Profitразделитель ссылочного текста №_1-2_2021 (285), ianuarie-februarie 2021

Depozitele sunt în siguranţă, dar riscul de fraudă persistă

Margareta MOCREAC | IFI & Viziune

Organizaţiile internaţionale recunosc că pe parcursul ultimului an, după aşa-zisul “furt al secolului”, Republica Moldova a întreprins măsuri importante pentru a “curăţa” sectorul bancar şi a spori siguranţa depozitelor. Cu toate acestea, cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în sistemul bancar în anul 2014 nu a fost încă eliminată în cele mai mari trei bănci din ţară, în condiţiile în care adevăraţii beneficiari finali ai acţiunilor acestora nu sunt încă cunoscuţi. Alex Kremer, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, susţine că o nouă fraudă este posibilă şi de aceea, Banca Mondială nu va acorda suport bugetar până când problema nu va fi soluţionată.

Profit: Dle Kremer, la mijlocul anului 2015, multe ţări şi organizaţii internaţionale, inclusiv BM, şi-au suspendat asistenţa pentru Moldova, condiţionând reluarea acesteia de eradicarea corupţiei şi înlăturarea deficienţelor în sistemul financiar. În opinia instituţiilor financiare internaţionale, cât de mult s-a evoluat în această direcţie pe parcursul ultimului an?

A.K.:
Considerăm că autorităţile Republicii Moldova au procedat corect în 2015, luând decizia de a lichida  Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank (după ce aproximativ $1 mlrd. au “dispărut” din acestea în anul 2014 - Profit). Au întreprins o măsură dificilă, dar necesară. Totuşi, cauzele de bază ale pericolelor financiare din sectorul bancar nu au fost înlăturate. Autorităţile în continuare nu ştiu cine sunt acţionarii reali ai unor bănci de importanţă majoră. Şi nu mă refer la numele persoanei indicat pe certificatul de acţionar, ci la proprietarul real al acestuia.

Dacă nu există claritate în privinţa proprietarilor acestor acţiuni, atunci există riscul că aceste bănci vor acorda împrumuturi persoanelor asociate cu proprietarii. De fapt, anume acest lucru s-a şi întâmplat la BEM. De aceea, le-am explicat autorităţilor că vom fi dispuşi să reluăm acordarea suportului bugetar, doar atunci când va exista o abordare corespunzătoare faţă de riscurile din sectorul bancar şi când acestea vor fi ţinute sub control. Cooperăm foarte strâns cu FMI şi ne coordonăm poziţiile. De asemenea, BM prestează servicii de consultanţă Băncii Naţionale şi Guvernului.

Acum un an, spuneam că nu are rost să dai bani prin uşa din faţă, atâta timp cât există riscul ca aceştia să fie furaţi prin uşa din spate a sectorului bancar. Riscurile de fraudă din sectorul bancar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare şi ar putea din nou avea impact asupra finanţelor publice. De aceea, considerăm că suportul bugetar va putea fi reluat atunci când riscurile faţă de finanţele publice ce provin din sectorul bancar vor fi înlăturate. Vom şti că acest lucru este posibil când FMI îşi va anunţa disponibilitatea de a finanţa un program de ţară.

Profit: Anul 2016 este primul an în istoria RM când bugetul de stat nu a fost aprobat până la mijlocul lunii iunie. Analiştii consideră că unul din motive constă în faptul că o parte considerabilă de venituri ar trebui să vină din asistenţă externă. Însă, nu există nici o certitudine în acest sens din cauza lipsei unui memorandum cu FMI. Judecând după cum stau lucrurile la moment, în ce măsură este posibil ca Moldova să ajungă la o înţelegere cu FMI şi alţi parteneri externi în 2016?

A.K.:
Deseori sunt întrebat când BM va acorda suport bugetar şi care ar fi termenul pentru suportul bugetar. Întotdeauna răspund că nu există nici un termen. Suportul bugetar va fi acordat atunci când vor fi întreprinse măsurile necesare.

Profit: Dar cât de periculos este faptul că, deşi e mijlocul anului 2016, RM încă nu are un buget aprobat? Ce impact ar putea avea acest fapt asupra dezvoltării economice a ţării?

