Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Provocările continuă

Ilona NAVRUC | Agricultură & Perspective

Îngheţurile din aprilie şi ploile abundente de la sfârşitul lunii mai au adus agricultorilor moldoveni noi bătăi de cap. În pofida acestor circumstanţe, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi, crede că încă există şanse ca anul 2016 să fie unul bun pentru sectorul agricol.

Profit: Temperaturile joase din luna aprilie au prejudiciat grav sectorul agricol, mai ales în regiunile de nord ale ţării. Pe cât de afectaţi sunt fermierii care fac parte din Asociaţia „Moldova Fruct”. Cifrele vehiculate de asociaţiile de fermieri şi Ministerul Agriculturii diferă. Cum şi când vor putea fi calculate exact aceste pagube?

V.G.: Î
ntr-adevăr, mulţi dintre cei afectaţi sunt membri ai „Moldova Fruct”. Deocamdată nu putem vorbi de o cifră exactă a pierderilor provocate de îngheţuri, dar potrivit estimărilor prealabile, aproximativ 100 mii tone de mere au îngheţat. Cifra exactă o vom afla în a doua jumătate a lunii iunie, atunci când pierderile vor putea fi evaluate pe deplin. În această perioadă, prin ordinul Ministerului Agriculturii sau prin dispoziţia Guvernului, urmează să fie creată o comisie, din care vor face parte reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, fermierilor, grupurilor de producători, societatea civilă, ONG-urilor, astfel încât să fie efectuată o evaluare obiectivă. Există cazuri când sub acest pretext anumite persoane încearcă să profite de situaţie.

Anterior, subiectul pagubelor provocate de îngheţuri a fost discutat detaliat la Guvern în cadrul unei comisii speciale. Asociaţia „Moldova Fruct” a oferit anumite sugestii, au urmat propuneri şi din partea agricultorilor, reprezentanţilor administraţiei locale, specialiştilor din domeniu. Experţii au recomandat anumite măsuri, care urmează a fi întreprinse de către agricultori pentru a diminua pierderile nu doar din acest an, dar şi din anii care urmează. Pentru că dacă livezile nu vor fi îngrijite acum va fi compromisă roada din următorii ani.

Astfel, s-a propus acordarea a circa 10 mii lei pentru fiecare hectar care a îngheţat, banii fiind utilizaţi pentru îngrijirea acestor livezi până la anul viitor. Deocamdată nu este clar din ce fonduri fermierii vor putea beneficia de bani, cert este că trebuie neapărat să găsim resurse financiare astfel încât aceste plantaţii să nu rămână neprelucrate, netratate şi neîngrijite. Eu consider că propunerea va fi susţinută.

În prezent, se lucrează la elaborarea unui proiect de lege privind calamităţile naturale, iar îngheţurile pot fi considerate şi ele o calamitate naturală. Reieşind din calculele noastre, este nevoie de aproximativ 600-700 mil. lei în fiecare an pentru ca ţăranii să-şi poată asigura roada.

Profit: Cât la sută din terenurile afectate de îngheţuri au fost asigurate?

V.G.:
În acest an au fost asigurate în total 11700 hectare de culturi agricole, dintre care aproximativ o mie de hectare sunt plantaţii multianuale.

Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui de făcut pentru a mări suprafaţa terenurilor asigurate şi, astfel, a reduce presiunea asupra bugetului de stat în caz de îngheţuri, inundaţii etc?

V.G.:
În primul rând, ar trebui să avem un cadru legal în acest sens. Ministerul Agriculturii a lansat ideea creării unei Companii naţionale de asigurări obligatorii. Asociaţiile de producători nu sunt împotrivă, însă trebuie efectuate anumite calcule, stabilit modul de creare a acestei companii etc. Deocamdată sunt doar semne de întrebare - cine va gestiona acest fond, cum va fi repartizat, de unde vor fi luate resursele financiare? Există posibilitatea ca banii necesari creării fondului să fie alocaţi de Guvern, dar pentru ca acesta să funcţioneze este necesară şi implicarea financiară a fermierilor.

Profit: Serviciile hidrometeorologice au anunţat din timp despre posibilele îngheţuri. A fost posibil de întreprins anumite măsuri împotriva acestora? Care este practica colegilor de peste hotare?

