Profit №_12_2023, decembrie 2023
Estonia - ţara de la care avem ce învăţa
Desprinsă din fostul spaţiu sovietic la fel ca şi Moldova la începutul anilor ′90 ai secolului trecut, Estonia a făcut timp de 22 de ani un salt calitativ în toate domeniile de activitate, ajungând în prezent cea mai dezvoltată ţară din fosta URSS. Ba mai mult, Estonia a devenit un model de dezvoltare şi pentru alte ţări, în special în domeniul implementării tehnologiilor informaţionale. Ceea ce impresionează însă cel mai mult este faptul că în Estonia problemele cetăţenilor sunt problemele autorităţilor, şi nu viceversa.
Spre deosebire de Moldova, unde chestiunile politice sunt, practic, la ordinea zilei, în Estonia, judecând după informaţiile difuzate în buletinele de ştiri, acestea nu sunt măcar nici pe planul secund. În prim-plan apar problemele reale ale cetăţenilor – menţinerea curăţeniei, reparaţia şi reabilitarea drumurilor, îmbunătăţirea sistemului de sănătate, crearea noilor locuri de muncă, precum şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi a economiei, în special prin lansarea de noi proiecte de afaceri.
Lideri în domeniul IT
Neavând multe bogăţii naturale, estonienii au acordat în ultimii 10 ani o atenţie deosebită dezvoltării tehnologiilor informaţionale, astfel încât astăzi Estonia este considerată o ţară de referinţă în domeniu, experienţa ei fiind studiată şi preluată chiar şi de ţările bătrânului continent, fără a mai vorbi de statele fostului spaţiu sovietic. Cifrele vorbesc de la sine: 100% dintre şcoli şi instituţii de stat dispun de calculatoare, toate şcolile au cataloage electronice (pentru comparaţie, în Moldova un singur liceu din capitală dispune de un astfel de catalog), 76% din populaţia ţării are calculatoare la domiciliu, internetul în sistem Wi-Fi acoperă toată ţara. Mai mult, accesul la internet este considerat în Estonia un drept social, de care cetăţenii, pur şi simplu, nu pot fi privaţi.
De asemenea, 99% dintre toate plăţile bancare, 95% din declaraţiile pe venit şi 95% din reţetele medicale sunt efectuate şi, respectiv, eliberate în format electronic.
Prin intermediul portalului electronic www.eesti.ee, la care sunt conectate peste 800 de instituţii, estonienii pot afla o gamă foarte largă de informaţii de la orice instituţie de stat şi beneficia de zeci de servicii. Datele despre companiile înregistrate în Estonia - fondatorii, proprietăţile de care dispun, suma impozitelor achitate etc. – sunt, de asemenea, accesibile pe acest site. Accesul la informaţie este efectuat prin intermediul cardului IT, pe care orice estonian care a împlinit vârsta de 16 ani este obligat să-l deţină prin lege. Costul acestuia este de 25 de euro.
Acest card înlocuieşte actele de identitate ale posesorului, inclusiv permisul de conducere, poliţa de asigurare, cardul de reduceri de la magazine, cardul bancar, biletul pentru călătoria în transportul public etc. Mai mult, cu ajutorul acestuia, posesorul poate face o mulţime de lucruri fără a ieşi din casă – să achite serviciile bancare şi comunale, să înregistreze copilul la şcoală sau la grădiniţă, să înregistreze în termen de 18 minute o întreprindere (apropo, Estonia deţine recordul la acest capitol), să controleze reuşita şcolară a copilului său, să consulte medicul sau să comande medicamente din farmacii.
Ana Piperal, managerul Centrului ”Estonia Electronică”, susţine că acest card poate fi asociat cu o cheie care deschide uşile către mai multe instituţii şi care are mai multe niveluri de acces. În cazul în care posesorul îşi pierde cardul, acesta anunţă imediat organele abilitate ale statului, care-l blochează automat.
Estonienii s-au convins deja că guvernarea electronică le face viaţa mai uşoară şi le oferă mai mult timp liber. Fără îndoială, succesul cel mai mare este reducerea substanţială a corupţiei şi a birocraţiei. Sistemul este conceput în aşa mod încât serviciile electronice îi costă pe cetăţeni mai puţin decât cele care presupun prezenţa fizică.
Ana Piperal susţine că ”ingredientul” de bază pentru implementarea tehnologiilor informaţionale nu sunt banii, ci voinţa politică. ”Dacă există voinţă politică în acest sens, atunci mediul de afaceri reacţionează foarte rapid, iar tehnologiile IT cunosc o dezvoltare vertiginoasă”, spune managerul Centrului ”Estonia Electronică”.