A.K.:
Vedem deja că economia Republicii Moldova îşi revine câte puţin. La sfârşitul anului 2015-începutul anului 2016, economia Moldovei a înregistrat o evoluţie pozitivă, iar pe parcursul anului curent ar trebui să avem o creştere lentă, dar pozitivă. În 2017, s-ar putea să se înregistreze o creştere mai rapidă de 4% sau chiar mai mult. Deci, primul lucru de care trebuie să ţinem cont e că de acum încolo vom avea o creştere pozitivă. În al doilea rând, Ministerul Finanţelor, într-adevăr, şi-a făcut treaba excelent şi nu putem să nu menţionăm faptul că au reuşit să asigure un echilibru financiar în pofida lipsei suportului bugetar din partea donatorilor primari. Trebuie să recunoaştem meritele fostului Ministru al Finanţelor Anatol Arapu şi ale actualului Ministru Octavian Armaşu, precum şi ale celorlalţi membri ai Guvernului, care au asigurat o bună gestionare în vederea asigurării stabilităţii financiare. 

Ceea ce ne preocupă este faptul că ajustările cheltuielilor publice s-au efectuat de o manieră destul de drastică. Achiziţiile de bunuri şi servicii, precum şi investiţiile publice au fost îngheţate începând cu mijlocul anului 2015. Banca Mondială consideră că există alte posibilităţi mai productive de administrare a diminuării cheltuielilor publice, care ar permite Guvernului să continue investiţiile în creşterea economică. Acordăm consultanţă Guvernului în privinţa posibilităţilor de sporire a veniturilor şi de diminuare a cheltuielilor publice într-un mod mai puţin dureros. Dar BM nu este în drept să se expună în vreun fel asupra bugetului de stat.

Profit: Ce părere aveţi despre investigaţia “furtului secolului” – cei $1 mlrd. care au “dispărut” de la BEM, Banca Socială şi Unibank în 2014? Câţiva oficiali, inclusiv fostul Prim Ministru Vlad Filat, au fost arestaţi. În acelaşi timp, mulţi analişti pun în evidenţă caracterul selectiv al justiţiei în acest proces. Cum este văzut acest proces de către străini?

A.K.: 
Nu am analizat detaliat acest proces de judecată şi nu aş putea să comentez la subiect. Dar cred că există o părere generală conform căreia pentru a crea un sistem financiar stabil în RM, toţi cei care au fost implicaţi în fraudă trebuie să fie pedepsiţi, şi să se cunoască despre aceasta. Şi acest lucru este valabil nu doar pentru peştele mic din lac, ci şi pentru cel mare. Altfel, există riscul neaplicării pedepsei şi creării percepţiei că poţi să scapi de pedeapsă chiar dacă întreprinzi acţiuni criminale. O astfel de abordare ar încuraja alte acţiuni criminale. De aceea, considerăm că o cercetare riguroasă a tuturor celor implicaţi în fraudă este necesară pentru restabilirea unui sistem financiar sigur.

Profit: Ca urmare a recomandărilor FMI şi BM, în trei cele mai mari bănci - Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank şi Victoriabank – au fost efectuate studii de diagnostică. Există aspecte referitor la aceste trei bănci care vă trezesc îngrijorarea?


A.K.:
Nu există nici un risc de apariţie a unei crize imediate în sectorul bancar, iar deponenţii din RM nu au de ce să se îngrijoreze referitor la depozite. După cum am mai spus, preocuparea noastră este că nimeni nu ştie cine sunt beneficiarii finali ai acţionarilor din unele bănci din RM. Atâta timp cât această chestiune nu este soluţionată, persistă riscul de creditare a părţilor asociate, indiferent dacă băncile acordă credite companiilor sau persoanelor fizice cu care sunt asociaţi proprietarii acestor bănci. Aceasta este reţeta fraudei desfăşurate la BEM. Dar dacă Moldova reuşeşte să soluţioneze chestiunea proprietarilor şi să asigure transparenţa procesului, atunci va pune bazele eliminării cauzelor instabilităţii.

Profit: Anul trecut aţi vorbit despre necesitatea de a curăţa sectorul bancar. Consideraţi că a fost înregistrat careva progres în această direcţie?

A.K.:
Cred că atunci când există motive de laudă, e bine să aducem laude şi să recunoaştem că au fost întreprinse multe măsuri importante în ultimul an. După cum am spus, lichidarea BEM, a Băncii Sociale şi a Unibank a fost o decizie corectă. Faptul că au fost transferate depozitele, plăţile sociale şi conturile guvernamentale din acele bănci în altele a fost o mare reuşită.

