Profit: Dle Ţurcanu, putem spune că viceprim-ministrul pentru digitalizare este persoana care ştie totul sau aproape totul despre dezvoltarea digitală în Republica Moldova?

Iurie Ţurcanu: Cred că mai aproape de adevăr ar fi să spunem că viceprim-ministrul pentru digitalizare ştie aproape totul despre digitalizarea ţării noastre. Am lucrat timp de un deceniu la Agenţia de Guvernare Electronică şi credeam să ştiu foarte multe despre cum funcţionează acest sector. Dar atunci când am preluat funcţia de viceprim-ministru pentru digitalizare am aflat multe subtilităţi care nu-mi erau vizibile anterior.

Din păcate, nu toate lucrurile noi pe care le-am aflat au fost dintre cele mai plăcute.

De exemplu, nu credeam că instituţiile statului sunt într-atât de slabe şi că problema lipsei de specialişti în cadrul Guvernului este atât de serioasă. La moment, este destul de dificil să soluţionăm această problemă, deoarece concurăm pentru talente cu sectorul privat care oferă condiţii de muncă şi salarii mai atractive.

Profit: În termeni foarte simpli, care este starea actuală a sectorului digital în RM? Cred că putem vorbi de o dezvoltare dinamică a acestui sector dacă a fost necesară, pentru prima dată în istoria ţării noastre, numirea unui viceprim- ministru responsabil pentru domeniul digitalizării?

Iurie Ţurcanu: Numirea unui viceprim-ministru pentru digitalizare este o premieră pentru RM, dar nu şi pentru alte state, care au conştientizat foarte repede că nu pot fi competitive fără implementarea tehnologilor digitale la scară largă. Lucrul acesta a fost factorul determinant pentru cei care au elaborat arhitectura noului Guvern şi au introdus această funcţie. Aş vrea să menţionez faptul că RM are un parcurs destul de bun în domeniul digitalizării. Unele proiecte implementate în acest domeniu în RM au fost o premieră pentru regiune.

Profit: De exemplu?

Iurie Ţurcanu: De exemplu, identitatea electronică mobilă. RM a fost a şaptea ţară în lume, după ţările scandinave, ţările baltice şi Turcia, care a lansat acest mod de identificare în spaţiul cibernetic.

Moldova, de asemenea, a fost printre primele state din Europa care a implementat o platformă tehnologică, un cloud guvernamental, care permite găzduirea sigură a mai multor sisteme informaţionale ale autorităţilor.

Astăzi putem spune cu certitudine că avem un model de plăţi digitale foarte bun, lucru confirmat prin preluarea acestui model de multe alte ţări.
Mai mult decât atât, RM este una dintre primele ţări care a implementat serviciul eApostila.

Consider că astăzi, la capitolul digitalizare, Moldova este ceva mai bine poziţionată decât media în ţările EU, iar comparativ cu statele din regiune, suntem printre primii la multe capitole.

Pe de altă parte, noi avem un sistem de securitate cibernetică la care mai avem mult de lucrat pentru a fi la nivelul statelor europene.

Profit: Viceprim-ministrul pentru digitalizare nu are în spate un minister care să-l ajute să implementeze obiectivele stabile. Credeţi că aţi fi mai eficient dacă ar exista şi un minister al digitalizării?

Iurie Ţurcanu: Nu, nu cred. Consider că formula actuală potrivit căreia viceprim-ministrul pentru digitalizare coordonează activitatea a trei instituţii - Agenţia Servicii Publice (ASP), Agenţia de Guvernare Electronică şi Serviciul Tehnologia Informaţională şi Securitate Cibernetică - este cea mai eficientă. Cu ajutorul acestor trei instituţii putem produce schimbările necesare în domeniul digitalizării, aşteptate de oameni. Dar nu excludem faptul, că într-un viitor mai îndepărat se va ajunge şi la crearea unui minister.

