Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

UE dă, dar în buzunar nu pune

Mariana TABUNCIC | Economie & Suport

O vorbă înţeleaptă spune că „omului poţi să-i iei ceva cu forţa, nu şi să-i dai”. Experienţa ultimelor două decenii arată că localităţile în care primarii manifestă spirit de iniţiativă, emit idei şi bat la uşă pentru a solicita susţinere înregistrează progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, socială şi culturală. Pentru a veni în ajutorul autorităţilor locale din Moldova, UE a lansat o nouă provocare pentru acestea, oferindu-le şansa de a iniţia noi proiecte de dezvoltare locală, finanţate de comunitatea europeană.

Dezvoltarea economică a localităţilor din Republica Moldova este una disproporţionată, susţin mai mulţi experţi, cea mai mare parte a investiţiilor fiind canalizată la Chişinău şi în alte câteva oraşe din ţară. La sate investiţiile ajung cu greu, deşi problemele cu care se confruntă acestea nu sunt mai puţin importante decât cele de la oraş. Reabilitarea drumurilor, iluminatul public stradal, construcţia reţelelor de apă şi canalizare se numără printre principalele provocări ale autorităţilor publice la nivel local. Lipsa infrastructurii, precum şi a serviciilor de apă şi canalizare, ţin la distanţă investitorii locali şi străini, care nu se avântă să facă afaceri în regiuni.

Având în vedere că resursele oferite de stat autorităţilor locale sunt mult prea insuficiente pentru a face faţă problemelor, cei mai activi primari rămân a fi cu ochii în patru pentru a nu rata oportunităţile de finanţare care se ivesc periodic, menite să încurajeze iniţiativele locale.

Astfel, pe 25 aprilie 2017, peste 100 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale şi-au dat întâlnire la Chişinău pentru a participa la lansarea proiectului regional „Primarii pentru Creştere Economică” – o nouă iniţiativă a Uniunii Europene pentru a susţine autorităţile locale din statele Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Cu un buget total de 9,5 mil. euro, dintre care 5 mil. euro pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Moldova, iar 4,5 mil. euro pentru Ucraina, proiectul vine să stimuleze autorităţile locale din aceste ţări să manifeste iniţiativă, să emită idei şi să propună soluţii de dezvoltare locală, care vor fi susţinute financiar de UE.

Granturi de la 300 mii la 600 mii euro

Din cele 5 mil. euro acordate ţărilor din lotul 1, vor fi finanţate în total 10 proiecte, ceea ce înseamnă câte 2-3 proiecte pentru fiecare ţară. Valoarea granturilor variază de la 300 mii până la 600 mii euro. Din mijloacele UE pot fi acoperite de la 50% la 90% din costul proiectului. La concurs sunt invitate să participe autorităţile locale care au elaborate planuri de dezvoltare. Localităţile selectate vor deveni „pionieri” ai iniţiativei „Primarii pentru Creştere Economică”, capabili să demonstreze că acţiuni concrete incluse în planul de dezvoltare locală pot fi implementate în practică.

Idei inovative şi fezabile

Resursele europene vor fi destinate susţinerii celor mai inovative şi fezabile idei de relansare economică a localităţilor. Iniţiativele trebuie să urmărească scopul de a îmbunătăţi mediul de afaceri, de a facilita accesul la resursele financiare şi de a contribui la creşterea economică a localităţii. Astfel, proiectul va sprijini autorităţile publice locale să devină promotori activi ai dezvoltării economice şi creării de noi locuri de muncă. De asemenea, va fi încurajată cooperarea între autorităţile publice şi alţi actori locali pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, fapt care va impulsiona dezvoltarea economică.

Competiţie strânsă

Având în vedere că UE va oferi suport pentru maximum trei proiecte din întreaga ţară, noua competiţie se anunţă din start a fi una foarte strânsă. Prin urmare, acest concurs de granturi este în primul rând o concurenţă între autorităţile locale, care sunt provocate să lanseze noi iniţiative, având fiecare şansa să demonstreze că pot propune şi dezvolta proiecte locale viabile.