De asemenea, este bine că s-a desfăşurat auditul de diagnostic. Şi este bine că Banca Naţională analizează foarte serios modalităţile de abordare a constatărilor acestuia. În prezent, aşteptăm cu toţii să vedem dacă Banca Naţională se va bucura de o susţinere politică mai largă pentru a duce la bun sfârşit măsurile necesare.

Profit: Deci, sunteţi de acord cu cei care susţin că Banca Naţională nu este cu adevărat independentă?

A.K.:
Cred că cele întâmplate cu BEM, Banca Socială şi Unibank au demonstrat că în soluţionarea problemelor din sectorul financiar există nu doar un element tehnic, ci şi unul politic.

Profit: În acest caz, care ar fi recomandările Băncii Mondiale pentru acţionarii “netransparenţi” de la MAIB, Moldindconbank şi Victoriabank?

A.K.:
Am văzut deja că în anumite situaţii, Banca Naţională a fost capabilă să întreprindă acţiuni ce ţin de acţionarii consideraţi a fi acţionat concertat. Procedurile de soluţionare a chestiunii acţionarilor netransparenţi sunt stabilite cu claritate de practica internaţională. Deci, nimeni nu se aşteaptă ca Banca Naţională să facă în Moldova ceva ce nu s-a mai făcut nici într-o altă ţară.

Profit: Începând cu anul 2014, Moldova are regim de liber schimb cu UE, ceea ce i-a permis să majoreze semnificativ exporturile către comunitatea europeană. Totuşi, această majorare nu compensează scăderea volumului exporturilor către piaţa tradiţională a Rusiei. Unii producători şi analişti economici spun că Moldova nu-şi va dezvolta pe deplin potenţialul economic dacă nu va avea acces la piaţa enormă a Rusiei, pentru care „se bat” şi multe state membre ale UE. Cum ar putea o ţară atât de mica, cu influenţă nesemnificativă cum este Moldova, „să le facă pe plac” acestor doi mari jucători – Rusia şi UE?

A.K.:
Din punct de vedere economic, nu există nici o contradicţie între a fi exportator în UE şi exportator în Rusia şi Uniunea Vamală. Aceste exporturi sunt perfect compatibile. Dar în momentul în care politica intră în această ecuaţie, Banca Mondială nu poate comenta asupra acestui subiect.

În acelaşi timp, dacă e să ne uităm la traiectoria pe termen lung a exporturilor din RM, cred că putem fi optimişti. Scăderea exporturilor în Rusia este de fapt cauzată de condiţii concrete de natură temporară – dificultăţile cu care se confruntă economia rusească din cauza descreşterii preţurilor la petrol şi restricţiile la export impuse în 2014. Pe de altă parte, majorarea exporturilor către UE este un proces pe termen lung care va continua în viitor. De aceea, e posibil ca majorarea exporturilor către UE în perioada anilor 2014-2016 să nu fi avut impactul scontat  din cauza descreşterii exporturilor către Rusia, dar avem totuşi o perspectivă promiţătoare pe termen lung.

Profit: În calitate de expert în agricultură, care ar fi cele trei aspecte pe care le-aţi recomanda pentru o astfel de ţară agricolă ca Moldova? Ce produse agricole ar putea Moldova exporta în cantităţi mari pe piaţa UE, care pare a fi suprasaturată?

A.K.:
Haideţi, pentru moment, să ne oprim la o singură recomandare. Trebuie să aflăm dacă restricţiile şi practicile necompetitive majorează preţul producţiei agricole comparativ cu ţările vecine şi să soluţionăm această problemă. De exemplu, să ne întrebăm de ce se consideră că registrul de seminţe al UE, care este valabil pentru ecosisteme începând de la insulele Azores şi terminând cu ţările scandinave, nu poate fi aplicat şi pentru agricultura ecologică în Moldova. În continuare pot fi câştigaţi bani mari din exportul legumelor şi fructelor către UE, cu condiţia că sunt întrunite cerinţele de calitate. Moldova poate fi foarte competitivă cu nucile şi cireşele sale, de exemplu.

Profit: O altă problemă importantă cu care se confruntă Moldova la moment şi care se poate agrava în viitor este cea legată de reducerea numărului de persoane angajate în câmpul muncii şi creşterea numărului de pensionari. BM a efectuat un studiu şi a indicat asupra necesităţii urgente de reformare a sistemului de pensionare în ţara noastră. De ce este această reformă atât de importantă?