Profit: Deci putem spune că la moment dispuneţi de toate instrumentele necesare pentru a ne mişca rapid şi a înregistra progres în procesul de digitalizare?

Iurie Ţurcanu: La moment, avem nevoie doar de timp şi de minţi mai deschise.

Profit: Cât de important este cadru juridic şi cel de reglementare pentru dezvoltarea sectorului digital şi cum stăm la acest capitol?

Iurie Ţurcanu: Cadrul juridic este unul foarte important pentru dezvoltarea digitală, deoarece el setează regulile de joc. Sunt nişte reguli mai diferite, ţinând cont de faptul că cei care interacţionează prin intermediul sistemelor digitale nu se văd la faţă, cu toate avantajele şi dezavantajele care derivă din această situaţie.

Din luna august 2021, când a fost învestit Guvernul condus de Natalia Gavriliţa, lucrăm insistent cu toate instituţiile, dar mai ales cu Parlamentul, pentru a îmbunătăţi legislaţia cu privire la interacţiunea de la distanţă şi identitatea electronică.  Astfel, a fost aprobată Legea Nr 175 care se mai numeşte Pachetul 1 de digitalizare. Această lege se referă la alte circa 30 de legi şi vine cu amendamente care să elimine multe dintre barierele fizice existente şi să reducă la minim necesitatea deplasării la ghişeu.

Profit: La moment mai sunt necesare şi alte legi pentru ca acest domeniu să funcţioneze şi mai bine?

Iurie Ţurcanu: Mai există aspecte care necesită îmbunătăţire. De exemplu, dacă ne referim la serviciile bancare, atunci avem nevoie de identificarea de la distanţă, de aşa numitul KYC sau Know Your Customer (Cunoaşte-ţi Clientul). Acest lucru nu este suficient de bine stipulat în primul pachet digital.

De asemenea, avem nevoie de îmbunătăţirea cadrului de reglementare a comerţului electronic. Mă refer aici la necesitatea de a descătuşa întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM), astfel încât un număr cât mai mare de ÎMM să îşi expună marfa şi serviciile online. Iar pentru aceasta este necesar să asigurăm o impozitare transparentă a plăţilor digitale.

O lege foarte importantă, cea cu privire la documentele confirmative, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Această lege prevede că instituţiile statului nu vor mai cere de la persoanele fizice şi juridice o serie de documente confirmative, sau aşa numitele extrase, iar schimbul de date se va face în spatele scenei şi fără implicarea cetăţenilor. Până la intrarea în vigoare a acestei legi urmează o etapă de pregătire, de excludere a acestor documente din formula de prestare a serviciilor, dar aici avem o altă problemă. Legislaţia este bună, prevederile sunt bune, dar implementarea lasă de dorit.

Profit: Care este problema? Se opune sistemul?

Iurie Ţurcanu: Da, sistemul per ansamblu se opune. De exemplu, legea cu privire la identitatea electronică şi semnătura electronică, ultima redacţie a căreia datează din 2014, prevede că documentul electronic se echivalează cu cel pe hârtie. Însă, dacă vei merge cu un document semnat electronic, de exemplu, la o bancă sau îl vei prezenta ca probă în instanţa de judecată, atunci nu întotdeauna acest document va fi acceptat, sub pretextul că „nu ştim cum să-i verificăm autenticitatea” sau „unde să-l păstrăm”.

Pentru a soluţiona această problemă este necesar să educăm populaţia şi să explicăm necesitatea şi avantajele semnăturii electronice, iar în unele cazuri chiar să impunem anumite lucruri.

Profit: MPay, MSign, MConect, MCabinet, MPower sunt servicii deja destul de bine cunoscute în RM. Care dintre ele se bucură de cea mai mare popularitate şi de ce?