Între entuziasm şi scepticism

Primarii afirmă toţi într-un glas că satele şi oraşele noastre au nevoie de suport şi recunosc că de unii singuri nu sunt în stare să mişte carul din loc. Tocmai de aceea, salută noua iniţiativă de susţinere a dezvoltării economice a Republicii Moldova. Edilii locali dau asigurări că vor încerca să beneficieze de această oportunitate de finanţare, deşi recunosc faptul că şansele sunt reduse. Atitudinea lor rezervată în ceea ce priveşte posibilitatea de a beneficia de respectivele fonduri este alimentată de realitatea că bugetele locale sunt austere şi nu le vor permite să acopere între 10 şi 50% din valoarea totală a proiectului pe care ar dori să-l realizeze.

„Localităţile rurale, care au un buget mult mai mic decât cel al oraşelor, din start sunt dezavantajate. Finanţarea la sate este extrem de importantă pentru a demonstra cetăţenilor că este posibil să trăieşti decent şi în localităţi rurale, să dezvolţi afaceri şi să beneficiezi de servicii de calitate. Nu am vrea ca banii să fie cheltuiţi doar pe strategii. Avem nevoie de lucruri concrete, pe care oamenii să le simtă”, spun primarii.


Proiectele de infrastructură – costisitoare, dar importante

Infrastructura drumurilor slab dezvoltată, calitatea apei, lipsa canalizării, insuficienţa locurilor de muncă sunt probleme care odată rezolvate ar schimba, cu siguranţă, faţa localităţilor noastre. Primarii recunosc faptul că proiectele de infrastructură presupun şi cele mai importante resurse, dar sunt şi cele mai necesare, pentru că fără drum şi fără apă, satul este sortit pieirii. „Aceste investiţii sunt chiar mai importante decât reforma Procuraturii sau alte reforme”, consideră primarul satului Capaclia, raionul Cantemir, Alexei Busuioc. Potrivit lui, pentru a reabilita drumurile din satul pe care-l conduce sunt necesare aproximativ 2 mil. euro – o sumă exorbitantă pentru bugetul unui sat.

Dacă nu aplici, nu ai cum să învingi

Primarul satului Costeşti, r-n Ialoveni, Natalia Petrea, a conştientizat demult că doar cu forţele proprii satul nu are prea mari şanse de a progresa, de aceea nu ratează nicio ocazie de a beneficia de fonduri externe. A prins demult gustul proiectelor europene, fiind convinsă că doar astfel localitatea se poate dezvolta. Optimistă şi energică din fire, Natalia Petrea ne-a spus că autorităţile locale din Costeşti lucrează deja la elaborarea proiectului pe care urmează să-l depună în cadrul acestui concurs de granturi deschis până pe 30 mai 2017. Nu este nici pe departe descurajată de faptul că vor fi finanţate doar două-trei proiecte din Republica Moldova, dimpotrivă, perfecţionistă înnăscută, acest fapt o ambiţionează şi mai mult.

„Satul Costeşti are deja experienţa de a ieşi învingător dintr-o competiţie anunţată de Consiliul Europei, în rezultatul căreia urmau a fi selectaţi doar trei beneficiari. Am aplicat, iar acum ne numărăm printre cele trei primării din Moldova care beneficiază de susţinerea Consiliului Europei în ceea ce priveşte transparentizarea actului decizional, profitând de un grant de 12 mii euro. Prin urmare, vom aplica şi la acest concurs, iar faptul că vor fi selectate doar două-trei proiecte ne face să fim şi mai buni. Ideea noastră este de a construi o fabrică de conservare a fructelor şi legumelor pe lângă Casa de ambalare, pe care o avem deja la Costeşti. În proiectul de durabilitate a acesteia există respectivul obiectiv, pe care sperăm să-l realizăm cu suportul oferit de Uniunea Europeană. La Costeşti sunt mulţi legumicultori, pomicultori şi viticultori care înregistrează pierderi după ce se încheie sezonul fructelor şi legumelor. Pornind de la această realitate, ne-am gândit că ar fi bine să prelungim viaţa acestora, conservându-le. În plus, visul meu este să beau suc de struguri din viile de la Costeşti. Pentru realizarea acestui proiect vom solicita suma maximă de 600 mii euro. Avem deja o colaborare de succes cu Asociaţia producătorilor de fructe şi legume, care vor fi partenerii noştri şi în cadrul acestui proiect”, afirmă primarul.

