Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Euforia criptomonedelor în timpul pandemiei

Alexandru M. TĂNASE şi Mihai RĂDOI | Active & Evoluţii

Într-un articol publicat în data de 19 aprilie 2021 de BNE Intellinews, Londra, am semnalat potenţialele riscuri ale unui activ nereglementat, care are în prezent o capitalizare de piaţă de peste $2 trilioane. Acesta se numeşte criptomonedă. De atunci, unele ţări, precum Turcia, au interzis orice tranzacţii cu astfel de active, iar altele, în special cele din Europa de Est, au lăsat forţele de piaţă să conducă procesul de minerit (procesul de creare a criptomonedei), circulaţie (cumpărare, vânzare sau păstrare), stabilire a preţurilor şi, în unele cazuri, au suportat consecinţele investiţiilor în instrumente nereglementate şi volatile. Federaţia Rusă, Ucraina, Serbia, România şi Republica Moldova (Moldova în acest articol) sunt doar câteva dintre ţările din acest ultim grup.

Cu mult înainte de pandemia COVID-19, am specificat într-un articol, publicat în decembrie 2018 de către prestigioasa publicaţie Emerging Market, Londra, că problema criptomonedelor a devenit una dintre cele mai importante pentru toate ţările în tranziţie de la vechiul sistem socialist la economiile de piaţă. Cu toate aceste, este uşor de observat că în multe ţări tranziţia încă nu s-a finalizat. Acest proces va mai continua o anumită perioadă. De-a lungul primelor trei decenii de tranziţie, unele ţări precum Polonia şi România au fost declarate economii de piaţă, dar pentru multe altele, cum ar fi Moldova, Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Mongolia şi altele, atingerea aceluiaşi obiectiv va mai necesita timp şi eforturi mai persistente, presupunând că pieţele globale vor continua să favorizeze procesul de tranziţie şi că pandemia va fi învinsă definitiv.

Dezvoltarea fără precedent a criptomonedelor

În cadrul reuniunilor de primăvară organizate în mod virtual în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a publicat prognoza revăzută pentru creşterea globală a PIB-ului în 2021-2022, de la o prognoză iniţială de creştere anuală de 5,5% la 6% pentru 2021 şi de 4,4% pentru 2022 (după -3,3% în 2020). Pentru ţările emergente din Europa, prognozele sunt mai modeste de 4,4% în 2021 şi de 3,9% în 2022 (după -2% în 2020). Aceste estimări sunt bineînţeles condiţionate de obţinerea succeselor reale în combaterea pandemiei COVID-19, care necesită resurse umane, materiale şi financiare imense pentru a rezista impactului negativ dezastruos. Între timp, fără vreo legătură aparentă cu pandemia, o nouă chestiune a ajuns în centrul atenţiei în întreaga lume, inclusiv în ţările în tranziţie, şi anume criptomonedele (active abstracte şi fără apartenenţă statală bazate pe un lanţ de coduri electronice*) însoţite de o întreagă pleiadă de probleme pe care le-au generat până acum.

Aceasta dezvoltare este fără precedent. Acum trei ani, se estima că erau în circulaţie peste 1.650 de criptomonede cu o capitalizare de piaţă de $369 mlrd. în martie 2018. Situaţia actuală nu poate fi mai diferită. Criptomoneda-cheie – Bitcoin (BTC), care a ajuns să domine piaţa şi deţine 47,6% din capitalizarea de piaţă totală a criptomonedelor, a evoluat de la o capitalizare de piaţă modestă până la $1.093,9 mlrd. la 3 mai 2021.

