Profit: Dle Castillo, care sunt cele mai importante proiecte implementate în RM cu ajutorul BEI în 2018 şi 2019?

Antonio CASTILLO: Asistenţa acordată de BEI Republicii Moldova din 2007 a atins cifra de 800 mil. euro.

Pe parcursul ultimilor trei ani, BEI a semnat noi acorduri de creditare în sumă de 150 mil. euro. Aceste mijloace financiare sunt destinate proiectelor care au drept scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi securităţii energetice (de ex. - proiectul de interconectare energetică între Moldova şi România), precum şi modernizarea infrastructurii căilor ferate. În paralel, BEI a continuat să sprijine sectorul privat prin intermediul mai multor linii de creditare şi garanţii care au atras alte investiţii şi împrumuturi din exterior, fapt care a avantajat beneficiarii finali.

În 2018, au fost depuse eforturi considerabile pentru implementarea mai multor proiecte cu ajutorul Guvernului RM şi al autorităţilor municipiului Chişinău.
Acest lucru a permis să fie înregistrate progrese în realizarea proiectelor care vizează reabilitarea şi construcţia drumurilor, îmbunătăţirea reţelelor de aprovizionare cu apă şi ale celor de canalizare, modernizarea reţelelor electrice şi procurarea de noi locomotive.

Suntem mândri de faptul că susţinem aceste proiecte care aduc beneficii locuitorilor din RM şi contribuie la dezvoltarea sectorului privat.
În 2019, BEI a semnat un acord de creditare prin care a oferit 38 mil. euro companiei Eurotransgaz SRL, care este subsidiara companiei române Transgaz în RM pentru a finanţa investiţiile efectuate de Vestmoldtransgaz SRL în construcţia gazoductului Ungheni – Chişinău.

Cea de-a doua etapă a acestui proiect este un element-cheie în asigurarea securităţii energetice a RM care va conecta sistemul de gaze din RM cu cel din România, creând o sursă alternativă de aprovizionare cu gaze şi contribuind la reducerea preţurilor pentru consumatorii finali.
De asemenea, vom continua să acordăm susţinere şi altor sectoare din RM, în special, vom încuraja eforturile în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climaterice, managementul deşeurilor solide, prevenirea inundaţiilor, infrastructura socială şi economică, în general, şi, nu în ultimul rând, susţinem întreprinderile mici şi mijlocii prin acordarea de credite intermediate (credite oferite de  BEI IMM-urilor prin intermediul băncilor şi altor instituţii financiare - Profit).

Profit: V-aţi referit la construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, proiect finanţat de BEI în valoare de 38 M a cărui termen-limită a fost amânat de mai multe ori începînd cu anul 2016. Scopul proiectului este de a diversifica resursele energetice şi a reduce dependenţa faţă de gazul rusesc. În acelaşi timp, mulţi experţi susţin că proiectul nu este unul profitabil din punct de vedere economic şi, citez dintr-un articol publicat pe un portal de ştiri din RM, autorităţile din RM şi România „vor simula mai multe activităţi fără a construi nimic”. Care este opinia Dvs. la acest capitol?

A.C.: Decizia recentă a Guvernului de a transmite acest proiect unui operator cu experienţă este un semnal pozitiv care relevă faptul că implementarea va avea loc rapid şi eficient. Acest proiect este unul important deoarece contribuie la diversificarea resurselor energetice în RM, care este complet dependentă de importuri.

Proiectul va duce la sporirea securităţii energetice şi va încuraja liberalizarea pieţei de gaze, precum şi integrarea ei în sistemul energetic european. Gazoductul Ungheni-Chişinău va completa conectarea sistemelor de distribuţie a gazelor din România şi Moldova prin conectarea Chişinăului, un important consumator de gaze naturale, la reţeauamoldo-română Iaşi-Ungheni.
Porţiunea de gazoduct Ungheni-Chişinău este foarte importantă pentru ca cetăţenii RM să poată beneficia de pe urma respectivei infrastructuri. Noi sperăm că toate aceste elemente, cât şi arbitrajul preţurilor între furnizori, să facă acest proiect să fie viabil după cum a fost prevăzut în studiul de fezabilitate anterior. Sperăm că compania Transgaz va finaliza proiectul în termen, iar cheltuielile vor fi cele stipulate în bugetul proiectului, lucru care va fi monitorizat cu rigurozitate.

Profit: V-aţi referit şi la creditele intermediate. Ne puteţi oferi mai multe detalii la acest subiect?