V.G.:
Există metode de protecţie împotriva îngheţurilor, dar ele sunt foarte costisitoare. În prezent, în Moldova acestea nu pot fi folosite, având în vedere că necesită cantităţi foarte mari de apă. Am făcut cunoştinţă cu această metodă în Italia, în zona Bolzano, unde îngheţurile sunt frecvente. Italienii au posibilitate să folosească sisteme anti-îngheţ, pentru că deţin rezervele necesare de apă. Pentru a preveni îngheţurile este necesar ca mii de metri cubi de apă să fie aruncate în aer în timpul temperaturilor joase. Cred că acest lucru nu şi-l permit nici marii producătorii, nemaivorbind de cei mici.

În anul 2014, când în luna octombrie la nordul republicii au îngheţat 50-60 mii tone de mere, agricultorii au fost învinuiţi de faptul că nu au aprins stoguri de fân. În condiţiile în care sunt înregistrate minus 12-13 grade arderea paielor nu este o soluţie. În Moldova această metodă poate fi folosită doar pentru suprafeţe mici de 1-2 hectare. Doar cei care nu au idee de agricultură pot învinui fermierii de neglijenţă.

Profit: Care sunt prognozele Asociaţiei „Moldova Fruct” privind roada pentru anul 2016?

V.G.:
Recent am discutat subiectul cu reprezentanţii unei mari companii din Federaţia Rusă, care a sosit în Moldova cu scopul de a studia piaţa şi a cumpăra cantităţi mari de fructe, struguri, legume. Potrivit estimărilor noastre, producătorii moldoveni au posibilitatea să producă în acest an aproximativ 150-160 mii tone de fructe. Cifre mai exacte vom avea la finele acestei luni când vom face o nouă evaluare. Prognozele arată că ar trebui să avem un an bun. Potrivit observaţiilor personale, în Moldova doi ani pot fi bunişori din punct de vedere al agriculturii, iar al treilea cu probleme. Respectiv, având în vedere că anul trecut a fost un an greu pentru agricultură, ne aşteptăm ca acest an să fie unul cu roadă bogată. Mai mult, în luna mai am avut precipitaţii pe întreg teritoriul ţării, iar în ultimele trei luni au căzut până la 150-200 mm precipitaţii. Este un fapt îmbucurător, pentru că în ultimul an a fost înregistrat un deficit mare de umiditate.

Profit: La sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie au fost înregistrate practic zilnic ploi abundente, care în unele localităţi au provocat pagube serioase. Pe cât de mult timpul ploios afectează domeniul agricol şi care sunt estimările privind prejudiciile cauzate de ploi?

V.G.:
Vreau să menţionez că ploile abundente au adus mai multe momente pozitive decât negative. Ploile întotdeauna au provocat atât bucurie, cât şi au adus unele pagube. Aceste lucruri trebuie privite în ansamblu. Cred că o să vă spună mulţi, eu inclusiv, că aşa un an favorabil, din punct de vedere al precipitaţiilor, nu am avut de mult timp.

Profit: Aveţi deja încheiate careva contracte pentru livrarea fructelor din roada 2016?

V.G.:
Avem unele contracte, dar avem şi obiective ambiţioase pentru atingerea cărora trebuie să muncim mai mult. Acum suntem în căutarea pieţelor alternative. Există piaţa tradiţională - Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, însă ne îndreptăm eforturile pentru a cuceri noi pieţe de desfacere, competitive şi bogate. Anul acesta participăm la Târgul Internaţional de la Minsk, sperăm să ajungem şi la alte târguri cum ar fi cele de la Berlin, Hanover, Dubai, Moscova, Riga. Scopul nostru este să ne promovăm producţia departe de hotarele ţării şi să le demonstrăm partenerilor că  suntem alţii decât eram cu cinci ani în urmă. În 2010-2011 în Moldova nu exista nicio casă de ambalare modernă, iar în prezent doar în cadrul Asociaţiei există peste 20 de case de ambalare a fructelor. Partenerii din Federaţia Rusă rămân de-a dreptul uimiţi. Totodată, în prezent avem un alt tip de cumpărător, mai pretenţios, respectiv trebuie să modernizăm această ramură pentru a putea corespunde oricărui consumator, oricât de pretenţios ar fi acesta. În continuare mai avem de muncit mult asupra ambalajului, preţului, gustului şi calităţii fructelor.