Iurie Ţurcanu: Multe dintre aceste servicii au prins deja la public. MPay - Serviciul guvernamental de plăţi electronice - este probabil cel mai popular. Din ianuarie 2021 acest serviciu este utilizat şi pentru distribuirea plăţilor sociale - toate pensiile şi cele circa 30 de alocaţii sunt achitate prin intermediul MPay într-o manieră mult mai simplificată. Doar de la începutul anului curent, datorită utilizării MPay, s-au economisit circa 50 mil. de lei din bugetul de stat. Deci, acesta este un serviciu care generează nu doar comoditate pentru plătitori şi eficienţă pentru cei care încasează plăţi, dar şi economii pentru bugetul de stat.

Un alt serviciu foarte important este platforma de schimb de date şi interoperabilitate MConect. Sună complicat, dar este acel instrument digital care face ca instituţiile statului să comunice între ele în spatele scenei şi să asigure un schimb de date automatizat.

Un alt serviciu destul de popular din gama celor care încep cu M este MSign care este utilizat la semnarea facturilor fiscale şi a diferitor declaraţii şi documente. Pe viitor, intenţionăm să dezvoltăm acest serviciu cu noi funcţii.

Profit: Deci consumatorii de servicii digitale - persoanele fizice şi juridice - se simt deja mult mai confortabil  când vine vorba de utilizarea serviciilor digitale. Cei mai avansaţi utilizatori sunt probabil persoanele tinere.

Iurie Ţurcanu: Exact, tinerii sunt nativi digitali. Pentru ei este foarte uşor să înţeleagă cum funcţionează un sistem sau altul. În acelaşi timp, veţi fi probabil surprinşi să aflaţi că avem şi multe persoane în etate care solicită servicii online. Nu putem încă vorbi de un fenomen la scară largă, dar ne mişcăm bine în această direcţie. În acest sens, Legea serviciilor publice vine să schimbe paradigma prestării serviciilor. Dacă anterior serviciul electronic era doar o alternativă a serviciului prestat în mod fizic, la ghişeu, în viitorul apropiat pe primul loc se vor situa serviciile electronice, iar alternativa, prezenţa fizică la ghişeu, va fi oferită doar în cazul în care persoanele, din motive obiective, nu pot accesa aceste servicii online. Digitalizând serviciile publice, noi ajungem nu doar la cetăţenii din ţară, dar şi la reprezentanţii diasporei.

Profit: Cât de solicitate sunt serviciile digitale în rândul diasporei?

Iurie Ţurcanu: Din păcate, la moment, aceste servicii sunt puţin solicitate în rândul diasporei deoarece pentru a le accesa nu este suficient să te autentifici doar cu nume de utilizator şi parolă, cum o facem pe reţele sociale, dar este necesară semnătura electronică. Este vorba de un dispozitiv mic pe care deţinătorul trebuie să îl ridice fizic doar în Republica Moldova. Atunci când moldovenii din diasporă vin acasă de Crăciun sau de Paşte, probabil acesta este printre ultimele lucruri pe care se gândesc să le facă.

La moment, suntem la etapa de testare a unei soluţii digitale noi care va permite autentificarea electronică cu ajutorul telefonului mobil. Utilizatorul va descărca o aplicaţie, se va înregistra şi identifica, după care va avea o cheiţă electronică care îi va permite accesul la toate serviciile prestate de instituţiile statului. Acesta este unul dintre obiectivele principale incluse în agenda de transformare digitală.

Profit: Unul dintre avantajele incontestabile ale digitalizării este eliminarea factorului uman şi respectiv a corupţiei din relaţia client-instituţia de stat. Privită din acest punct de vedere, care este atitudinea funcţionarilor de stat faţă de digitalizare? Putem vorbi despre eliminarea măcar parţială a corupţiei?

Iurie Ţurcanu: Cu certitudine, serviciile digitale sunt un instrument foarte eficient în procesul de eradicare a corupţiei deoarece, pentru sistemele informaţionale, toţi solicitanţii de servicii sunt egali. Un exemplu elocvent în acest sens sunt cererile de demisie depuse de mai mulţi funcţionari publici după digitalizarea unor servicii. Interesant este faptul că nu îi interesa nicio altă funcţie. Au existat câteva cazuri de acest fel revoltătoare.

