Profit: Domnule Tulin, autorităţile moldoveneşti au ajuns la jumătate de cale în realizarea programului pe trei ani (noiembrie 2016 – noiembrie 2019), susţinut de FMI. Ce aţi putea spune despre rezultatele obţinute până acum?

V.T.: Autorităţile moldoveneşti promovează în continuare cu fermitate programul cuprinzător de reforme, elaborat în scopul consolidării economice şi eliminării vulnerabilităţilor cheie. În general, judecând după progresul atins până în prezent, condiţiile programului se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, stabilitatea macroeconomică a fost asigurată şi economia continuă să se dezvolte. Acestea fiind spuse, programul prevede realizarea unui număr important de jaloane în a doua jumătate a termenului convenit. Prin urmare, este esenţial de menţinut angajamentul ferm de a promova politici bine gândite şi buna guvernanţă economică, pentru a consolida progresul realizat şi a îmbunătăţi perspectivele economice ale ţării.

Profit: La 29 iunie curent, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a treia evaluare a programului Republicii Moldova, susţinut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) şi Mecanismul de finanţare extinsă (EFF), în urma căreia Republica Moldova a primit circa $33,8 mil. Înseamnă oare aceasta că FMI este pe deplin mulţumit de acţiunile întreprinse de autorităţile moldoveneşti în contextul implementării programului?

V.T.: După finalizarea celei de-a doua evaluări în luna decembrie a anului trecut, autorităţile au întreprins acţiuni importante pentru implementarea următorului set de angajamente legate de politici, asumate în cadrul programului. În baza acordului la nivel de personal atins în martie curent şi a implementării satisfăcătoare a acţiunilor prealabile convenite, experţii FMI şi, ulterior, Consiliul de directori executivi al FMI au sprijinit finalizarea celei de-a treia evaluări a programului. Desigur, mai sunt necesare eforturi susţinute pentru a îmbunătăţi în continuare guvernarea, a duce la bun sfârşit procesul de remediere a sistemului financiar, dar şi acţiuni mai hotărâte în ceea ce priveşte recuperarea activelor fraudate.

Profit: Care dintre angajamentele asumate de Republica Moldova par destul de dificile, din punctul de vedere al autorităţilor?

V.T.: Cred că autorităţile ar putea răspunde mai bine la această întrebare. Totuşi, din perspectiva noastră, Republica Moldova, fiind în cadrul unui acord extins cu FMI, beneficiază de asistenţă în implementarea unor programe cuprinzătoare de reforme structurale, menite să elimine deficienţele instituţionale sau economice profunde, pe lângă asistenţa în promovarea unor politici menite să restabilească şi/sau să menţină stabilitatea macroeconomică. Programul curent prevede reforme de durată, care pot fi realizate doar prin eforturi serioase şi care sunt, în esenţa lor, dificile. Deci, aş spune că programul în principiu se bazează pe angajamente şi obiective care nu pot fi nicicum uşoare.

Profit: Autorităţile Republicii Moldova mereu par a fi încrezătoare în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor stipulate în programul convenit cu FMI. FMI împărtăşeşte această încredere?

V.T.: Deşi, aşa cum am spus, s-au realizat multe şi autorităţile sunt încrezătoare în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor legate de politici, totuşi, nu s-a ajuns încă la punctul în care putem considera că progresul obţinut este ireversibil. În acest sens, angajamentele de ordin politic sunt vitale pentru implementarea cu succes a programului. Este important ca autorităţile să promoveze în continuare politici prudente şi să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. De exemplu, este esenţial ca în perioada preelectorală autorităţile să se abţină de la cheltuieli bugetare neprevăzute.
La moment, unele instituţii sunt mai protejate de ingerinţa factorului politic decât în trecut, inclusiv ca urmare a reformelor realizate în cadrul programului curent. De exemplu, Banca Naţională este acum mai bine protejată de ingerinţe politice sau de altă natură decât înainte, ceea ce contribuie la sporirea încrederii.