Profit: Dar cum a fost comercializată roada anului 2015? Care au fost principalele pieţe de desfacere şi dacă în frigidere mai există fructe din anul trecut?

V.G.:
Considerăm că sezonul de realizare a fructelor s-a finalizat, poate au mai rămas 200-300 tone de mere, însă în general majoritatea recoltei a fost vândută. Principalele pieţe de desfacere au fost Belarus, Federaţia Rusă, mai puţin Uniunea Europeană. De asemenea, deşi modest, au demarat livrările în ţările din Golful Piersic. Învăţăm membrii Asociaţiei cum să organizeze livrarea, ce tip de ambalaj să folosească, ce fel de transport, astfel încât să corespundă tuturor cerinţelor de calitate.

Profit: Opiniile privind importanţa pieţei Federaţiei Ruse pentru sectorul agricol din Moldova sunt diferite. Unii susţin că ne putem descurca şi fără piaţa rusă, alţii spun că doar reluarea exporturilor către această ţară poate asigura dezvoltarea accelerată şi extinderea sectorului agricol în Moldova. Care este opinia Dvs. la acest subiect?

V.G.:
Deocamdată, nu avem şanse să dezvoltăm sectorul agricol fără piaţa Federaţiei Ruse. La acest capitol cred că trebuie să fim obiectivi. Chiar dacă anul trecut am exportat în Belarus peste 100 mii tone de fructe, 80% au ajuns ulterior în Federaţia Rusă. Acum, obiectivul nostru este să identificăm pieţe alternative, dar trebuie să fim conştienţi că acesta este un proces de durată.
Recent, am avut o întrevedere cu viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, în cadrul căreia ne-am expus punctul de vedere că pentru promovarea producţiei autohtone peste hotare avem nevoie de ajutorul misiunilor diplomatice. În cadrul fiecărei ambasade a RM din străinătate ar trebui să existe cel puţin o persoană responsabilă de promovarea produselor moldoveneşti şi atragerea investiţiilor străine. Trebuie să recunosc faptul că la acest capitol am găsit susţinerea necesară.

Profit: Dle Gorincioi, aţi deţinut anterior funcţia de ministru al Agriculturii, în prezent sunteţi un agricultor de succes. Cum e să fii de cealaltă parte a baricadei?

V.G.:
Eu niciodată nu m-am simţit pe diferite părţi ale baricadei. Deseori glumesc şi spun că am încercat să fac politică, dar dacă nu mi-a reuşit, fac ceea ce ştiu mai bine. Nu am optat niciodată pentru funcţii înalte. Au trecut deja mulţi ani din momentul în care am deţinut funcţia de ministru. Deja de 15 ani activez în cadrul unei companii franceze specializată în agricultură. Soarta a fost de aşa natură că întotdeauna am lucrat în agricultură - peste 40 de ani. Preşedinte al Asociaţiei „Moldova Fruct” am fost ales acum doi ani. Menţin relaţii strânse cu majoritatea producătorilor, îi cunosc bine, le ştiu doleanţele şi încerc să-i ajut.

Asociaţia „Moldova Fruct” numără în prezent peste 170 de membri - producători de fructe, procesatori, exportatori şi actori din alte domenii conexe lanţului valoric. Am convenit de comun acord că în cadrul Asociaţiei ne ocupăm doar de politicile din agricultură. În componenţa Asociaţiei există membri din diferite partide şi cu viziuni diferite, însă ne concentrăm doar pe problemele acestei ramuri. Doar astfel putem să ajutăm producătorii, să-i susţinem, să-i stimulăm.

Profit: Merele sunt una dintre cărţile de vizită ale ţării noastre. Potrivit unor experţi, Moldova ar putea cultiva până la 3 mil. tone de mere pe an. Este acest lucru posibil şi în ce condiţii?

V.G.:
Este posibil. În trecut, Moldova avea 150-160 mii hectare de plantaţii de livezi. Consider că nu este nevoie de suprafeţe atât de mari. În prezent, există alte tehnologii mai avansate şi intensive, care permit obţinerea a 50-60 tone de mere la ha. În opinia mea, ar fi suficiente 20-25 mii de hectare de astfel de plantaţii dotate cu sisteme de irigare, plasă antigrindină, sisteme de protecţie anti-îngheţ, pentru a obţine garantat anual cantitatea necesară de fructe. Ne-am convins deja că atunci când plantaţiile de livezi de măr sunt subvenţionate există şi rezultate. Înfiinţarea unui hectar de plantaţii cu tehnologii avansate necesită investiţii de circa 35-45 mii euro. Trebuie să înţelegem că nu fiecare îşi poate permite să doteze plantaţiile cu tehnologii noi din propriile resurse. Este necesar ca fermierii să poată accesa resurse financiare ieftine şi, bineînţeles, să primescă ajutoare similare cu cele pe care le primesc vecinii noştri din UE - până la 75% compensaţii pentru aceste investiţii.