Profit: În ultima perioadă, serviciile digitale devin tot mai accesibile în localităţile rurale, unde nu toată lumea are acces la calculator. Vă rog să ne vorbiţi despre Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor deschise în mai multe sate, serviciile pe care acestea le prestează şi câte asemenea centre urmează a fi deschise în următorii ani?

Iurie Ţurcanu: Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor sau CUPS-urile sunt un fel de mini-centre multifuncţionale de prestare a serviciilor publice,doar că situate în sate. Angajaţii acestor centre ajută persoanele care nu dispun de calculatoare sau nu au suficiente abilităţi digitale să solicite diferite servicii. La moment, avem 17 astfel de centre pe întreg teritoriul ţării. Este un proiect pilot care s-a dovedit a fi destul de eficient - în cele câteva luni de la lansare. Prin intermediul acestor centre au fost efectuate peste 2 000 de operaţiuni. Pentru etapa de pilotare au fost selectate localităţi din diferite regiuni ale ţării, situate la distanţe diferite de centrele raionale şi cu un număr diferit de locuitori.
 
La moment, ne pregătim pentru extinderea acestor centre. Pentru aceasta intenţionăm să utilizăm două resurse potenţialul cărora acum nu este exploatat pe deplin.

Prima resursă sunt bibliotecile digitale Novateca, care în ultimii ani au fost dotate cu echipament modern şi conectate la Internet. Surprinzător, dar bibliotecile au renăscut prin această digitalizare, iar persoanele care anterior nu ştiau ce înseamnă bibliotecă acum le trec pragul. În asemenea locuri este uşor să construieşti CUPS-uri deoarece, reamintesc, angajaţii acestor centre, la fel ca şi angajaţii bibliotecilor sunt utilizatori avansaţi ai serviciilor digitale.

Este important să menţionăm că aceste centre oferă majoritatea serviciilor prestate de ASP, adică toate documentele de starea civilă, cadastru, documentele eliberate de Casa Naţională de Asigurări Sociale. De asemenea, prin intermediul acestor centre persoanele pot depune cereri pentru diferite ajutoare sociale.

Nu este însă posibil de solicitat eliberarea buletinului sau a paşaportului deoarece, în acest caz, este necesară fotografierea şi prelevarea de date biometrice a solicitantului, lucru care se face doar la ASP.

Al doilea potenţial neexploatat este Poşta Moldovei, care, apropo, dispune de cea mai densă reţea de oficii poştale din lume. Ar fi păcat să nu exploatăm acest potenţial pentru a lărgi reţeaua de CUPS-uri.

Profit: În contextul în care se discută despre o posibilă revenire la judeţe iar opoziţia îşi exprimă îngrijorarea că în acest caz cetăţenii vor fi obligaţi să se deplaseze tocmai la centrul judeţean pentru a solicita şi obţine anumite documente, putem spune că de fapt această problemă nu va exista datorită deschiderii unui număr tot mai mare de CUPS-uri în sate?

Iurie Ţurcanu: Într-adevăr, datorită CUPS-urilor dependenţa de centru, fie el raional sau judeţean, se va diminua din perspectiva prestării serviciilor. Treptat, portofoliul de servicii prestate prin intermediul acestor centre se va extinde, iar  problema respectivă practiv va dispărea.

Profit: Dle Ţurcanu, dar ce ne puteţi spune despre procesul de digitalizare a autorităţilor publice locale (APL), ţinând cont de faptul că cel mai des populaţia interacţionează anume cu APL, nu cu autorităţile centrale?

Iurie Ţurcanu: În ultimul deceniu, s-a lucrat foarte mult la dezvoltarea digitală pentru ministere, agenţii, autorităţi publice centrale. Dar, după cum corect aţi menţionat, cetăţenii interacţionează cel mai des anume cu APL-urile, nu cu autorităţile centrale şi, respectiv, este necesar să avem primării digitalizate şi funcţionari publici locali bine pregătiţi.