Profit: Cum ar arăta o cooperare ulterioară cu FMI dacă guvernul va realiza cu succes programul actual, care expiră în noiembrie 2019? Ce va urma în caz contrar?

V.T.: Evident, autorităţile moldoveneşti au de făcut încă foarte multe pentru ca veniturile populaţiei să crească şi condiţiile de viaţă să se îmbunătăţească. Datorită unei guvernanţe mai bune şi a unor instituţii mai performante, vor fi asigurate stabilitatea macroeconomică şi creşterea productivităţii, dezvoltarea potenţialului uman şi investiţiile capitale. Fondul dispune de resurse şi este întotdeauna gata să ajute, fie în contextul programelor susţinute de FMI, fie sub formă de asistenţă tehnică, fie prin exerciţiile periodice de supraveghere a situaţiei în economie şi în sistemul financiar în absenţa unui program de finanţare. Respectiv, autorităţile vor alege la propria discreţie modalitatea de interacţiune cu Fondul.

Profit: Cum aţi evalua politica bugetar-fiscală promovată la moment de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova?

V.T.: Autorităţile s-au axat în mod clar pe obiectivul de îmbunătăţire a performanţei în materie de venituri. Reforma administraţiei fiscale iniţiată în 2016 a contribuit la creşterea nivelului de conformare fiscală, fapt ce a dus la o creştere puternică a veniturilor bugetare din contul impozitului pe venit şi al TVA în anul 2017, dar şi pe parcursul anului curent. Şi autorităţile vamale au înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor. Deşi se întreprind măsuri la scară largă, o realizare care merită de menţionat în mod special este comasarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu inspectoratele fiscale teritoriale într-o singură entitate - Serviciul Fiscal de Stat. Totodată, mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte îmbunătăţirea administrării fiscale. De exemplu, veniturile ar putea fi majorate în urma îmbunătăţirilor legate de infrastructura sistemului informaţional şi procesele electronice. Promovarea unor politici fiscale mai eficiente, de exemplu pentru soluţionarea problemei „salariilor în plic”, ar conduce, de asemenea, la creşterea veniturilor. În ceea ce priveşte politica bugetară, motivele de îngrijorare ţin totuşi de cheltuieli. Trezeşte îngrijorare nevalorificarea pe deplin a alocărilor pentru investiţii, adeseori din cauza incertitudinii sau întârzierilor la toate etapele de realizare a proiectelor investiţionale, de la selectare până la implementare. Având în vedere că anul curent este un an preelectoral, este necesar de gestionat cu mare grijă fondul de salarizare şi de evitat cheltuielile neprevăzute în buget.

Profit: Ce credeţi despre politica monetară promovată de Banca Naţională a Moldovei? FMI are comentarii sau sugestii la acest capitol?

V.T.: Din punctul nostru de vedere, politica monetară a BNM trebuie să rămână axată pe obiectivul ancorării inflaţiei la nivelul ţintit de 5%. Chiar dacă se anticipează că inflaţia va scădea şi mai mult în lunile următoare, politica monetară promovată la moment de BNM este axată, în mod adecvat, pe nivelul aşteptat al inflaţiei în 2019 şi chiar şi mai departe.

Printr-o serie de reduceri ale ratei dobânzii în perioada anilor 2016-2017, BNM a reacţionat în mod corespunzător la reducerea presiunilor inflaţioniste. Totodată, nu a fost uşor de a ajusta cu precizie politica monetară, dat fiind că sistemul financiar nu se recuperase pe deplin, fapt reflectat în eficienţa redusă a mecanismelor de transmisie monetară. La moment, politica monetară promovată de BNM pare adecvată şi BNM monitorizează îndeaproape perspectiva inflaţiei. În cele din urmă, există încă posibilităţi de îmbunătăţire a capacităţii operaţionale ce ţine de promovarea politicii monetare, consolidarea comunicării pe intern şi pe extern şi îmbunătăţirea coordonării între diverse instituţii.