A.K.:
Sistemul de pensionare este, într-adevăr, bomba economică a RM care ar putea detona la un moment dat. Problema constă în faptul că valoarea pensiilor este în continuă scădere în comparaţie cu veniturile angajaţilor. Dacă până recent, cetăţenii RM se puteau aştepta la o pensie în valoare de cel puţin jumătate din salariu, la moment aceasta este de 27%. Iar în cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri, atunci către anul 2030, această cifră se va reduce la 14%, ceea ce înseamnă că cetăţenii de rând ai RM vor primi o pensie de şapte ori mai mică decât salariul pe care îl primesc la moment. În acest caz, va fi pur şi simplu imposibil de menţinut standardele de viaţă.
Care este deci soluţia?
Soluţia este simplă dar dureroasă şi constă în majorarea cenzului de pensionare, mai întâi în cazul femeilor, iar apoi şi al bărbaţilor. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să creeze condiţii astfel încât angajaţii care achită mai multe contribuţii la sistemul de pensii să beneficieze de pensii mai mari atunci când se vor afla la odihna binemeritată. Acest lucra va încuraja angajaţii să achite toate contribuţiile la fondul social.

În acelaşi timp, este  necesar de îmbunătăţit climatul investiţional, lucru care va duce la majorarea numărului persoanelor angajate în câmpul muncii, în special în rândul persoanelor în etate. Acestea sunt posibilităţile de dezamorsare a acestei bombe.
BM conştientizează faptul că majorarea cenzului de pensionare este o decizie dificilă care se ia la nivel politic, dar care este comparabilă cu o vizită la dentist – cu cât mai mult amânaţi vizita cu atât durerea de dinţi este mai mare. În ambele cazuri este mai bine să se intervină mai devreme decât mai târziu.

La moment autorităţile au început să se ocupe de această problemă şi există discuţii la diferite nivele, lucru pe care îl salutăm. Este foarte încurajator să vedem că un şir de subiecte care până nu demult erau ţinute în sertar, la moment sunt discutate public.

Profit: Care este părerea Dvs. despre crearea fondurilor de pensii private în Moldova?

A.K.:
Opinia BM este următoarea: haideţi să soluţionăm toate problemele de pe piaţa financiară, pe care trebuie să o facem mai sigură, înainte de a încuraja populaţia să îşi investească mijloacele financiare în fonduri de pensii private. E bine să ne asigurăm.

Profit: Banca Mondială a sprijinit din punct de vedere financiar procesul de  optimizare a şcolilor în RM. Este Banca Mondială satisfăcută de rezultatele acestei reforme destul de „dureroase” pentru mulţi cetăţeni? Ce s-ar fi putut face mai bine şi ce lecţii au fost învăţate din această experienţă?

A.K.:
În primul rând, consolidarea şcolilor este un lucru într-adevăr important. În prezent, în RM există circa 450 mii de elevi, dar reţeaua de şcoli a rămas aproximativ aceeaşi de pe timpul când numărul elevilor era de 650 mii. Nu este logic ca numărul şcolilor să rămână acelaşi. Procesul de optimizare a început dar până la finalizare mai este mult.

Lecţia care mi-a fost explicată foarte clar de către fostul şi actualul ministru al educaţiei – ambele ministre fiind persoane foarte dedicate – este că Guvernul trebuie să demonstreze părinţilor că această reformă este bună pentru copiii lor.

Aceasta înseamnă că copiii lor trebuie să frecventeze o şcoală decentă şi prezentabilă şi să simtă că nu sunt victime, ci beneficiază de pe urma acestui proces. De asemenea, sunt necesare investiţii în drumurile locale, astfel încât copiii care fac naveta în fiecare zi să simtă că nu sunt afectaţi de acest proces de consolidare.

Anume din acest considerent, BM a aprobat recent cel mai mare proiect pe care l-a implementat vreodată în Moldova – $80 mil. pentru renovarea drumurilor locale. Lucrul începe vara aceasta, iar drumurile supuse renovării vor fi cele pe care copiii călătoresc cu autobuzul la şcolile mai mari din localităţile învecinate.

Toţi doresc ca aceste drumuri să fie renovate cât mai repede. Cetăţenii doresc acest lucru. Politicienii, de asemenea, pentru a avea ce arăta populaţiei la viitoarele alegeri. Donatorii tot doresc acest lucru şi depun toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv.