În prezent, numărul criptomonedelor este estimat la 9.537 (9.257 cu circa 15 zile în urmă!), dintre care cele mai utilizate şi cunoscute sunt Bitcoin, Ethereum, Binance Coin, XRP, Tether, Dogecoin şi Cardano, cu o capitalizare de piaţă de circa $2,2 trilioane. Sunt cifre ameţitoare şi, în mod straniu, aceste instrumente care utilizează tehnologia blockchain nu sunt reglementate de băncile centrale sau de alte autorităţi financiare. În ultimii cinci ani, au fost careva semnale de la băncile centrale (cum ar fi cel de la Banca Angliei din decembrie 2017) că aceste instrumente nu sunt reglementate la modul corespunzător şi că investitorii ar trebui sa fie conştienţi de riscurile pe care şi le asumă. Dar, acest îndemn a fost departe de a fi suficient. Mai mult, declaraţiile principalelor instituţii financiare cum ar fi SFR (FED sau Sistemul Federal de Rezerve al SUA) şi FMI în 2020-2021, deşi exprimate, nu au fost suficient de ferme pentru a diminua euforia multor investitori. De asemenea, rolul speculatorilor, care utilizează bani murdari sau urmăresc scopul de spălare a banilor, nu a fost destul de bine cercetat. Există încă dezbateri nefinalizate în legătură cu faptul, dacă asemenea criptomonede sunt mijloace legale de plată sau dacă acestea sunt bani, aşa cum mulţi oameni tind să creadă din greşeală. Tehnologia blockchain nu şi-a dovedit încă utilitatea în alte domenii de activitate.

Situaţia s-a schimbat în mod dramatic după data de 17 decembrie 2017, când multe criptomonede au atins apogeul la capitolul preţuri, iar costul Bitcoin-ului a ajuns chiar la $19.666. Evoluţia preţului Bitcoin-ului este prezentată sintetic în graficul de mai jos.

 

 

 

Cazurile României şi Moldovei

Nu există date clare nici pentru România, nici pentru Moldova, când au început rezidenţii să se ocupe de criptomonede. Cu toate acestea, obiceiul de a participa la jocuri financiare poate fi uşor datat – anul 1990 – începutul tranziţiei către o economie de piaţă. Euforia care înconjoară criptomonedele nu a fost prima în istoria tranziţiei, deşi diferenţe există. Primul şi cel mai cunoscut joc din România a fost Caritas, o „schemă Ponzi”, în care românilor naivi au fost promise câştiguri mari în perioade scurte de timp. Într-o anumită măsură acest lucru e de înţeles din cauza sărăciei populaţiei din ultimii ani ai socialismului, iar dorinţa de participare a fost mare, multe familii şi-au vândut cele mai preţioase lucruri pentru a depozita banii la Caritas, care îşi avea sediul central la Cluj-Napoca. Acest lucru a fost făcut în contextul în care a existat un vid clar în legislaţie sau în reglementările de bază în legătură cu ce era posibil şi ce nu. La puţin timp după acest început, au urmat multe alte asemenea jocuri (Procent-Caritas Constanţa, FNI (Fondul Naţional de Investiţii) şi investiţiile SOV, pentru a aminti doar câteva din România), cu unele diferenţieri în ceea ce priveşte promisiunile făcute deponenţilor, dar, în fapt, toate erau jocuri organizate după aceeaşi „reţetă” şi cu un ingredient de bază comun, şi anume dorinţa arzătoare de a deveni bogaţi în mod rapid. Cu toate acestea, prăbuşirea acestor jocuri era uşor predictibilă (vezi fotografia de mai jos, dreapta) pentru cei care doreau sa vadă sfârşitul.

 



Dacă accelerăm timpul cu 25 de ani, vom vedea că România şi Moldova au început să simtă o nouă oportunitate, în special este vorba de criptomonede. Este uşor de afirmat că schemele piramidale din perioada de tranziţie timpurie nu au nimic de a face cu noul tip de active.

Posibil, dar dorinţa de bază a oamenilor de-a se auto-îmbogăţi este exact aceeaşi în ambele cazuri. În prezent, mulţi oameni regretă că nu au avut curajul să-şi investească banii disponibili sau economiile în criptomonede. Ca sa fim corecţi, pentru un investitor care a cumpărat înainte de apogeul din decembrie 2017 un Bitcoin, să zicem, cu $3 mii per unitate ar avea astăzi un cod care a fost cotat temporar în aprilie 2021 la aproape $65 mii (în mod evident, preţurile sunt foarte volatile!). În acest caz, întrebarea fundamentală pentru mulţi români (ca de altfel pentru oricine altcineva) este, totuşi, dacă cineva poate câştiga (uşor) sau poate folosi criptomonedele pentru bunurile şi serviciile cerute de viaţă de zi cu zi. Până de curând, utilizarea criptomonedelor a fost extrem de limitată, dar începând cu anul 2020 companii bine-cunoscute, cum ar fi PayPal, au început să accepte plăţi în unele criptomonede. VISA şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a participa la aceste fluxuri. Mai mult, în România, unele unităţi de învăţământ (cum ar fi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) acceptă plăţi de la studenţi pentru taxele şcolare anuale în criptomonede. Companii noi au fost înfiinţate pentru a facilita acest proces, pentru că în final universităţile au nevoie de lei – moneda românească oficială. De asemenea, a fost pusă în circulaţie o criptomonedă înfiinţată de români – Elrond eGold. În acelaşi timp, în general criptomonedele au început să fie folosite din ce în ce mai mult pentru a cumpăra obiecte de artă scumpe, de exemplu picturile. Aceste evoluţii importante trebuie monitorizate pentru a vedea dacă asemenea instrumente ar putea fi de un real folos pe perioade mai lungi de timp sau dacă sunt pur şi simplu o modă trecătoare. Între timp, mulţi români celebri (foşti fotbalişti faimoşi, poeţi dizidenţi, formatori de opinie etc.) au început să-şi prezinte în mass-media (în principal la posturile TV cu audienţă largă) investiţiile lor şi câştigurile obţinute. Aceasta a avut un impact enorm asupra apetitului multor investitori mici, care visează să devină bogaţi peste noapte. Euforia anilor ’90 ai secolului trecut iarăşi a revenit.