Profit: Moneda naţională a Moldovei, leul, s-a apreciat cu aproximativ 14% faţă de dolarul S.U.A. în 2017. Ce impact a avut acest fapt asupra economiei Republicii Moldova? Care ar fi recomandările FMI în această privinţă?

V.T.: Pentru Moldova, ca pentru orice economie deschisă mică, regimul flexibil al cursului de schimb este coloana vertebrală a economiei, care asigură rezilienţa necesară pentru a face faţă şocurilor externe. În afară de aceasta, la sfârşitul lunii iunie curent, rezervele internaţionale ale BNM au atins cel mai înalt nivel din istorie, un nivel mai mult decât adecvat din punct de vedere a măsurilor de precauţie. Respectiv, noi recomandăm recurgerea în continuare la intervenţii doar pentru atenuarea volatilităţii excesive a cursului de schimb, fără a opune rezistenţă fluctuaţiilor cursului de schimb determinate de factori fundamentali, mai ales atunci când situaţia se ameliorează.

Acestea fiind spuse, în general, aprecierea reală a monedei naţionale afectează negativ exportatorii. Însă în economiile mici deschise este imposibil de stimulat competitivitatea doar prin gestionarea cursului de schimb. O politică adecvată presupune continuarea implementării reformelor structurale menite să stimuleze productivitatea şi să îmbunătăţească competitivitatea pe plan extern, permiţând în acelaşi timp o creştere treptată a salariilor în termeni reali.

Profit: Cât de oportun este ca BNM să cumpere valută în situaţia în care lichiditatea băncilor depăşeşte 50%, iar intervenţiile BNM duc la creşterea volumului de monedă naţională pe piaţă?

V.T.: Aveţi dreptate, procurările de valută pe piaţă presupun injectarea de lichidităţi în lei. Totodată, în aceleaşi condiţii, cumpărarea valutei străine în volume mai mici ar duce la o apreciere şi mai mare a leului! Cu toate acestea, obiectivul primordial al BNM, conform mandatului legal, este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. O politică monetară adecvată presupune sterilizarea lichidităţii excesive prin operaţiuni de absorbţie a lichidităţilor, de exemplu, prin vânzarea certificatelor BNM. Totodată, trebuie de ţinut cont şi de faptul că sterilizarea are costuri mari. Este imperativ pentru independenţa operaţională a BNM ca ea să aibă un bilanţ viabil.

Profit: Unul dintre capitolele acordului cu FMI vizează necesitatea de a stabiliza sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova, a asigura o guvernare corporativă de calitate în bănci şi a atrage investitori strategici în sectorul bancar. Cum apreciază Fondul activitatea de până acum a Guvernului şi a BNM în acest sens?

V.T.: Autorităţile au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte curăţarea sectorului financiar, dar este necesar de a continua eforturile în acest sens şi de a manifesta vigilenţă. S-a pus accent pe sporirea transparenţei acţionarilor, identificarea acţionarilor care corespund criteriilor de profesionalism şi onorabilitate, dar şi pe consolidarea cadrului care să permită eliminarea acţionarilor care nu corespund acestor criterii. În afară de aceasta, BNM consolidează cadrul de reglementare şi de supraveghere, finalizează diagnosticarea băncilor şi fortifică sistemele de siguranţă financiară.

Ceea ce ne-a impresionat este capacitatea BNM, Guvernului şi Parlamentului de a lucra în echipă pentru onorarea angajamentelor asumate. În general, progresul atins este rezultatul unui efort de echipă şi autorităţile merită aprecierea noastră în această privinţă.

Profit: Care este opinia FMI cu privire la planul de acţiuni al BNM ce vizează vânzarea a 41,09% din acţiunile Moldova-Agroindbank?

