Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

MOLDOVA - Aderarea la FMI şi la Grupul Băncii Mondiale Aniversarea de 25 de ani: Realizări şi Provocări

Alex M. Tănase, Vasile Pătraşcu | Aniversare & Realizări

Independenţa, Aderarea şi Propria Monedă

Republica Moldova a devenit stat independent pe 27 august 1991, în urma dezmembrării Uniunii Sovietice. Un an mai târziu, în august 1992, Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Grupului Băncii Mondiale în urma unui proces de pregătire care a fost în întregime sprijinit de autorităţile din Olanda, Moldova şi Romania, pe de o parte, şi de către FMI, de cealaltă parte. Aderările la aceste două organizaţii financiare (vezi Fig.1) au reprezentat o realizare importantă pentru noile autorităţi moldoveneşti. Semnarea Statutului (Articles of Agreement) FMI şi a Statutului Băncii Mondiale de către Prim-Ministrul de atunci, dl Andrei Sangheli, pe 12 august 1992 a fost bine comunicată în Moldova. Cotidianul „Moldova Suverană” i-a informat pe moldoveni în mod corespunzător în legătură cu această importantă realizare.


Aşa după cum s-a sperat încă de la început, prin aderarea la aceste două instituţii internaţionale, Moldova a beneficiat, înainte de toate, de suport financiar pentru reforme care urmăreau trecerea la economia de piaţă. De asemenea, Moldova a primit asistenţă tehnică, inclusiv training/suport pentru perfecţionare pentru personalul cheie din sectorul bancar şi financiar. Cu toate acestea, mult mai important, cooperarea Moldovei cu FMI şi cu Grupul Băncii Mondiale (inclusiv cu Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) şi cu Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA)) a ajutat-o să obţină acces la pieţele internaţionale de capital, să fie cotată favorabil de agenţiile internaţionale de rating şi, în final, să negocieze şi să semneze pe 27 iunie 2014 un Acord de Liber Schimb (DCFTA) cu Uniunea Europeană (UE). Aderarea Moldovei la cele două instituţii internaţionale a pus bazele pentru noua monedă moldovenească, emisă un an mai târziu.

Pregătirea pentru aderarea la ambele instituţii a fost o prerogativă a Ministerului Economiei şi Finanţelor de atunci. Personalul din Moldova care era implicat în pregătire documentaţiei a fost în contact permanent cu Biroul Directorului Executiv pentru un grup de ţări conduse de Olanda, în care la acea vreme era inclusă şi România (D-l G. Posthumus era Directorul Executiv pentru întregul grup) din cadrul FMI. Cota Moldovei nu a fost foarte mare (50 mil. Drepturi Speciale de Tragere (DST)), ceea ce reflecta statutul Moldovei de economie emergentă. Astăzi, cota Moldovei este de 172,5 mil. DST, cu o putere de vot de 0,06%. Ca să punem aceste cifre în context, respectiva cotă este mai mare în termeni financiari decât cea a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (140,3 mil. DST), dar cu aceeaşi putere de vot de 0,06%. Guvernatorul actual pentru Moldova la FMI este Sergiu Cioclea, după ce alţi doi precedenţi Guvernatori ai Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au fost, de asemenea, Guvernatori pentru Moldova la FMI.

Timp de un sfert de secol, Moldova a beneficiat de multe programe financiare, nu doar sub forma acordurilor clasice de Acorduri Stand-by, dar şi de facilităţi mai speciale ale FMI, cum ar fi Facilităţile Extinse de Finanţare (Extended Fund Facilities (EFF)) şi Facilităţile Extinse de Creditare (Extended Credit Facilities (ECF)). Acestea sunt acordate cu termeni şi condiţii speciale doar anumitor ţări care se califică pentru aceste facilităţi. o facilitate EFF a fost aprobată de FMI pe 29 ianuarie 2010 pentru o sumă totală de 184,8 mil. DST (trasă la nivelul de 149,2 mil. DST înainte de a fi expirată). Cele mai recente facilităţi (EFF şi ECF) au fost pentru o sumă totală de 129,4 mil. DST (178,7 mil. USD), au fost semnate pe 7 noiembrie 2016 şi au început să fie trase. Condiţionalitatea acestui ultim program este foarte bogată, în special în ceea ce priveşte supravegherea sectorului bancar şi restructurarea unor sectoare cheie. Până la sfârşitul lunii februarie 2017, o sumă de 35 mil. USD a fost trasă de Moldova. O analiză nouă pentru noua tranşă a fost efectuată în aprilie 2017. Autorităţile moldoveneşti au indicat suportul lor total pentru acest program economic de reformă.