Peste râul Prut, anumite persoane din Moldova, de asemenea, au început să devină interesaţi de aceste active. Aşa numita Republica Transnistreană (nerecunoscută) a oferit un mediu legislativ şi economic foarte permisiv celor care minează criptomonede.

Electricitatea este foarte ieftină sau are reduceri mari de preţ, întrucât este produsă de Termocentrala Cuciurgan cu gaz natural importat din Federaţia Rusă şi achitat de Moldovagaz. Există multe „ferme” în zona Tiraspol, în care zi şi noapte sunt folosite computere puternice şi echipamente de răcire pentru a mina Bitcoin-uri noi şi alte criptomonede. Se estimează că consumul de energie electrică al unor astfel de „ferme” din Tiraspol este egal cu cel din Bălţi, un oraş relativ mare din Moldova.

Reglementări dure sau consecinţe inevitabile

În această perioadă, autorităţile monetare şi financiare din România şi Moldova (în principal băncile centrale – Banca Naţională a României (BNR) şi, respectiv, Banca Naţională a Moldovei (BNM)) au atras din când în când atenţia asupra faptului că criptomonedele nu sunt instrumente reglementate şi că riscurile pot fi majore, inclusiv pierderea totală a banilor investiţi. Cu toate aceste, ca şi în alte ţări, asemenea poziţionări nu au fost suficient de puternice şi, cel mai important, nu erau urmate de reglementări stricte. În mod clar, criptomonedele sunt instrumente nepredictibile şi instabile. Cumpărarea, minarea şi/sau deţinerea de criptomonede sunt înalt speculative şi necesită un consum mare de energie. Impactul carbon este evident, deoarece se estimează că energia folosită în mod global pentru a mina criptomonedele este egală cu consumul de energie al Finlandei. În trecut, FMI şi-a exprimat opinia că această chestiune trebuie să fie reglementată în mod adecvat. Este foarte probabil că aceste active virtuale se vor prăbuşi până la urmă şi că „o vor sfârşi ca nişte curiozităţi trecătoare”, aşa după cum a menţionat preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI). O întrebare pertinentă ar fi: când? Dar răspunsul la o întrebare atât de simplă, deocamdată, nu este foarte clar. Pentru moment, creşterea incredibilă a preţului Bitcoin-ului (vezi Grafic) şi, în paralel, al tuturor celorlalte criptomonede este influenţată de lipsa de reglementări clare, precum şi de sume mari de bani (estimate la $1,5 mlrd.) investite în ianuarie 2021 de miliardari internaţionali bine-cunoscuţi care sunt foarte activi în acest domeniu. O asemenea investiţie mare a influenţat în mod evident cotaţiile Bitcoin-ului (vezi grafic), în timp ce circa 80 de bănci centrale continuă încă să dezbată chestiunea monedele digitale.