Întrebată ce o motivează să participe la astfel de proiecte, Natalia Petrea ne-a spus că în primul rând „nevoia de a deschide noi locuri de muncă, dar şi de a oferi durabilitate legumelor şi fructelor de sezon”.

Primarul de la Costeşti îi încurajează şi pe alţi edili locali să depună dosarele la diverse tipuri de granturi, pentru că doar astfel vor putea contribui la prosperarea localităţii lor. „În orice concurs, dacă nu aplici, nu ai cum să învingi. Trebuie să fim mai îndrăzneţi, să găsim oportunităţi şi să aplicăm. Noi, autorităţile publice locale, am visat demult la asemenea proiecte, iar acum când sunt atâtea posibilităţi nu cred că ar trebui să le ratăm”, se arată convinsă Natalia Petrea.

Prioritatea Nr. 1 - locuri de muncă bine plătite

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, consideră că existenţa unor locuri de muncă bine plătite în fiecare localitate din Moldova trebuie să devină o prioritate, iar modernizarea economiei naţionale depinde de dezvoltarea economiilor locale în toate cele 898 de unităţi administrativ-teritoriale.

„Proiectul va ajuta autorităţile publice locale să devină promotori activi ai creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă la nivel local. Acesta va sprijini cooperarea dintre autorităţile publice locale şi alţi actori locali pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri la nivel local, ceea ce va impulsiona dezvoltarea economică în regiunile ţării. O Moldovă Europeană înseamnă o ţară unde bunăstarea economică este resimţită de majoritatea cetăţenilor, indiferent de regiunea unde locuiesc”, a spus Pirkka Tapiola.
Secretarul General adjunct al Guvernului, Valentin Guznac, se arată încrezut că proiectul va ajuta satele şi oraşele să-şi fortifice capacităţile. „Nu există vreo localitate din ţară, care nu a beneficiat de suport din partea UE. S-au modernizat numeroase şcoli, grădiniţe, drumuri reparate, apeducte etc. Noul proiect este unul deosebit. Prioritatea Nr. 1 este dezvoltarea economică şi crearea locurilor de muncă”, a confirmat Guznac.

Mingea pe terenul RM

Lansând proiectul „Primarii pentru Creştere Economică”, Uniunea Europeană a aruncat mingea pe terenul autorităţilor locale din Republica Moldova. Acum, acestea au şansa să obţină o finanţare solidă pentru dezvoltarea unor proiecte locale de stimulare a dezvoltării businessului şi antreprenoriatului, de îmbunătăţire a mediului de afaceri, de facilitare a accesului la resurse financiare. Totul depinde de seriozitatea şi perseverenţa de care vor da dovadă pentru a face tot posibilul ca iniţiativele locale să prindă contur. Asta pentru că UE dă, dar în buzunar nu pune.■

 

Comentarii [8]

Comentariu
  • 23.05.2017 09:46:15 Grigore
    Mingea, cum ati scris, la noi da puterea nu face nimic - de loc!
  • 23.05.2017 07:00:31 Corina
    Noi deja nu putem sa traim singuri fara UE, credeti mie?
  • 24.05.2017 12:41:28
  • 24.05.2017 01:01:36 Vano
    Din pacate asa si este - in buzunarie UE nu pune nimic.
  • 24.05.2017 04:47:45 Boris
    Noi aven nevoe de la UE investitii macar 4-5 000 000 000 de euro.
  • 31.05.2017 09:05:48 Filipoc
    Dewjeaba astaptem, UE nu puine bani in buzunar...
  • 02.06.2017 12:27:57 Paulina
    Asteptati chind UE va puna banii in buzunarile...
  • 06.06.2017 01:24:44 Illarion
    Im place titlu, bravo d-na TABUNCIC!

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
19
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5685619

WebArt Pro