FMI şi Banca Mondială sunt instituţii financiare prestigioase care au în prezent 189 de ţări membre (comparativ cu 156 membri în 1992). Cele două instituţii Bretton Woods au fost înfiinţate în 1944 în urma celui de-al Doilea Război Mondial şi scopurile lor iniţiale au fost, între altele, să promoveze cooperarea internaţională, să menţină stabilitatea preţurilor şi să pună la dispoziţia membrilor resursele financiare necesare pentru susţinerea nevoilor balanţelor lor de plăţi. Banca Mondială şi IFC au finanţat, de asemenea, proiecte în diverse domenii de activitate, cu un potenţial pozitiv semnificativ în dezvoltarea economică şi, în final, asupra nivelului de trai al oamenilor.

Bazat pe rezultatele obţinute în implementarea reformelor, Leul moldovenesc a reuşit să rămână stabil în primii 5 ani după punerea sa în circulaţie. Pe 29 noiembrie 1993, primul curs de schimb pentru Leu a fost stabilit administrativ de către BNM la 3,85 lei/USD. (Vezi Fig.2).

Până la finele anului 1994, procesul de depreciere a fost relativ blând la 4,27 lei/USD, apoi la 4,50 lei/USD până la sfârşitul anului 1995 şi la 4,66 lei/USD până la finele lui 1997. În aceste circumstanţe, Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII, Secţiunile 2, 3 şi 4 din Statutul FMI pe 30 iunie 1995. Aceasta a fost făcută înaintea României, care a semnat Articolul VIII doar pe 25 martie 1998, în ciuda faptului că România era membră a FMI din 15 decembrie 1972. Membrii FMI care acceptă aceste clauze sunt obligaţi să se abţină de la introducerea oricăror restricţii în ceea ce priveşte plăţile internaţionale şi transferurile de la contul curent şi să elimine oricare practici discriminatorii în legătură cu regimurile valutare. Aceasta înseamnă, de fapt, convertibilitatea de cont curent a monedei.

În prima parte a tranziţiei sale, Moldova a fost o ţară care a implementat într-o manieră exemplară toate acordurile cu FMI şi cu alte instituţii financiare internaţionale (IFI), în special cu privire la nivelul creditelor din economie şi la reformele structurale. Pe baza rezultatelor bune obţinute în implementarea reformelor, Moldova a reuşit să obţină în anii ‘90 cotaţii favorabile de la agenţii internaţionale redutabile (vezi Tabelul 2). Cu toate acestea, acest avantaj a fost pierdut datorită evoluţiilor politice, bancare şi financiare severe din ultimii 3-5 ani. De exemplu, o nouă cotaţie recentă de la Moody's Investors Service a fost de numai B3 pe 13 ianuarie 2017 (cu perspectivă stabilă) şi aceasta a fost posibilă numai după un nou acord cu FMI.


Mai mult, trebuie notat că percepţia în legătură cu rolul celor două instituţii financiare internaţionale la nivelul populaţiei este foarte diferită astăzi comparativ cu anii ‘90. Condiţionalitatea programelor convenite/a împrumuturilor contractate de la cele două instituţii este adesea văzută la nivelul publicului general ca fiind foarte greoaie. Nivelul relativ scăzut de viaţă al populaţiei (se estimează că circa un milion de moldoveni au plecat din Moldova pentru un trai mai bun în străinătate) face sarcina FMI-ului şi a Băncii Mondiale şi mai dificilă, dar contribuţiile lor pozitive nu trebuie trecute cu vederea.

Potenţialul economic al Moldovei este destul de bun dacă se compară cu dimensiunile geografice şi umane ale ţării, dar acesta nu este utilizat pe deplin. La data introducerii propriei sale monede, Moldova înregistra un declin economic sever (-31% la PIB în 1994 şi -3,2% în 1995, după alţi patru ani precedenţi de masive reduceri de PIB în perioada 1990-1993).