Pentru a atinge acest obiectiv, lucrăm la crearea unei platforme unificate numită genericeAPL.

Cred că acest proiect se va dezvolta odată cu extinnderea CUPS-urilor, avantajul şi beneficiile cărora sunt deja resimţite de către cetăţenii din mediul rural. Cred că în următoarea  perioadă vom pune clar nişte accente pe această direcţie de activitate.

Profit: În octombrie 2021, în RM a fost creat Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei, iConsiliu, care activează sub egida viceprim-ministrului pentru digitalizare. Ce ne puteţi spune despre activitatea şi realizarea obiectivelor pe care şi le-a propus acest consiliu la jumătate de an de la lansare?

Iurie Ţurcanu: iConsiliu face parte din Consiliul economic de pe lângă prim-ministru care se preocupă în mod special de problemele de digitalizare a economiei - modalităţi de automatizare şi simplificare a raportării, de optimizare a relaţiilor agenţilor economici cu diferite autorităţi.

Pe această platformă noi pregătim proiectele, le dezbatem şi le consultăm cu toate comunităţile interesate. iConsiliu include 108 organizaţii şi asociaţii de business şi este, probabil, cea mai incluzivă organizaţie din rândul celor consultative din mediul de afaceri.

Apropo, primul pachet de digitalizare, Legea 175, a fost dezvoltată pe platforma iConsiliu.

Multe dintre iniţiativele de digitalizare trebuie făcute şi promovate împreună cu sectorul privat. Dacă ne referim la Estonia, o ţară de referinţă atunci când vorbim de digitalizare, este bine de ştiut că transformarea digitală s-a făcut cu participarea plenară a sectorului privat. Sperăm pe viitor să ajungem şi noi la acest lucru, în special să creştem nivelul de încredere între Guvern şi mediul de afaceri din IT pentru a realiza o cooperare eficientă.

Profit: Mediul de afaceri se pronunţă pentru digitalizarea serviciilor notariale. Este acesta un obiectiv real? Când ar putea fi realizat?

Iurie Ţurcanu: Da, este un obiectiv real. Prin modificările la Legea notariatului noi aducem un potenţial tehnologic mai mare către comunitatea notarilor, astfel încât ei să poată utiliza instrumentele digitale şi să nu solicite clienţilor un număr atât de mare de documente pe hârtie.

Profit: Notarii sunt de acord cu schimbările pe care le propuneţi? Ei vă solicită aceste schimbări sau sunt reticenţi faţă de ele?

Iurie Ţurcanu: Am avut şedinţe de la care am ieşit mari prieteni cu comunitatea notarilor şi am avut şedinţe de la care am ieşit aproape duşmani. Consider că există o barieră de comunicare pe care trebuie să o depăşim. Trebuie să ne învăţăm să comunicăm şi să explicăm comunităţii notarilor că noi nu venim să demolăm institutele de încredere pe care se bazează activitatea lor. Vorbim de nişte eficientizări şi optimizări care vor aduce beneficii tuturor părţilor implicate.
În viitor, intenţionăm să lansăm serviciul eNotar care va permite notarilor să legalizeze unele operaţiuni notariale de la distanţă, desigur după autentificarea corespunzătoare a persoanelor implicate.

Profit: Comerţul electronic este, probabil, unul dintre rezultatele cele mai vizibile şi palpabile ale digitalizării. Acest tip de comerţ a cunoscut o dezvoltare ascendentă în ultimii ani, iar pandemia de Covid-19 a impulsionat şi mai mult dezvoltarea acestui sector. Aţi putea să ne furnizaţi câteva date interesante care caracterizează comerţul electronic din RM în prezent?

Iurie Ţurcanu: Într-adevăr, pe parcursul pandemiei, numărul de tranzacţii online a crescut semnificativ, cu cel puţin 20%. Totuşi, această creştere a fost mai mică decât în multe alte state. Există unele lucruri care încă ne lipsesc pentru a putea spune că suntem o ţară în care comerţul electronic prosperă.