Profit: Deci consideraţi că suprafeţele livezilor în Moldova trebuie modernizate şi nu extinse?

V.G.:
Exact, acestea trebuie modernizate. Nu putem extinde suprafeţele de livezi la nesfârşit, în plus trebuie să creştem şi alte culturi. În prezent, există multe livezi vechi, în păragină. În proiectul regulamentului de subvenţionare pentru anul 2016 este prevăzută o sumă de 10 mii lei pentru defrişarea unui hectar de livezi, cu condiţia sădirii plantaţiilor multianuale.

Profit: Care este opinia Dvs. în ceea ce priveşte interdicţia de a vinde pământ străinilor?

V.G.:
Aş răspunde la această întrebare cu o altă întrebare - dar cu ce ocazie ar trebui să vindem pământul nostru străinilor. Am avut anterior o discuţie foarte poziţionată cu reprezentanţii Băncii Mondiale, care consideră că trebuie să vindem pământul nerezidenţilor. Eu nu văd necesitatea unei astfel de abordări. Reprezentanţii Băncii Mondiale îşi motivează punctul de vedere prin faptul că oferind posibilitate investitorilor străini să cumpere pământ vom putea beneficia de tehnologii noi. Noi însă considerăm că pământul este singura marfă care nu se produce. Mai mult pământ decât avem acum nu vom avea. Respectiv, trebuie să-l păstrăm cu orice preţ.

În acelaşi timp, nu putem exclude faptul că pământul nostru va fi cumpărat de persoane care au obţinut ilegal anumite resurse. Până la urmă, tot moldovenii îl vor prelucra, însă deja pentru străini. Din acest considerent, sunt categoric împotriva scoaterii acestei clauze din legislaţie. Mai mult decât atât, sunt convins că cei care promovează respectiva iniţiativă, au procurat anterior terenuri, acum intenţionat nu le prelucrează şi aşteaptă să le poată vinde mai scump. Prin urmare, pentru aceasta avem nevoie să scoatem interdicţia privind vânzarea pământului străinilor? Mă puteţi considera un conservator în privinţa acestei chestiuni, însă pentru nimic nu-mi voi schimba opinia.

Profit: Care este la moment preţul mediu al unui hectar de teren agricol în Moldova? Unde este mai mare nivelul de consolidare a terenurilor agricole?

V.G.:
Preţul mediu al unui hectar de teren agricol constituie aproximativ două mii euro. În localităţile din preajma Chişinăului, unde există terenuri specializate de creştere a cartofilor sau a plantaţiilor multianuale, preţul poate ajunge şi la 10 mii de euro. Acesta variază în funcţie de regiune. În ultimul timp, ţăranii noştri nu vând pământul. Oamenii au înţeles că aceasta este unica bogăţie, care nu se măreşte în cantitate. Din acest motiv, oamenii decid să-l dea mai bine în arendă, decât să-l vândă.


Nivelul de consolidare a terenurilor agricole este mai mare în nordul şi sudul republicii. Mai puţin sunt consolidate terenurile în zona de centru, în raioanele unde preponderent se dezvoltă viticultura, pomicultura - Străşeni, Nisporeni, Ungheni, Criuleni. În apropierea Chişinăului, oamenii şi-au înfiinţat gospodării ţărăneşti, întreprinderi mici, având posibilitatea să-şi vândă producţia în capitală.

Profit: Dar care este părerea Dvs. privind  utilizarea apelor subterane pentru irigarea terenurilor agricole? ONG-urile pentru protecţia mediului susţin că utilizarea apelor subterane pune în pericol ecosistemul din Republica Moldova. În acelaşi timp, în alte state, inclusiv în România şi Ucraina, aceste ape sunt utilizate pe larg în agricultură.

