Profit №_12_2023, decembrie 2023
Transparenţa intră în vamă
Printr-un efort de durată relativ scurtă al Guvernului, urmat de implicarea rapidă a Serviciului Vamal, Republica Moldova păşeşte cu uşurinţă peste un şir de trepte în clasamentul mondial al practicilor vamale şi se apropie de ţări precum Germania, Italia, Spania, Franţa, Singapore. Despre ce este vorba?
Proiectul i se atribuie deja fostului Prim-Ministru, Chiril Gaburici, chiar dacă este greu de crezut că lucruile se pot schimba printr-o intervenţie rapidă la nivel de Executiv. În urma consultărilor cu reprezentanţii Consiliului Economic, ex-Premierul a solicitat crearea unui grup de lucru în vederea identificării unor acţiuni prin care s-ar putea simplica procedurile de import şi cele de export. Grupului de lucru i s-a stabilit sarcina de a revizui cerinţele privind actele necesare vămuirii, cu scopul de a reduce numărul acestora şi de a stabili lista minimă de date şi documente obligatorii care vor fi prezentate Serviciului Vamal.
Rezultatul activităţii acestui grup de lucru arată destul de îmbucurător: atât la export cât şi la import s-a propus reducerea numărului de acte obligatorii până la trei, şi anume: act comercial (invoice), documente de transport şi, pentru anumite categorii de mărfuri, act permisiv. Anterior, aşa cum arătau datele Băncii Mondiale, la export se solicitau nouă acte obligatorii, iar la import – 11.
La una dintre şedinţele de la mijlocul lunii mai, Guvernul a aprobat modificările la Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal. Documentul stabileşte numărul minim de acte solicitate în procesul de vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se bazează pe analiza practicilor altor state, precum şi pe legislaţia UE.
Deşi se afişa un anumit număr de acte cerute anterior la export sau la import, de cele mai multe ori nu se ştia destul de clar care anume sunt aceste documente, situaţie ce genera nu doar o stare de incertitudine, dar care favoriza implicarea activă a factorului uman, cel identificat de cele mai multe ori ca actorul principal în actul corupţiei.
În contextul schimbărilor operate, este potrivit să ne întrebăm care totuşi este motivul de bază pentru care se face pasul spre simplitate? Unul dintre motive ar fi datele proaste pe care le înscriem în raportul de ţară privind exportul şi importul de mărfuri, date care cedează mult dacă facem o tradiţională comparaţie cu perioada precedentă. În ianuarie-februarie, dar şi în martie s-a constatat o reducere (în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut) a exporturilor cu circa 14%, importurile înregistrând şi ele o scădere de peste 20%. Da, ştim că există un şir de ţări în care numărul actelor cerute în vamă este destul de mare, dar tot în aceste ţări exporturile se află într-un galop continuu, urmate, în acelaşi trend ascendent, de importuri.
Prin urmare, nu este o legitimitate, dar în situaţia de faţă, simplificarea procedurilor, ar putea adăuga un pic de îndrăzneală în apropierea noastră de ghişeul vamal. Aşa sau altfel, autorii modificărilor aşteaptă totuşi o creştere a schimburilor comerciale ca urmare a simplificărilor operate.
Un alt motiv bun de pus în capul listei se referă la ralierea la standardele europene sau internaţionale, standarde care transformă procedurile vamale în operaţiuni aproape formale. Odată cu reducerea numărului de acte solicitate în vamă Moldova se înscrie în şirul statelor cu condiţii apropiate de ale noastre – Georgia şi Estonia - dacă e să căutăm asemănări într-o zonă cu o istorie parţial comună. Modificările vor asigura aplicarea uniformă a măsurilor netarifare şi vor minimaliza riscul corupţiei.■
Adauga-ţi comentariu