A.C.: Prin intermediul creditelor intermediate, BEI finanţează numeroase proiecte destinate ÎMM pe întreg teritoriul RM şi care au drept scop sprijinirea sectorului privat la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă. Liniile de creditare oferite de BEI sunt destinate ÎMM în general, dar pot, de asemenea, fi destinate unui sector anume, cum este cazul sectorului agroalimentar. În acest fel, BEI poate acorda ajutor oricărui sector privat din RM.

Profit: Unii antreprenori susţin că fondurile puse la dispoziţie de instituţiile financiare internaţionale nu sunt cum ei aşteptau. Ce puteţi spune despre ratele dobânzilor la creditele oferite de băncile locale?

A.C.: Obiectivul principal al activităţilor de creditare intermediată al BEI este de a îmbunătăţi accesul ÎMM la finanţare. Având un rating internaţional AAA, BEI poate obţine pe pieţele internaţionale finanţare de termen lung la cea mai mică rată a dobânzii posibilă, iar, în rezultat, putem acorda băncilor locale împrumuturi pe termen lung la rate ale dobânzilor competitive.

Deşi nu avem un cuvânt de spus în ce priveşte ratele dobânzilor finale şi condiţiile stabilite de bănci, solicităm ca o parte din condiţiile avantajoase oferite de BEI, cele care ţin de rata dobânzii şi termenul de rambursare a creditului, să fie transferate către beneficiarii finali, în acest caz către ÎMM.

Având în vedere obiectivele multiple ale includerii financiare şi accesibilitatea creditelor pentru ÎMM-uri, grupul BEI - cu suportul fundamental al UE – a introdus în ultimii ani instrumente de partajare a riscurilor cum ar fi instrumentele de garanţie la iniţiativa EU4business şi Innovfin.

Scopul principal al acestor instrumente este de a mări disponibilitatea băncilor locale de a se expune riscurilor mai mari şi de a micşora cerinţele faţă de gajare, când le oferă creditul ÎMM-urilor.

Profit: După cum ştiţi, numărul companiilor moldoveneşti care exportă produse şi servicii peste hotare şi, respectiv, au venituri în valută străină, este limitat. Dat fiind acest aspect, ar putea BEI să acorde finanţare în lei moldoveneşti?

A.C.: Este o întrebare foarte importantă. Suntem la curent cu faptul că există cerere mare pentru finanţare în lei moldoveneşti. Băncile locale au suficiente lichidităţi, dar pasivele sale în lei moldoveneşti, sunt compuse în mare parte, din depozite pe termen scurt. ÎMM din RM, însă, au nevoie de credite pe termen lung în lei, deoarece ele nu ar trebui expuse riscului cursului valutar.

În acest context, suntem bucuroşi să vă informăm că BEI poate oferi băncilor locale şi linii de creditare în lei moldoveneşti. În plus, ÎMM corespund tuturor criteriilor de acces la această linie de finanţare şi pot apela la creditare în lei moldoveneşti, pe termen lung şi la o rată a dobânzii competitive, în cadrul proiectului Livada Moldovei.

Profit: Au fost înregistrate cazuri de întârzieri la plăţi din partea companiilor moldoveneşti creditate de BEI. Cum a acţionat BEI în asemenea situaţii?

A.C.: BEI dispune de un portofoliu solid de operaţiuni în RM şi până în prezent nu a avut de suferit de pe urma pierderilor sau a achitărilor efectuate mai târziu de termenul-limită.

Profit: După furtul miliardului în 2014, Banca Naţională a Moldovei a întreprins un şir de măsuri menite să îmbunătăţească imaginea sectorului bancar şi să prevină situaţii similare în viitor. Pe cât de vizibile sunt acţiunile BNM în acest sens?

A.C.: Am observat schimbări la nivel de legislaţieşi de proceduri, în conformitate cu propunerile venite din partea comunităţii internaţionale, care sunt implementate pentru a preveni asemenea cazuri în viitor. BNM întreprinde măsuri necesare pentru a se conforma celor mai bune practici internaţionale şi standardelor Basel III. Sperăm că şi în continuare vor fi înregistrate progrese la acest capitol, deoarece un sector financiar solid şi transparent este un element-cheie pentru dezvoltarea ţării.

Profit: BEI nu a cooperat cu trei cele mai mari bănci din ţară - MAIB, MICB şi Victoriabank – pe parcursul ultimilor ani din cauza structurii netransparente a acţionarilor acestor bănci. În 2018, MAIB şiVictoriabank au fost achiziţionate de acţionari transparenţi, iar MICB a ajuns la un acord similar cu un investitor din Bulgaria la începutul anului curent. A reluat BEI cooperarea cu primele două bănci după aceste evenimente? Dacă nu, cine ar trebui să facă primul pas?