Ambasada Moldovei în Estonia
Proverbul ”Buturuga mică răstoarnă carul mare” se potriveşte de minune în cazul Ambasadei Republicii Moldova în Estonia. Deşi are doar trei angajaţi, Ambasada noastră la Tallinn a devenit un model de activitate pentru multe alte ambasade. Ambasadorul Moldovei în Estonia, E.S. Victor Guzun, este foarte activ în planul promovării relaţiilor bilaterale moldo-estoniene, iniţiind un şir de proiecte menite să faciliteze dialogul dintre cele două ţări în plan politic, economic, social şi cultural.
Curăţenia - la loc de cinste
Ceea ce impresionează chiar de la ieşirea din aeroportul din Tallinn este curăţenia ideală a străzilor capitalei estoniene şi, presupunem, că şi a altor oraşe. În mod normal, acest lucru nu ar trebui să mire. Curăţenia trebuie să fie ceva firesc, un lucru care demonstrează nivelul de cultură al populaţiei. Făcând însă comparaţie cu Chişinăul, unde există încă foarte multe tomberoane de gunoi arhipline, hârtii, pungi din plastic şi sticle aruncate la întâmplare, evident că lipsa acestora pe străzile Tallinnului nu poate să nu-ţi sară în ochi. Estonienii s-au învăţat să păstreze curăţenia nu doar pentru că amenzile sunt mari, dar şi pentru că poartă sentimentul curăţeniei în sânge, ceea ce trebuie, cu regret, să recunoaştem nu se observă în cazul moldovenilor.
Oraşul Vechi - istorie de secole
Punctul de atracţie al Tallinnului este, fără îndoială, Oraşul Vechi (Vana Tallinn), considerat cel mai bine păstrat oraş-cetate din nordul Europei şi inclus în Patrimoniul Universal UNESCO. Având o suprafaţă relativ mică şi destul de compactă, centrul istoric al Tallinnului impresionează prin arhitectura sa veche de secole, unde clădirile moderne nu-şi găsesc locul. Aici totul miroase a istorie de sute de ani, iar estonienii ţin foarte mult la ceea ce au primit drept moştenire.
Cea mai mare parte a Oraşului Vechi este zona pietonală, unde nu există loc pentru transportul public, şi doar pe la periferia acestuia îşi poate face loc transportul privat.
În Oraşul Vechi, în două clădiri istorice, sunt amplasate cele mai importante instituţii ale statului – Guvernul şi Parlamentul (Riigikogu).
Oraşul impresionează prin stradelele sale înguste, frumos pietruite, zidurile şi clădirile din piatră şi turlele roşietice, care îşi păstrează şi astăzi farmecul de altădată. Mici restaurante, cafenele, magazine pentru suvenire, muzee, zone de odihnă, toate acestea îşi găsesc un loc de cinste în Oraşul Vechi unde, apropo, poţi afla foarte multe despre istoria, practic, a fiecărui edificiu, fără a avea alături un ghid. Pe fiecare edificiu sunt amplasate panouri din sticlă cu informaţii succinte despre istoria acestuia, în cel puţin patru limbi – estoniană, engleză, rusă şi germană. Pe unele străzi sunt amplasate chiar ecrane pe care toţi doritorii pot viziona un film documentar, realizat în patru limbi, despre istoria acestora.
Prin frumuseţea, curăţenia şi acurateţea cu care sunt realizate toate lucrurile, Vana Tallinn a devenit punctul de atracţie pentru sute de turişti, care zilnic mişună pe străzile acestuia în încercarea de a se pătrunde de istoria de altădată. Estonienii au investit foarte mult pentru ca oraşul să aibă o imagine atractivă, iar acum acest lucru se răscumpără din plin. Amplasat pe malul Mării Baltice, zilnic, mai multe feriboturi fac legătura dintre Tallinn şi Helsinki, Stockholm sau Sankt Petersburg, aducând pentru o zi sau două sute de turişti în Vana Tallinn.
De o frumuseţe aparte este oraşul noaptea, când stradelele şi clădirile luminate îi creează o nouă imagine, iar aglomeraţia de peste zi este înlocuită cu liniştea şi tăcerea nopţii.
Ştiam acest lucru şi anterior, dar vizita la Tallinn ne-a convins o dată în plus că, spre regretul nostru, Chişinăul nu are, de fapt, un centru istoric. Ceea ce se vrea a fi un centru istoric a ajuns pe unele străzi un centru de business, pe altele - un centru administrativ, iar pe celelalte - un centru părăsit, unde istoria nu-şi mai găseşte locul. Şi e păcat, pentru că, deşi centrul capitalei noastre nu poate fi comparat cu centrul istoric al Tallinnului, avem şi noi, cu siguranţă, cu ce ne mândri dacă s-ar pune preţ pe istorie şi pe ceea ce au creat înaintaşii noştri, iar clădirile cu valoare istorică nu ar fi distruse una după alta. Aşa însă, nu ne rămâne decât să-i invidiem, în sensul frumos al cuvântului, pe estonieni, care nu doar că şi-au păstrat istoria, dar au reuşit să facă din aceasta o carte de vizită şi un veritabil punct de atracţie turistică.■
Adauga-ţi comentariu