V.T.: Progresul atins în privinţa Moldova-Agroindbank este un exemplu excelent de lucru în echipă, ce a implicat toate autorităţile ţării, nu doar BNM, deşi, în calitatea sa de organ de supraveghere bancară, BNM a avut partea leului din efort în acest proces.
Adoptarea legilor necesare pentru facilitarea vânzării acţiunilor anulate ale băncilor de importanţă sistemică le-a permis autorităţilor să iniţieze negocieri privind achiziţionarea acţiunilor aşa-zise „problematice” ale Moldova-Agroindbank. Adoptarea legilor respective a fost o acţiune prealabilă, nerealizarea căreia ar fi periclitat finalizarea celei de-a doua evaluări a programului. Deci, ne bucurăm să vedem că eforturile depuse se materializează în rezultate concrete.

Profit: Guvernul intenţionează să verse veniturile din vânzarea acţiunilor Moldova-Agroindbank şi Moldindconbank la bugetul de stat, în loc să le transfere foştilor acţionari, acţiunile cărora au fost blocate şi apoi anulate de BNM. Este oare aceasta o decizie justificată?

V.T.: Nu cunosc nimic referitor la planurile respective. Dar vă pot spune că, după cum a stabilit şi Curtea Constituţională în anul 2017, cadrul juridic existent prevede în orice caz plata unei compensaţii monetare echitabile foştilor proprietari ai acţiunilor anulate deţinute în bănci. În afară de aceasta, decizia adoptată în decembrie 2017 de Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerţ din Stockholm oferă un plus de confort în ceea ce priveşte aplicabilitatea prevederilor privind despăgubirea bănească a foştilor acţionari în astfel de cazuri. Acestea fiind spuse, o problemă separată ar fi existenţa unor careva pretenţii ale statului către  foştii acţionari.

Profit: Guvernul are vreun angajament faţă de FMI în ceea ce priveşte termenul limită pentru vânzarea a 63,89% din acţiunile Moldindconbank?

V.T.: Autorităţile intenţionează, în contextul următoarei evaluări a programului, să-şi concentreze eforturile privind ieşirea Moldindconbank de sub regimul de administrare temporară într-o manieră ordonată, cu perspectiva de facilitare a unei soluţii ce ar implica sectorul privat. Noi considerăm că acesta ar fi un pas crucial în direcţia reabilitării sectorului financiar al Republicii Moldova. Progresul atins în privinţa Victoriabank şi Moldova Agroindbank reprezintă o temelie bună în acest sens.

Profit: Ce credeţi despre progresul atins de autorităţi în depăşirea problemelor cauzate de „Laundromat” şi, în general, despre eforturile depuse pentru combaterea spălării banilor?

V.T.: Indiscutabil, combaterea evaziunii fiscale şi a spălării banilor constituie la moment o mare provocare la nivel global. Pentru statele cu pieţe în curs de formare, facilitarea stabilităţii financiare şi a fluxurilor de capital a devenit mai dificilă din cauza creşterii costurilor de conformitate şi datorită unor abordări mai stricte pentru evaluarea de către agenţiile internaţionale de monitorizare a respectării cerinţelor în domeniu.

În contextul programului, autorităţile Republicii Moldova şi-au asumat angajamentul să continue să exploreze posibilităţi pentru a demonstra o schimbare clară de regim în ceea ce priveşte eforturile de contracarare a spălării banilor. Am atestat progrese bune, date fiind adoptarea noii legi privind combaterea spălării banilor şi eforturile continue în această privinţă. Totodată, este esenţial ca în acest domeniu să fie întreprinse rapid măsuri pentru implementarea pe deplin a cadrului aprobat şi asigurarea unei aplicări corecte a prevederilor legale. În toamna anului curent va avea loc o vizită a misiunii de evaluare a MONEYVAL, ceea ce va constitui un test important pentru Moldova.

Profit: Guvernul şi Parlamentul au anunţat că Legea privind bugetul pentru anul 2019 va fi votată până la sfârşitul sesiunii de primăvară-vară. Credeţi că este bine ca deputaţii să adopte un buget care va trebui executat de un alt Parlament şi un alt Guvern?

