Profitразделитель ссылочного текста №_12_2019 (275), decembrie 2019

Misiune posibilă!

Margareta MOCREAC | Proiect & Dezvoltare

Sectorul agricol al Republicii Moldova va fi mult mai competitiv, mai performant şi mai orientat spre export după ce va beneficia, timp de cinci ani, de asistenţă şi modernizare în cadrul programului Agricultură Performantă în Moldova (APM) finanţat de USAID. Directorul Proiectului APM, Cynthia Steen, este convinsă că aceasta este o misiune posibilă în pofida provocărilor care se prefigurează.

Profit: Dnă Steen, pe parcursul ultimului deceniu SUA şi UE au acordat asistenţă semnificativă Republicii Moldova, ajutând ţara noastră să transforme agricultura într-o activitate prosperă şi astfel să îmbunătăţească nivelul de trai în localităţile rurale. În februarie curent, SUA a început implementarea în Republica Moldova a unui nou proiect în valoare de $21 mil. - Agricultură Performantă în Moldova (APM). De ce este ţara noastră atât de importantă pentru SUA?

Cynthia Steen:
În calitate de beneficiari ai păcii şi prosperităţii pe termen lung, poporul american simte responsabilitatea de a ajuta pe cei mai puţin norocoşi şi speră că într-o zi ajutorul său nu va mai fi necesar.

În prezent, Moldova are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa, având o bază economică slabă şi puternic dependentă de remitenţe, care nu generează suficiente venituri pentru ca cetăţenii să poată beneficia de servicii de calitate.
O agricultură competitivă, cu o valoare adăugată înaltă şi orientată spre export ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea ţării. Anume din acest consi-derent, dezvoltarea agriculturii este un recipient cheie al asistenţei acordate de SUA Republicii Moldova.

Profit: Primul obiectiv al proiectului APM este de a extinde comerţul şi a consolida legătura dintre sectorul de producere cu piaţa locală, cea regională şi internaţională pentru anumite grupuri de produse. Cum exact intenţionaţi să realizaţi acest obiectiv?

C.S.:
Piaţa de desfacere este piatra de temelie a oricărei strategii de business, inclusiv a proiectului nostru. Extinderea exportului şi diversificarea pieţelor de desfacere sunt probabil principalele rezultate pe care le aşteaptă de la noi atât USAID, cât şi agricultorii moldoveni.

Chiar de la bun început, am făcut o evaluare a potenţialelor pieţe de desfacere pentru culturile agricole cu care lucrăm şi le-am identificat pe cele mai promiţătoare, ţinând cont de cantitatea şi calitatea ofertei, precum şi de barierele tarifare şi non-tarifare de pe pieţele externe.

Pe parcursul proiectului, vom sprijini diferite asociaţii care activează în sectorul agricol, precum şi pe cei mai importanţi exportatori să stabiliească legături cu cumpărătorii de pe diverse pieţe prin participarea la diferite târguri şi expoziţii, şi prin organizarea diferitor misiuni comerciale în Moldova sau peste hotare. Sunt foarte bucuroasă că împărtăşim aceeaşi viziune cu MIEPO şi sunt convinsă că parteneriatul între proiectul APM, MIEPO şi sectorul privat va aduce rezultate palpabile şi va servi drept un model de dezvoltare pentru alţii.

Suntem recunoscători USAID pentru acordarea proiectului nostru a unui program de granturi important. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru modernizarea lanţurilor valorice şi satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor, astfel încât să existe toate ingredientele necesare pentru a sprijini iniţiativele producătorilor şi exportatorilor din RM.

Profit: Autorităţile RM susţin că agricultorii moldoveni ar trebui să se orienteze către UE şi pieţe netradiţionale, în timp ce opoziţia consideră că piaţa rusă este unicul colac de salvare pentru agricultura ţării noastre. Care este sfatul Dvs. pentru fermieri?

C.S.:
Noi, americanii, credem în puterea sectorului privat, iar economia americană este un exemplu care demonstrează ce rezultate pot fi obţinute atunci când sunt create condiţii bune de activitate pentru producători, industria de prelucrare, precum şi pentru exportatori.  