În primul rând, este necesar să majorăm gama de produse care pot fi comercializate online. În al doilea rând, avem nevoie de platforme de vânzări naţionale după exemplul marilor platforme internaţionale Amazon, eBay sau AliExpress care să presteze servicii  nu doar în capitală, dar pe întreg teritoriul ţării, unde, în prezent, serviciul de curierat este practic inexistent. De asemenea, este necesar de asigurat transparenţa fiscală a tranzacţiilor electronice. Pachetul 3 de digitalizare, care ţinteşte facilitarea comerţului electronic, vine să rezolve anume aceste probleme.

Profit: Securitatea tranzacţiilor online este unul dintre factorii care explică reticenţa multor deţinători de carduri de a solicita servicii online. Cine ar trebui să fie responsabil se securitatea acestor tranzacţii - doar companiile private care prestează servicii sau şi autorităţile statului?

Iurie Ţurcanu: Securitatea informaţională, în sensul larg, este o preocupare colectivă. Nu pot sta într-o încăpere mai multe persoane, dintre care una să fie infectată, iar restul să spună că nu au nicio tangenţă cu persoană respectivă.
Însă, de cele mai dese ori, se exagerează atunci când se vorbeşte de securitatea tranzacţiilor cu cardul bancar. În prezent,există mecanisme clare  de a contesta anumite tranzacţii şi a-şi recupera relativ rapid prejudiciul. Sistemele internaţionale de plăţi dispun de mecanisme clare pentru protecţia consumatorului în acest sens.

Evident că fraudele sunt inevitabile dacă spunem pinul în glas sau îl scriem pe card. Acestea sunt reguli simple de igienă cibernetică pe care toţi trebuie să le cunoască.

Profit: Semnătura electronică este un alt beneficiu al digitalizării. Cât de popular este acest serviciu în rândul persoanelor fizice şi juridice? Mai putem încă vorbi despre o reticenţă a mediului de afaceri în ce priveşte adoptarea semnăturii electronice sau deja această etapă a fost depăşită?

Iurie Ţurcanu: Semnătura electronică este acel instrument care ne identifică în spaţiul cibernetic. Semnătura electronică se eliberează pe dispozitive speciale  pentru o perioadă de 5 ani. La moment, avem circa 200 de mii de utilizatori activi ai semnăturii digitale, persoane fizice şi juridice, ceea ce este insuficient pentru a putea spune că valorificăm pe deplin investiţiile statului în platformele digitale. În mare parte, cei care folosesc această semnătură sunt persoanele juridice întrucât astăzi, potrivit legii, majoritatea documentelor, inclusiv rapoartele fiscale, se semnează doar digital. Noi am dori ca agenţii economici să folosească semnătura digitală nu doar în relaţia cu statul, dar şi atunci când prestează diferite servicii clienţilor. Acest lucru este posibil şi mizăm pe implicarea sectorului de afaceri în acest proces.

În calitate de persoane fizice noi interacţionăm cu statul mai rar decât cu diferiţi agenţi privaţi şi ni se pare straniu că în instituţiile de stat multe activităţi sunt digitalizate, în timp ce la multe companii private stăm încă în rând la ghişeu şi ni se solicită copii a zeci de documente. Anume din acest considerent este important ca şi economia să se digitalizeze în suficientă măsură, astfel încât digitalizarea să devină o normalitate.

Profit: Putem vorbi de o foaie de parcurs în procesul de digitalizare? Ce presupune ea pentru următoarea perioadă?

Iurie Ţurcanu: Agenda de dezvoltare digitală conţine activităţi ce ţin de formarea capacităţilor angajaţilor companiilor publice şi private de a utiliza la scară largă instrumentele digitale pentru a putea interacţiona cu oamenii. În acest scop, vom organiza, inclusiv cu implicarea sectorului privat, campanii de conştientizare digitală şi de sporire a gradului de alfabetizare digitală.