A.C.: Apreciem eforturile depuse de BNM, precum şi de investitorii internaţionali şi instituţionali în vederea reabilitării celor trei bănci sistemice. Un sector financiar sănătos şi transparent este esenţial pentru dezvoltarea sectorului privat.

Aş vrea să menţionez că BEI a acceptat deja participarea Victoriabank la proiectul Livada Moldovei pe care îl finanţează şi care are drept scop susţinerea sectorului horticol din RM. Acum, aşteptăm permisiunea Ministerului Finanţelor pentru ca BEI să coopereze cu Victoriabank în cadrul acestui proiect. BCR Chişinău este o altă bancă inclusă în lista băncilor participante la respectivul proiect.

Profit: Ce acţiuni întreprinse de BNM pe parcursul ultimului an le-aţi descrie drept „oportune”, „de succes” sau „eficiente”?

A.C.: Viziunile noastre, în mare parte, coincid cu cele ale FMI. Procesul de excludere a acţionarilor netransparenţi se fortifică. În decembrie 2017, au fost adoptate amendamente legale de procedură în ce priveşte anularea, emiterea şi vânzarea noilor acţiuni cu aceasta s-a finalizat primul pas de fortifiere a cadrului juridic legal destinate decapitalizării riscurilor. Totuşi, schimbarea cadrului legal a avut ca prioritate să arate că se face ceva, în timp ce riscurile persistau. BNM-ul a diagnosticat băncile şi a definit paşii de urmat. De exemplu, BNM-ul a aprobat lista de expunere a părţilor afiliate pentru cele mai mari trei bănci şi a ordonat băncilor respective să elaboreze planuri în termeni stabiliţi de timp pentru ca expunerea părţilor afiliate să respecte limitele prudenţiale. Tabloul general este unul pozitiv, se atestă o îmbunătăţire treptată cu exercitarea la timp a atribuţiilor BNM.

Profit: În opinia Dvs., care sunt astăzi punctele slabe ale sistemului bancar moldovenesc?

A.C.: Băncile moldoveneşti trebuie să demonstreze că măsurile implementate recent sunt eficiente şi sustenabile. Exemple de măsuri financiare recente de consolidare includ noua Lege cu privire la activitatea bancară (care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018), implementarea standardelor Basel III şi directivelor UE CRD IV/CRR cu privire la cerinţeleprudenţiale pentru instituţiile de creditare şi supravegherea lor. În plus, BNM a aprobat un pachet de legi care să asigure implementarea legii sus-menţionate. Să nu uităm că prin semnarea în 2014 a Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM şi-a asumat un angajament clar. Drept rezultat, sectorul bancar, de asemenea, trebuie să se ajusteze standardelor UE şi celor mai bune practici.

Profit: Dar care sunt punctele forte ale sistemului bancar?

A.C.: Cel mai puternic factor al industriei bancare moldoveneşti este cel pe care l-am menţionat: angajamentul formal de a corespunde celor mai înalte standarde. Cale întoarsă nu există.

Profit: Cum aţi caracteriza economia şi mediul de afaceri al RM?

A.C.: Moldova are o economie mică şi deschisă, prin urmare, trebuie să se integreze în lanţurile de aprovizionare regionale şi globale. Economia RM se confruntă cu câteva provocări la capitolul atragerii capitalului şi beneficierii de pe urma interconectărilor la nivel internaţional. Aş vrea însă să mă refer la o oportunitate care este legată de viitorul ţării şi de generaţiile viitoare – crearea de noi locuri de muncă şi de oportunităţi, în special pentru tineri. Proiectele finanţate de BEI sunt esenţiale pentru realizarea acestui obiectiv.

Profit: Care sunt previziunile economice ale BEI pentru RM în anul 2019? La ce se rezumă principalele riscuri cu care se confruntă astăzi economia moldovenească?

A.C.: Aşteptările noastre sunt ca economia RM să înregistreze un ritm de creştere similar celui din 2018, cu excepţia cazului în care economia globală va fi afectată de anumite provocări majore.

Investiţiile străine vor continua să fie un catalizator important al creşterii economice care vor contribui la asigurarea unei stabilităţi pe termen mediu şi lung. BEI, în calitate de bancă a UE, sprijină RM în procesul de dezvoltare a transportului, a infrastructurii energetice şi sociale. BEI, de asemenea, continuă să acorde mediului de afaceri, prin intermediul instituţiilor financiare partenere – finanţare pe termen lung la condiţii avantajoase şi pentru proiecte care fac parte din strategia UE pentru RM. Totodată, noi salutăm reforma implementată la nivel regional şi care are drept scop creşterea capacităţiimunicipalităţilor şi a regiunilor de a contracta noi credite şi de a beneficia de suportul BEI.■