În prezent, locuim într-o economie globalizată, unde există nu doar o concurenţă acerbă, dar şi numeroase oportunităţi. Într-adevăr, piaţa de produse alimentare a Federaţiei Ruse s-a extins şi a devenit una dintre cele mai mari din lume. În acelaşi timp, datorită progresului înregistrat la capitolul tehnologii post-recoltă şi logistică, piaţa Americii de Nord, a Orientului Mijlociu, precum şi cea a Chinei sunt acum mult mai aproape de Moldova decât ne-am fi putut închipui cu 10 sau chiar 5 ani în urmă.

Încurajăm autorităţile RM să deschidă toate posibilele pieţe pentru fructele şi legumele moldoveneşti. Federaţia Rusă continuă să impună o serie de bariere tarifare în pofida existenţei unui acord de liber schimb între cele două state. Chile, Africa de Sud şi Australia au reuşit să majoreze semnificativ exporturile către pieţele din Asia şi Africa după încheierea unor acorduri fitosanitare şi de facilitare a comerţului cu aceste ţări. Considerăm că Moldova ar trebui să urmeze exemplul acestor state, iar proiectul nostru este gata să ofere asistenţă tehnică pentru a ajuta la realizarea obiectivului în cauză.

Profit: A trecut jumătate de an de la lansarea oficială a proiectului APM. Ce ne puteţi spune despre procesul de implementare a proiectului şi despre provocările cu care vă confruntaţi sau aşteptaţi să vă confruntaţi pe parcursul următorilor patru ani?

C.S.:
Dintre toate proiectele în care am fost implicată până în prezent, APM a avut cea mai agresivă fază de lansare. În paralel cu stabilirea procedurilor şi a proceselor cerute de către donatorul nostru, am reuşit să înregistrăm un progres vizibil în iniţierea parteneriatelor printre entităţile sectorului privat, precum cele care se ocupă de furnizare, creşterea fructelor şi legumelor, prelucrarea şi comercializarea lor în structurile de retail. De asemenea, am stabilit colaborări cu mai multe organizaţii guvernamentale, precum ar fi cele din domeniul cercetare şi dezvoltare, instituţiile de învăţământ.

Aceste parteneriate ajută la soluţionarea problemelor cu care se confruntă sectorul horticol şi care au fost ignorate o perioadă îndelungată de timp, ori succesul înregistrat în soluţionarea lor a fost destul de mic. Mă refer aici la lipsa seminţelor de calitate, la relaţiile slabe dintre producători şi companiile din industria de prelucrare, precum şi la decalajul între cererea de pe piaţă şi oferta instituţiilor de învăţământ.

Deja putem vorbi de creşterea volumului de vânzări în rezultatul parteneriatului stabilit cu Asociaţia Obştească „Pomuşoarele Moldovei”, companiile de retail, Fundaţia Elveţiană HEKS Moldova şi alţi donatori pentru sectorul de pomuşoare. În parteneriat cu Federaţia AGROinform şi Asociaţia Moldova-Fruct am organizat cu succes o serie de evenimente la care au participat peste 600 de producători care au demonstrat ce rezultate extraordinare pot fi obţinute de fermierii care se ocupă de creşterea intensivă a livezilor de sâmburoase. Suntem convinşi că lucrând împreună vom reuşi să facem faţă oricăror provocări.

Profit: Cât de interesaţi sunt fermierii moldoveni de acest proiect? Numărul cererilor pe care le-aţi primit până acum pentru diferite granturi sau alte servicii pe care le prestaţi este peste sau sub aşteptări?

C.S.:
Sunt impresionată de implicarea activă a agricultorilor în trainingurile organizate în teritorii şi în cele care se axează pe componenta de grant, de dezbaterile intense din timpul seminarelor şi conferinţelor, precum şi de numărul mare al apelurilor telefonice şi vizitelor la oficiul nostru.

Acest lucru este o confirmare a faptului că fermierii sunt într-adevăr interesaţi de serviciile acordate în cadrul proiectului APM. În acelaşi timp, răspunsuri la aceste întrebări există deja la organizaţiile locale, precum şi la asociaţiile şi federaţiile de fermieri. Încurajăm agricultorii să devină membri sau parteneri ai acestor organizaţii, iar noi vom lucra cu ei pentru a stabili un mecanism sustenabil care să genereze şi să distribuie noi cunoştinţe pentru a spori competitivitatea sectorului horticol în RM.