V.T.: Cred că este mult mai bine să ai un buget decât să nu-l ai. Dar bugetul nu este singurul element al cadrului bugetar pentru politica bugetar-fiscală pentru anul 2019. Mai există CBTM-ul, care, din perspectiva pe termen mediu, reflectă planurile de politică bugetar-fiscală pentru următorii trei ani. În afară de aceasta, mai există şi cadrul de responsabilitate bugetar-fiscală care, la general, formează baza disciplinei fiscale încontinuu. În cele din urmă, procesul bugetar permite, de asemenea, o rectificare şi la mijlocul anului, care să ţină cont de posibilele schimbări ale politicii şi de ultimele evoluţii economice.

Profit: PSRM a declarat în repetate rânduri că va revizui majoritatea acordurilor internaţionale semnate de autorităţile proeuropene, dacă vor veni la putere după alegerile parlamentare. În cazul programului cu FMI, este oare posibil acest lucru din punct de vedere tehnic? Ce ar însemna aceasta pentru Moldova?

V.T.: În calitate de organizaţie apolitică şi tehnocrată, nu facem previziuni asupra rezultatelor viitoarelor alegeri sau a intenţiilor viitoarelor guverne. Avem un acord care confirmă că împărtăşim priorităţile în materie de politici stabilite de actualul Guvern şi de Banca Naţională a Moldovei şi ne concentrăm pe implementarea deplină a acestora.

Profit: Ce trebuie să facă Moldova pentru a primi undă verde din partea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv a FMI, pentru a obţine accesul la pieţele de creditare externe şi a contracta fonduri în condiţii comerciale?

V.T.: În principiu, actualul acord cu FMI nu constituie un impediment pentru autorităţile Republicii Moldova dacă vor dori să apeleze la împrumuturi externe în condiţii comerciale. În orice caz, aceste proiecte vor trebui să fie în concordanţă cu obiectivele şi parametrii macroeconomici conveniţi în contextul programului. Să nu uităm că există încă destule resurse financiare concesionale de care ar putea beneficia Republica Moldova, care ar trebui iniţial explorate, înainte de a contracta credite comerciale, care au un grad de risc mai mare şi sunt mai costisitoare pentru ţară.

Profit: Ce părere aveţi despre următorii paşi care urmează a fi întreprinşi în sectorul financiar în contextul programului susţinut de FMI?

V.T.: Cel mai important este de a realiza în continuare acţiunile planificate şi de a rămâne vigilenţi. Ce ţine de priorităţi: în primul rând, autorităţile trebuie să se asigure că toate băncile au acţionari şi administratori care corespund criteriilor de profesionalism şi onorabilitate. Legislaţia recent aprobată oferă un set cuprinzător de instrumente pentru a soluţiona problema acţionarilor care nu corespund exigenţelor respective. În al doilea rând, BNM şi băncile comerciale vor trebui să acţioneze în continuare în direcţia promovării unor practici robuste de guvernare corporativă, în contextul implementării prevederilor noii Legi privind activitatea băncilor. În afară de aceasta, urmează să fie modificate cadrul legal şi cel de reglementare în ceea ce priveşte elaborarea planurilor de acţiuni pentru situaţii neprevăzute, asigurarea depozitelor şi lichidarea băncilor. În al treilea rând, este nevoie de vigilenţă nu doar în bănci, ci şi în sectorul financiar nebancar, fie vorba de instituţii de micro-creditare sau de companii de asigurări. CNPF trebuie să asigure cadrele şi supravegherea de cea mai înaltă calitate pentru a evita acţiunile de arbitraj şi migrarea riscurilor.

În cele din urmă, pornind de la Strategia de recuperare a activelor fraudate, aprobată recent, autorităţile trebuie să întreprindă acţiuni şi mai hotărâte pentru recuperarea acestor active.■