Inflaţia era extrem de înaltă (1.283% în 1993 şi 587% în 1994) şi deficitele bugetului de stat erau, de asemenea, foarte mari (circa 5-8% din PIB). În ciuda aşa numitei opţiunea zero (neparticipare la datoria externă, neparticipare la împărţirea activelor), datoria externă a Moldovei a început să se acumuleze în ritmuri rapide. Nivelul de 700 mil. USD a fost atins deja în octombrie 1996. Până la mijlocul anului 1997, acelaşi indicator ajunsese la 1 mlrd. USD, conform cifrelor publicate de BNM.
Aceasta reprezenta 50% din PIB-ul Moldovei, ceea ce era aproape îngrijorător. Mai mult, în următorii 20 de ani, datoria externă moldovenească s-a acumulat până la un nivel extraordinar de 6,7 mlrd. USD la finele lui martie 2017. Aceasta era deja peste 100% din PIB. nivelul rezervelor internaţionale a evoluat rezonabil de bine în aceste circumstanţe şi asta cu atât mai mult dacă se ţine seama de dificultăţile pe care ţara le-a întâmpinat în dezvoltarea exporturilor.

Sectorul bancar moldovenesc, care a fost important în contextul aderării Moldovei, a fost foarte diferit comparativ cu cel din alte ţări în tranziţie, inclusiv comparativ cu cel al României. Moldova a moştenit de la fosta Uniune Sovietică patru sucursale ale fostelor bănci specializate, dintre care una pentru agricultură, una pentru industrie, comerţ şi servicii, una pentru finanţarea sectorului social şi ultima pentru a păstra depozitele/economiile populaţiei. Cele patru entităţi au fost rapid ajustate la noile realităţi şi au devenit bănci universale după 1991. Aceasta este descrierea pe scurt a celor patru dintre cele mai mari bănci din ţară în zilele de început ale tranziţiei: Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Banca Socială şi Banca de Economii (ultimele 2 banci sunt în proces de lichidare). În paralel, noi bănci private au fost înfiinţate. Toate băncile comerciale din Moldova au început să aplice standardele internaţionale de contabilitate, proces care deocamdată nu este finalizat.

Evoluţii Recente, Provocări Serioase

Situaţia Leului moldovenesc, atât în plan intern, cât şi extern a fost sub mare presiune în ultimii 5 ani. Supravegherea BNM până la sfârşitul lunii martie 2016 nu a fost la nivelul cerinţelor standard. Sistemul bancar moldovenesc a fost bântuit de scandaluri severe, dintre care cel fost denumit aşa-zisa „spălătorie moldovenească” a banilor ruseşti şi uriaşa fraudă bancară (de circa 1 mlrd. USD) au fost cele mai dezastruoase pentru Moldova şi  Leul moldovenesc. Referitor la primul scandal, în sinteză unele bănci moldoveneşti erau implicate în tranzacţii de spălare de bani care au implicat fonduri ruseşti, entităţi ruseşti, bănci comerciale din Moldova, Federaţia Rusă şi ţările Baltice şi entităţi legale de stat/autorităţi (judecătorii, procurori, executori, notari publici, avocaţi, etc.). Potrivit unor analişti independenţi, circa 20 mlrd. USD (cifre mai recente vorbesc chiar despre 22 mlrd. USD) au fost “spălate” din Federaţia Rusă în jurisdicţii off-shore, pe baza unor scheme destul de sofisticate.

Unul dintre impacturile negative ale spălărilor de bani şi ale tranzacţiilor toxice frauduloase a fost creşterea fără precedent a creditelor neperformante în sectorul bancar moldovenesc. Creşterea puternică de la 9,79% la sfârşitul lui septembrie 2015 la 16,31% la finele anului 2016 a fost cauzată în principal de două tendinţe (una mai negativă decât cealaltă). Prima tendinţă a fost  creşterea absolută a creditelor neperformante de la 3.877,24 mil. lei la 5.669,86 mil. lei în această perioadă care se explică prin situaţia economiei şi prin atitudinea economică a unei societăţi traumatizate de frauda bancară. Cea de-a doua tendinţă, şi mai îngrijorătoare, a fost cea de scădere a creditelor totale de la 39.613,06 mil. lei la 34.761,27 mil. lei. Acest al doilea trend are un impact substanţial asupra creşterii economice a ţării şi, de aici, recenta slăbire a Leului moldovenesc într-un context geo-politic regional turbulent.

O altă problema serioasă a băncilor moldoveneşti a fost legată de existenţa acţionarilor netransparenţi în aproape toate băncile din ţară (în afara unor puţine bănci medii sau mici care au acţionari străini cu reputaţie cum ar fi Mobiasbancă (parte a Groupe Societe Generale) şi BCR Chişinău (parte a Erste Group). Aceasta a condus sau a permis “atacurile raider” în legătură cu acţiunile celor mai mari bănci comerciale, cum ar fi Moldova-Agroindbank şi Victoriabank şi ale unor companii de asigurări. În această privinţă, supravegherea BNM a lăsat de dorit până când un nou Guvernator a fost numit de Parlamentul Moldovei (Decizia no. 31 din data de 11 martie 2016 cu data de începere de la 11 aprilie 2016) când măsuri de corectare a acestei situaţii inacceptabile au început să fie implementate.