Profit: Proiectul APM are un fond de $5,7 mil. pentru inovaţii în agricultură şi transfer de tehnologii care va fi utilizat pentru a crea modele şi mecanisme pentru a majora investiţiile publice şi cele private în agricultura performantă. Cine poate aplica şi ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a fi selectat? Ce inovaţii intenţionaţi să aduceţi în agricultura moldovenească?

C.S.:
La începutul proiectului, împreună cu diferite asociaţii din sectorul agricol şi alte entităţi importante ale întregului lanţ valoric am identificat cele mai importante upgrade-uri care sunt necesare pentru a spori competitivitatea sectorului horticol moldovenesc la nivel internaţional. Acestea se referă la toate etapele lanţului valoric, începând cu puieţii şi seminţele certificate, tehnologiile de producere, sistemele de irigare, tehnologiile de post-recoltare, şi terminând cu liniile de pre-răcire şi împachetare.

Fondul de granturi este unul dintre instrumentele principale menite să ajute la modernizarea agriculturii de performanţă din RM. În mai 2017 am lansat primul apel de solicitări destinate producătorilor şi exportatorilor de miere. Aceste granturi vor fi acordate pentru procurarea unor recipiente uniformizate utilizate la colectarea mierii destinate procesării şi comercializării pe piaţa internă sau cea externă.

De atunci, au fost elaborate alte trei concepte de granturi pentru alte sub-sectoare cu care lucrăm. Vor urma şi alte sectoare. Pentru aceste granturi pot aplica entităţi de pe întreg lanţul valoric care corespund cerinţelor înaintate de proiect. Dat fiind faptul că granturile sunt competitive, iar numărul lor este limitat, încurajăm potenţialii solicitanţi să pună la dispoziţie detalii suficiente care ar demonstra viabilitatea proiectelor, capacitatea lor de a le  implementa, precum şi eficienţa costurilor incluse în bugetul propus.

O altă cerinţă a proiectului este ca granturile să aibă un efect catalizator pentru întregul lanţ valoric, iar mijloacele financiare de care vor beneficia să aibă un impact asupra unui număr cât mai mare de crescători de fructe sau legume.

 


Profit: Deşi Moldova este deseori calificată drept o ţară agricolă, în sezonul rece, şi nu numai, pieţele sunt pline de fructe şi legume de import ale căror preţuri de multe ori sunt mai mari decât în multe ţări europene. Când credeţi că fructele şi legumele moldoveneşti vor fi disponibile pe piaţă anul împrejur? Ar trebui fermierii moldoveni să-şi stabilească un asemenea obiectiv?

C.S.:
Când resursele sunt limitate este destul de costisitor să produci legume anul împrejur. Conştientizând această problemă, proiectul APM intenţionează să ajute fermierii moldoveni să crească fructe şi legume cu un sezon de recoltare extins, să îmbunătăţească condiţiile de stocare şi tehnologiile post-recoltare care ar putea prelungi termenul de valabilitate al produselor. De asemenea, suntem în proces de stabilire a parteneriatelor dintre agricultori şi procesatorii care congelează produsele agricole, pentru a majora volumul de fructe, pomuşoare şi legume îngheţate livrate pe piaţa locală în sezonul rece. Acestea sunt la fel de nutritive ca şi cele proaspete, dar la sigur mai ieftine. Probabil că este necesar să investim şi în educarea consumatorului!

Profit: Unii experţi susţin că producătorii moldoveni nu vor putea niciodată să concureze cu colegii din Turcia sau UE unde costurile de producere sunt mai mici, datorită volumelor mari şi asistenţei acordate de stat. Alţii susţin că subvenţiile statului nu sunt un panaceu, iar fermierii ar trebui să utilizeze toate oportunităţile puse la dispoziţie de diferite proiecte străine şi să-şi planifice mai bine activităţile. În opinia Dvs., în ce măsură subvenţiile acordate de stat sunt importante pentru sectorul agricol într-o ţară precum RM?