Nivelul redus al dobânzilor acordate de băncile comerciale din Uniunea Europeană (inclusiv din România), Statele Unite şi alte ţări dezvoltate principale (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Elveţia, Japonia etc.) şi, într-o oarecare măsură, şi de către ţările în tranziţie ca Moldova, la depozitele (care au avut tendinţă de creştere) este încă unul din factorii care au contribuit la euforia din prezent. Acelaşi lucru este valabil şi pentru preţul foarte mare al aurului, care era de obicei un „activ de refugiu” pentru mulţi, dar care nu mai este accesibil pentru mulţi investitori mici. Nevoia unor reglementări fiscale clare este evidentă atât în România, cât şi în Moldova, care au înregistrat ani mulţi la rând deficite bugetare publice mari, în timp ce câştigurile de capital importante rezultate din asemenea instrumente cum sunt criptomonedele au rămas netaxate. Acesta este un paradox dificil de înţeles în timpuri normale şi este cu atât mai mult de neînţeles în timpul actualei pandemii când resursele financiare sunt la mare căutare.

Prin adoptarea unor poziţii aproape invizibile, organizaţiile financiare internaţionale majore, începând cu FMI-ul şi băncile centrale, inclusiv Sistemul Federal de Rezerve american şi băncile majore europene, nu-şi îndeplinesc rolurile lor respective în concordanţă cu statutele lor de funcţionare. Având în vedere că subiectul criptomonedelor va fi prezent în viitorul previzibil, asemenea atitudini pot genera pericole. Magnitudinea riscurilor implicate (circa $2,2 trilioane capitalizare totală de piaţă) este cu mult mai mare decât riscurile asociate cu jocurile piramidale „locale şi inocente” din România de la începutul anilor ’90 când a început tranziţia. Împreună cu alte ţări, atât România, cât şi Moldova, trebuie să-şi definească în mod clar poziţiile în ceea ce priveşte criptomonedele până când nu a devenit prea târziu.■

 

* Pentru mai multe detalii de bază ref. criptomonede, vezi A. M. TĂNASE - Criptomonedele - viitorul banilor? publicat de revista financiar-bancară – Profit nr. 4 / aprilie 2019 (limba engleză şi română).

 

 

Comentarii [8]

Comentariu
  • 24.05.2021 07:18:11 Alexei
    Este interesant, bravo autorii publicatiei.
  • 26.05.2021 06:38:11 Autorii
    Multumim Alexei. Salutari. Autorii
  • 26.05.2021 07:47:51 Amelia
    Cu adevarat ar trebui ca organismele competente sa-si asume o pozitie unica in acest sens si sa o prezinte publicului larg! Astazi unii considera criptomonedele drept instrumente bancare ale viitorului, iar altii tot mai des vorbesc despre diverse fraude cu criptomonede. Respectiv, reglementarea criptomonedelor este esentiala astazi!
  • 26.05.2021 09:10:52 Autorii
    Corect. De acord.
  • 29.05.2021 11:08:44 Grigore F
    Articolul este interesant și abordează riscurile asociate cripto-monedelor, care pot fi riscuri majore, necontrolabile de nici o autoritate monetară natională, regională sau internațională. Este de neințeles pasivitatea FED-ului care nu ar trebui să fie indiferent la folosirea/investirea valutei americane în instrumente financiare contradictorii, care nu se supun unor norme de reglementare naţionale/internaţionale, care nu se ştie cui aparţin, și cine îşi asumă responsabilitatea de consecinţe. In articol, se mentionează, de exemplu chestiunea combaterii spălării banilor cu origini ascunse. Fără să mai vorbim de consecințele negative ale evaziunilor fiscale. În genere, utilizarea noţiunii de cripto-valută, duce publicul larg in eroare, creindu-se impresia că Bitcoin-ul, spre exemplu, e o valută sigură. Se vede ca nu s-au tras invațămintele din crizele anterioare şi cauzele lor. Am convingerea că chira şi ţările dezolvate vor fi și ele afectate în caz de prăbușire a acestor instrumente, dar pentru țările mici consecințele pot fi incalculabile. Pe de alta parte este evident că trebuie să acceptăm progresul și noile instrumente financiare care apar. Nu cred că interzicerea cripto-monedelor este o soluţie. E necesară însă reglementarea clară, prin care cineva (autorizat) iși asumă responsabilitatea. Acesta poate fi statul, spre exemplu. Amânarea reglementării nu poate avea decât consecințe negative, cum pe drept subliniază autorii.
  • 31.05.2021 03:34:43 Alex
    Sunt de acord cu dl Grogore F
  • 27.11.2021 06:35:05
  • 23.10.2023 12:52:04

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
15
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5685549

WebArt Pro