Profit: Pe lângă proiectul de renovare a drumurilor, ce proiecte importante mai intenţionează să implementeze BM în Moldova în 2016-2017?

A.K.:
Recent, Consiliul Directorilor BM a aprobat un proiect care prevede digitalizarea şi modernizarea administrării fiscale. Considerăm că în urma implementării acestui proiect, contribuabililor le va fi mult mai uşor să interacţioneze cu autorităţile fiscale şi se va reduce numărul cazurilor de corupţie. Procesele care anterior erau efectuate manual acum vor fi automatizate şi, după cum se spune, computerul nu poate fi mituit.

De asemenea, pregătim un proiect privind modernizarea şi digitalizarea serviciilor acordate de Guvern, astfel încât acestea să fie mai rapide.

Cu finanţare din partea Guvernului Marii Britanii, efectuăm un studiu al performanţelor înregistrate de sectorul judiciar. Împreună, de asemenea, creăm un registru de evaluare cu ajutorul căruia Guvernul va estima progresul înregistrat în procesul de reformare a guvernării.

De asemenea, lucrăm asupra unui studiu care are în vizor întreprinderile de stat. Acestea reprezintă o foarte mare parte a economiei RM dar sunt şi un fel de cutii negre şi nimeni nu înţelege exact ce se întâmplă în interiorul acestora. Cooperăm cu Ministerul Finanţelor  pentru a ajuta la îmbunătăţirea controlului Guvernului asupra acestor întreprinderi şi a ridica nivelul de transparenţă în acest sector.

Profit: Consideră Banca Mondială că o parte dintre aceste întreprinderi de stat ar trebuie supuse privatizării?

A.K.:
La moment ne axăm pe trei C: Control eficient din partea Guvernului în calitate de acţionar principal, Conflictele de Interese şi Comercializare. Cu alte cuvinte, aceste întreprinderi trebuie să devină mai întâi mai eficiente, mai comerciale şi mai profitabile şi doar apoi vom putea vorbi despre privatizare.

Profit: Dar ce ne puteţi spune despre contribuţia BM la consolidarea securităţii energetice a RM şi asigurarea cu resurse alternative?

A.K.:
Banca Mondială a fost invitată de către Guvern să ajute la finanţarea interconexiunii sistemului energetic moldovenesc cu cel românesc. Suntem foarte entuziasmaţi de acest proiect şi sperăm că el va fi aprobat până la mijlocul anului 2018. La moment, efectuăm un studiu pentru a identifica care sunt cele mai bune localităţi, din punct de vedere tehnic, pentru a efectua interconexiunea şi cum vor fi operate aceste linii de tensiune înaltă după ce interconexiunea va avea loc.

Pe lângă procesul fizic de interconexiune, poate şi mai important este crearea unei pieţe energetice competitive conform standardelor comunităţii energetice europene. Astfel încât procesul de procurare şi comercializare a energiei electrice să fie unul transparent, iar consumatorul să fie sigur că nimeni nu trişează. ■

 

Comentarii [19]

Comentariu
  • 23.06.2016 02:14:16
  • 24.06.2016 07:16:36 Horia
    Bine, ca el este optimist, el crede in viitorul Moldovei.
  • 24.06.2016 07:20:05 Elena
    Mi se pare ce cpune dl Kremer este principal...
  • 25.06.2016 03:02:57 Mihai
    Chite banii da banca pentru Moldova si rezultat aproape de zero, de ce?
  • 27.06.2016 07:46:12 Natali
    Poate prea dur, dar asa si este...
  • 27.06.2016 07:49:01 Ionica
    Mi se pare ca dl Kremer stie tot despre Moldova si despre potentialull ei...
  • 01.07.2016 08:56:26 Grigore
    Acum fara banca si FMI Moldova practic este paralizata in mod financiar... si dl Kremer asta stie precis.
  • 08.07.2016 09:05:53 Aneta
    El tot timpu este vesel si optimist...
  • 21.03.2017 07:07:19
  • 01.04.2017 09:07:22
  • 05.04.2017 11:39:47
  • 13.05.2017 10:54:06
  • 24.05.2017 05:49:42
  • 31.05.2017 06:50:44
  • 08.06.2017 12:04:02
  • 06.08.2017 10:56:55
  • 17.07.2018 03:01:41
  • 24.09.2018 06:02:22
  • 22.08.2019 02:42:00

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
18
Afişări de site:
1938192
Vizitori unici:
3765786

WebArt Pro