C.S.:
Sprijinul financiar adiţional sub formă de subvenţii poate fi crucial în cazul lansării afacerilor de către tinerii fermieri, în condiţiile implementării de noi tehnologii sau atunci când este necesar de a încuraja producătorii să facă investiţii comune în infrastructura post-recoltare şi în marketing. În acelaşi timp, subvenţiile nu sunt „bagheta magică”: există, prea multe cazuri în lume, inclusiv în Moldova, când subvenţiile sunt utilizate pentru a finanţa investiţii mari care nu sunt utilizate corect din lipsa cunoştinţelor tehnice sau a pieţelor de desfacere. Noi practicăm o abordare complexă a sectorului, examinăm toate constrângerile atât de ordin financiar, cât şi non-financiar şi sperăm să construim modele care vor fi ulterior preluate atât de sectorul public, cât şi cel privat din Moldova.

Profit: În prezent, agricultura reprezintă circa 15% din PIB-ul RM. Consideraţi că ponderea acestui sector în PIB ar trebui majorată până la 20-30% sau chiar mai mult?

C.S.
: Cu ajutorul unor politici implementate corect, a investiţiilor şi a tehnologiilor totul este posibil! Cu siguranţă, Moldova dispune de resursele naturale necesare pentru ca sectorul agricol să fie mult mai productiv decât este în prezent.
Economia fiecărei ţări este unică. Ponderea agriculturii este influenţată de mai mulţi factori, unii dintre care, la rândul lor, sunt influenţaţi de factorii de decizie, precum mediul de afaceri, iar alţii sunt în afara controlului lor. Să nu uităm că agricultura concurează pentru resurse cu alte sectoare ale economiei naţionale, în acelaşi timp contribuind la dezvoltarea lor şi beneficiind de sprijin din partea lor.

Îmi place foarte mult abordarea programului de asistenţă al SUA pentru Moldova. Nu s-au căutat câştigători, ci s-a acordat asistenţă pe termen lung pentru diverse sectoare ale economiei moldoveneşti - agricultură, vinificaţie, turism şi IT pentru a des-coperi întreg potenţialul moldovenilor.

Profit: Unii experţi şi agricultori susţin că una dintre problemele care împiedică exportul produselor agricole moldoveneşti este lipsa laboratoarelor moderne pentru testarea produselor. Cum ar putea fi soluţionată această problemă?

C.S.:
Pe parcursul ultimului deceniu au fost făcute mai multe investiţii în laboratoare de testare. În sectorul agricol, USAID a susţinut moderniza-rea Laboratorului Fitosanitar Central în 2012-2014, alţi donatori au acordat suport pentru laboratoare care testează nivelul de pesticide, produsele mo-dificate genetic şi produsele de origine animală. La moment, îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol este mai mult legată de felul în care autorităţile utilizează capacităţile respectivelor laboratoare, decât de procurarea unor laboratoare noi.

Să nu uităm că bazele calităţii şi securităţii alimentare sunt puse pe câmpurile unde cresc fructele şi legumele, precum şi la unităţile de prelucrare. Acestea sunt domeniile cărora fermierii, Guvernul şi donatorii trebuie să le acorde cea mai mare atenţie.

Profit: Şi ultima întrebare. Ce v-a impresionat până la moment în RM? Dar ce v-a dezamăgit?

C.S.:
Îmi place foarte mult Chişinăul. Având un număr atât de mare de parcuri foarte draguţe, reputaţia Chişinăului de cea mai verde capitală din Europa este bine meritată. Profesionalismul persoanelor cu care lucrez este remarcabil. În Moldova există deja multe întreprinderi care fac agricultură performantă şi, fără excepţie, toate doresc să-şi împărtăşească din experienţă spre beneficiul altora.

Până în prezent nimic nu m-a dezamăgit în RM... poate cu excepţia zăpezii din luna aprilie. A nins exact în perioada în care înflorea liliacul - una dintre florile mele preferate.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 07.08.2017 12:12:03 Viorel
    Este clar ca USAID sa face tot posibil ca agricultura din Moldova sa fie in prin plan in economiz nationala.
  • 20.08.2017 03:12:02 Danut
    Ei vor modernizarea Moldovei si eu cred in asta!
  • 15.10.2017 08:30:13 Lindy
    Ms. Steen is certainly doing a fabulous job ensuring the positive growth of the agricultural and economic future of Moldova. Brava!
  • 07.08.2019 11:42:48

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
14
Afişări de site:
1795487
Vizitori unici:
3258807

WebArt Pro