În acelaşi timp, aş vrea să menţionez faptul că pe partea de alfabetizare digitală nu stăm chiar atât de rău. Fenomenul diaspora a contribuit la acest proces prin faptul că i-a ajutat pe cei rămaşi acasă să procure calculatoare sau telefoane performante pentru a putea ţine legătura.

Astfel, astăzi, un număr relativ mare de cetăţeni, inclusiv din mediul rural, dispun de calculatoare şi acces la Internet. Iar dacă consumatorul este ajutat şi ghidat, s-ar putea să avem o societate mult mai dezvoltată digital într-un viitor foarte apropiat. Deci, se poate afirma că avem practic toate ingredientele necesare pentru a edifica o societate informaţională mai bună.

Dar să nu uităm că cea mai mare provocare în procesul de transformare digitală în orice ţară este schimbarea mentalităţii - atât a prestatorilor, cât şi a consumatorilor de servicii.

Când vorbim de fenomenul Estoniei, ţara care a atins un nivel foarte înalt de digitalizare, trebuie să menţionăm că în această ţară s-a investit în creşterea culturii digitale la toate nivelele: central, local, precum şi în sectorul privat.

Profit: Aveţi o cooperare mai strânsă cu Estonia, sau intenţionaţi să preluaţi din experienţa acestei ţări ţinând cont de progresul înregistrat de această ţară?

Iurie Ţurcanu: Întotdeauna am avut o cooperare foarte bună cu Estonia. Este o ţară cu oameni deschişi, gata să îi ajute şi pe alţii. Am întâlnit acolo adevăraţi  parteneri. Atunci când am introdus semnătura mobilă, fiind a şaptea ţară în lume, după cum am menţionat deja, am preluat modelul Estoniei după ce s-a adeverit că el funcţionează foarte bine.

Lucrăm în continuare cu Estonia pe segmentul de securitate cibernetică, capitol la care această ţară a înregistrat şi înregistrează progrese semnificative. Această cooperare este foarte binevenită şi datorită faptului că Estonia este o ţară europeană, astfel orice tehnologie sau experienţă împrumutată de la ei este compatibilă cu UE, unde ne dorim să ajungem şi noi.

Dacă vorbim de cooperarea cu diferite state, atunci aş vrea să menţionez cooperarea cu România, cu care am semnat recent un memorandum ce comportă mari perspective de dezvoltare bilaterală. Cu România cooperăm eficient la capitolul securitate cibernetică.

De asemenea, dorim să preluăm din experienţa României proiectele în domeniul achiziţiilor publice, unde ei sunt foarte buni.

Noi, la rândul nostru, am putea să împărtăşim cu partea română din experienţa noastră.

Profit: Presupun că avem ce împărtăţi.

Iurie Ţurcanu: Cu certitudine avem şi vom fi deschişi pentru orice colaborare şi sprijin reciproc.

Profit: Cine dezvoltă serviciile digitale prestate de stat - companiile din străinătate sau cele autohtone?

Iurie Ţurcanu: În mare parte ne bazăm pe potenţialul autohton. În acelaşi timp, există servicii pe care sectorul privat autohton nu le poate presta încă. În acest caz, tenderele sunt câştigate de companii internaţionale, deoarece Guvernul nu este un laborator de cercetare şi nu îşi poate permite luxul de a angaja companii care nu au mai prestat asemenea servicii în trecut. Dar, în asemenea cazuri, solicităm să fie create parteneriate cu companii din RM. Astfel, câştigăm dublu - după finalizarea proiectului,rămâne compania locală care a învăţat de la cea internaţională şi care poate rezolva rapid orice problemă ce poate apărea pe parcurs.

Intuiesc că acest lucru este important şi pentru companiile private de la noi, deoarece vorbim de schimb de experienţă, cunoştinţe, relaţii şi oportunităţi noi de dezvoltare.

Profit: Vă mulţumim pentru interviu.■