În aceste circumstanţe, coroborate cu cel de-al doilea mare scandal prezentat mai sus, moneda s-a depreciat brusc la 20,87 lei/EUR şi la 20,04 lei/USD, respectiv, la finele anului 2016. În timpul anilor 2015-2016, nivelul de 22,00 lei/EUR a fost depăşit, lucru care arată slăbiciunea şi fragilitatea unei monede tinere care nu a fost aptă să facă faţă condiţiilor extreme generate de scandaluri, fraude şi o economie care se sufocă într-o ţară aflată la răscruce de drumuri. Un trend fragil de întărire a fost, însă, înregistrat în 2017.

Arc Peste Timp

În ultimii 20 de ani, peisajul economic, bancar şi financiar al Moldovei s-a schimbat mult şi în sensuri diferite. Din datele prezentate mai jos în Tabelul 2, o paralelă economică şi monetară poate fi făcută între zilele când Moldova a aderat atât la FMI cât şi la Banca Mondială şi situaţia sa curentă.

 

Concluzii de Final

Din perspectiva datelor prezentate mai sus, câteva caracteristici pot fi observate în mod sigur:

• Moldova a început procesul de tranziţie în august 1991 cu un mare potenţial financiar pozitiv, şi anume fără datorie externă. Însă acest avantaj a fost pierdut într-o perioadă scurtă de timp, cu consecinţe foarte profunde pentru destinele Leului moldovenesc;

• Procesul de tranziţie, dintr-o perspectivă istorică, poate fi calificat ca fiind într-o perioadă de început a tranziţiei, dar trebuie notat faptul că Moldova a suferit în ultimul sfert de secol de o acumulare sălbatică de bogăţii şi putere politică de către noii oligarhi. Oligarhii locali au lăsat urme negative foarte profunde în evoluţia Moldovei şi a imaginii sale externe;

• Moneda moldovenească a beneficiat în ultimele două decenii de sume importante de remitenţe din străinătate. Aceste transferuri considerabile au ajutat în mod semnificativ Leul moldovenesc să rămână stabil, dar tendinţele sunt de scădere, în unele trimestre sau chiar în unii ani. Presiunea pe monedă va continua, în special dacă remitenţele vor continua să scadă;

• Potenţialul economic al Moldovei este bun. Ţara este bine poziţionată să fructifice acest potenţial. A fost semnat Acordul Lărgit şi Cuprinzător pentru Comerţ Liber (DCFTA) cu UE în iunie 2014 (cu efecte legale depline de la 1 iulie 2016), dar beneficiile urmează a fi valorificate;

• Crearea unei economii puternice trebuie să fie un interes naţional pentru Moldova. Aderarea la acest scop a întregii comunităţi, a autorităţilor locale, a băncilor comerciale, a băncii centrale, a guvernului şi a politicienilor este crucială. Fără ca toţi să tragă împreună în aceeaşi direcţie şi într-o manieră coordonată, Moldova nu va prospera. Potenţialul său există şi aşteaptă să fie fructificat;

• În acest efort, Moldova poate fi ajutată atât de FMI, cât şi de Banca Mondială. După 25 de ani, aderarea ţării la aceste două instituţii financiare internaţionale contează încă foarte mult.

• De aceea, sărbătorirea anul acesta a celei de-a 25-a aniversări a aderării Moldovei la cele două organizaţii este pe deplin justificată şi plină de semnificaţii pozitive. La Mulţi Ani!■

_______________________________________________________________________________________________


Judecăţile şi opiniile exprimate nu sunt cele ale FMI şi/sau ale Băncii Mondiale şi/sau ale BNM şi/sau ale BERD şi/sau ale oricărei alte instituţii citate. Judecăţile şi datele sunt bazate pe informaţii disponibile la finele lunii Mai 2017.


DIN DOSARUL PROFIT:

Alex Tănase este un Consultant Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la EBRD şi fost IMF Advisor. a fost însărcinat cu pregătirea aderării Moldovei la FMI până la semnarea Acordului pe 12 August 1992.
Vasile Pătraşcu este fost Consilier al Ministrului Economiei şi Finanţelor al Moldovei. a fost însărcinat la nivel de pregătire a documentelor pentru aderarea Moldovei la FMI.

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 23.08.2017 07:07:38
  • 30.01.2019 05:07:40

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
18
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5685564

WebArt Pro