împreună cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a lansat proiectul de educaţie financiară „Învaţă! Dă sens banilor”, care va contribui la sporirea nivelului de educaţie financiară a populaţiei. La prima etapă, am atras în proiect elevi şi studenţi, iar ulterior ne propunem să extindem grupurile-ţintă şi să implicăm întreprinderile mici şi mijlocii.

Profit: Enumeraţi cinci avantaje de bază ale plăţilor fără numerar faţă de cele în numerar.

O.A.: Sunt comode şi sigure, dacă respecţi regulile de utilizare, pot fi efectuate atât în ţară, cât şi peste hotare, acestea ne economisesc timpul, sunt transparente şi benefice pentru economie şi, desigur, sunt viitorul pe care nu-l putem neglija.
 
Profit: Puteţi să ne spuneţi, câte carduri bancare aveţi şi ce achitaţi mai frecvent prin intermediul acestora?

O.A.: Întrucât viitorul aparţine plăţilor fără numerar, este firesc să optez pentru acestea, însă, cu siguranţă, nu sunt un „colecţionar” de carduri. Mi-aş dori să folosesc în exclusivitate cardul pentru a achita bunuri şi servicii, însă, cu părere de rău, realităţile de la noi încă nu permit acest lucru.

Mai sunt multe de făcut. Şi Banca Naţională se implică, prin acţiunile pe care le desfăşoară, cu multă responsabilitate.■