V.G.:
La prima vedere, atunci când aducem argumente în favoarea păstrării ecosistemului şi a viitorului copiilor noştri, urmărim o intenţie nobilă apreciată de către societate. Pe de altă parte, o asemenea abordare duce la scăderea numărului celor care în viitor ar putea utiliza această apă. Fermierii care au investit şi au procurat loturi de pământ sau le-au primit drept moştenire de la părinţi au consolidat aceste terenuri şi nu sunt atât de naivi ca să folosească apele subterane în aşa fel încât peste cinci ani să scoată din circuit aceste terenuri.       

În prezent, aceştia colaboreză cu instituţiile ştiinţifice, cu specialişti în domeniu şi chiar cu experţii străini, cerându-le sfatul înainte de a întreprinde careva măsuri în acest sens. Ei investesc resurse proprii şi, respectiv, doresc să obţină rezultate. Cu regret, abordăm problema folosirii apelor pentru agricultură doar atunci când ne confruntăm cu seceta, în loc să avem o strategie de lungă durată în acest domeniu.

În cadrul şedinţelor pe care le-am avut la diferite nivele s-a menţionat faptul că un studiu în acest sens s-a efectuat doar prin anii ’70 ai secolului trecut. Astfel nu prea înţeleg cum apele subterane pot fi folosite în partea dreaptă a Prutului şi în partea stângă a Nistrului, în schimb în Moldova se găsesc sute de motive pentru a nu permite acest lucru.

Totodată, vreau să subliniez faptul că folosirea apelor subterane pe teritoriul Republicii Moldova necesită costuri enorme. Cheltuielile pentru săparea unei fântâni de 280-350 metri, adâncimea la care avem apă ce poate fi folosită pentru irigare, se ridică la 500 mii lei. Extragerea şi pomparea apei de la o asemenea adâncime, de asemenea, presupune costuri mari. Deci, folosirea acestor ape nu este o procedură ieftină, însă unica posibilă pentru a salva roada în cazul secetei. Respectiv, aceste investiţii se recuperează.

În cadrul unei conferinţe anuale organizate în luna decembrie 2015, s-a constatat că obţinerea rezultatelor bune în horticultură în anul 2015 a fost periclitată de insuficienţa apelor pentru irigare. Din păcate, deocamdată carul nu s-a urnit din loc.

Sperăm că intervenţia Guvernului nu se va lăsa prea mult timp aşteptată, iar odată cu aceasta, problema va fi soluţionată.

Profit: Există o poziţie consolidată a fermierilor la acest capitol?

V.G.:
În multe alte chestiuni există divergenţe între agricultori, însă la acest capitol fermierii au o poziţie consolidată ca niciodată. Trebuie să identificăm posibilităţi de a ajuta fermierii să obţină o roadă prognozată şi bogată.

Profit: Cum se va dezvolta sectorul agricol din RM în cazul în care se va permite utilizarea apelor subterane şi în cazul în care acest lucru va fi în continuare interzis?

V.G.:
Nu trebuie să privim această problemă ca o barieră peste care, dacă trecem,  vom deveni imediat fericiţi şi mulţumiţi. În prezent, există multe alte probleme cu care se confruntă agricultorii. Este nevoie de material genetic adaptat condiţiilor noastre, de folosirea tehnologiilor, a echipamentului şi utilajului nou, lucruri care necesită investiţii foarte mari. Mai mult decât atât, este necesar să găsim noi pieţe de desfacere, lucru care este uneori mai dificil decât să produci. Toate aceste probleme sunt discutate periodic de către conducerea şi membrii Asociaţiei „Moldova Fruct”.■

 

Comentarii [7]

Comentariu
  • 24.06.2016 07:18:17 Stas
    In agricultura asa si este, un an rodnic 2-3 mediu...
  • 27.06.2016 07:48:09 Lord
    Goricioi deja este miliardar in lei moldovenest, eu cred ca asa si este!
  • 01.07.2016 06:53:49
  • 01.07.2016 08:58:29 Raisa
    Acuma sa ea star proectul levada Moldovei si dl Goricioi sa fie primu care obtina credit.
  • 08.07.2016 09:06:35 David
    Dl Gorincioi are active frumoase si scumpe, bravo lui.
  • 15.07.2016 11:13:43
  • 22.09.2020 06:03:51

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
21
Afişări de site:
2278241
Vizitori unici:
4722783

WebArt Pro