Profit: Dnă Knotz, deţineţi funcţia de ambasador al Germaniei în Republica Moldova de mai bine de doi ani. Pe parcursul acestei perioade v-aţi manifestat drept unul dintre cei mai activi ambasadori la Chişinău. Prin ce se explică interesul şi implicarea activă a Germaniei în diferite proiecte şi evenimente în RM?
U.K.: Vă mulţumesc pentru aprecierea prietenoasă a activităţii mele – o percep drept un compliment pentru întreaga mea echipă de la Ambasada Germană şi voi transmite acest mesaj cu plăcere şi colegilor. Germania se implică atât de activ în Republica Moldova deoarece Moldova este vecinul nostru. Prutul este în fond graniţa externă a Uniunii Europene. Nimănui nu-i va merge bine, dacă vecinul se confruntă cu probleme, de aceea va fi un beneficiu şi pentru noi dacă Republica Moldova va începe să se dezvolte bine şi va deveni o ţară care va oferi cetăţenilor săi perspective mai bune.

Profit: Cum aţi caracteriza relaţiile moldo-germane în prezent, în special cele economice? Credeţi că s-au înregistrat anumite progrese în acest domeniu în 2016?
U.K.: Relaţiile dintre Germania şi Republica Moldova sunt prietenoase şi intense la toate nivelurile. Germania susţine Moldova în parcursul său de realizare a reformelor europene, acesta fiind şi laitmotivul politicii noastre bilaterale. Suntem convinşi că pentru toate statele europene, indiferent dacă sunt membre ale UE sau nu, UE oferă cele mai bune reţete pentru a obţine ceea ce îşi doresc oamenii în întreaga lume: siguranţă şi stabilitate, egalitate în faţa legii, protecţie faţă de arbitrarietatea din partea statului, posibilitatea de a participa la procesele democratice şi cel puţin o bunăstare modestă. Bineînţeles că probleme există şi în statele membre ale UE. Cu toate acestea, reţetele europene s-au dovedit a fi eficiente. Uniunea Europeană a pornit la drum acum 60 de ani cu 6 state membre, astăzi sunt 28, respectiv, 27.

Profit: Sunteţi satisfăcută de procesul de reforme implementat în prezent în RM, despre care oficialilor noştri le place atât de mult să vorbească? În ce domenii evoluţiile au fost peste aşteptări şi în ce domenii sub aşteptări?
U.K.: Întrebarea referitoare la nivelul de satisfacţie privind succesul procesului de reforme din Moldova trebuie adresată în primul rând cetăţenilor acestei ţări. Diversele sondaje de opinie arată adesea, spre regret, un înalt grad de nemulţumire din partea oamenilor, aceştia fiind nemulţumiţi nu doar de viaţa personală, ci şi de contextul politic. Dacă, potrivit datelor sondajului actual al Institutului american IRI, 70% din respondenţi rămân în continuare nemulţumiţi de dezvoltarea democraţiei, doar 7% sunt de părerea că ţara ar fi condusă în interesul majorităţii populaţiei şi doar 14% exprimă o părere pozitivă despre justiţie, atunci toate acestea indică asupra deficienţelor la temele fundamentale din procesul de reforme şi anume dezvoltarea statului de drept şi a democraţiei. Dar desigur sunt şi succese. Moldova a fost prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a reuşit să creeze condiţii pentru liberalizarea regimului de vize şi economia de export se afirmă tot mai bine pe piaţa europeană competitivă.

Profit: Care ar fi principalele politici pe care Dvs. în calitate de ambasador aţi dori să le vedeţi implementate în RM pentru a creşte competitivitatea ţării noastre în regiune?
U.K.: Ce înseamnă „competitivitatea“ unei ţări? Consider că o ţară este competitivă atunci când este un loc în care nu doar întreprinderile, ci şi cetăţenii îşi pot dezvolta predilecţiile, talentele şi creativitatea lor – în beneficiul tuturor. O premisă pentru aceasta este „fair play“-ul, adică reguli egale pentru toţi. Dacă banul şi relaţiile personale şi nu talentul şi capacităţile sunt hotărâtoare pentru o notă bună din atestat, pentru un post atractiv în serviciul public sau pentru o autorizaţie aferentă unei activităţi antreprenoriale, acest lucru va dăuna nu doar celor ce nu reuşesc, ci şi întregii societăţi. Conform unui sondaj recent al Băncii Mondiale doar 6% din toţi antreprenorii cred că legea este una pentru toţi, 40% sunt însă de părerea că legea s-ar aplica selectiv. Răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră este foarte simplu: cea mai bună cale de a spori competitivitatea Moldovei este statul de drept şi cultura de „fair play“.

Profit: Care credeţi că sunt cele mai mari provocări cu care se va confrunta actuala guvernare pe parcursul următorilor ani şi ce acţiuni ar trebui întreprinse pentru a le face faţă?
U.K.: Prim-ministrul Pavel Filip este un politician care caută dialogul cu mediul de afaceri, dumnealui purtând cândva însuşi răspunderea de om de afaceri şi nu aş dori să dau sfaturi Guvernului pe care îl conduce. Raportul actual „Cost of Doing Business 2016“ al Băncii Mondiale arată că întreprinderile pierd mai puţin timp acum din cauza birocraţiei, ceea ce este cu siguranţă o simplificare semnificativă. Din punctul meu de vedere, este în primul rând important ca mediul de afaceri să fie îmbunătăţit în spiritul competitivităţii descrise mai sus. O provocare deosebită, şi, cred că şi una foarte importantă pentru Moldova, este aprovizionarea cu energie. Sper că în curând se va reuşi să se diversifice livrarea de gaze şi energie şi vor fie create şi aici condiţiile economiei de piaţă. Acest lucru se va răsfrânge pozitiv nu doar asupra preţurilor, ci va lărgi şi spaţiul politic de manevră al ţării. Moldova poate conta aici pe susţinerea partenerilor săi de dezvoltare.

Profit: Corupţia este considerată una dintre principalele ameninţări la adresa dezvoltării economice a Republicii Moldova. Consideraţi că situaţia la capitolul lupta cu corupţia se îmbunătăţeşte sau, dimpotrivă, se înrăutăţeşte şi de ce?
U.K.: Corupţia larg răspândită este cu adevărat o problemă uriaşă. Corupţia înseamnă repartizări incorecte şi risipirea resurselor publice, ceea ce creează în societate un climat de nesiguranţă, nemulţumire şi resemnare. Am impresia că toţi sunt de acord aici că corupţia reprezintă cea mai mare problemă a ţării.

Indicele Transparency International arată că flagelul corupţiei a atins acum cota maximă în aceşti 25 de ani. Nu ştiu dacă este într-adevăr aşa sau poate conştiinţa opinei publice este mai receptivă decât înainte, sau poate ambele luate împreună. De ce a atins corupţia dimensiuni atât de mari? Cred că răspunsul este acelaşi ca şi în multe alte ţări: corupţia înfloreşte când sectorul public este sărăcit şi când domină o cultură politică în care termenul „binele tuturor” este mai degrabă un cuvânt străin. Pentru a combate cu succes corupţia sunt necesare reforme profunde. Desigur, este important ca Procuratura Generală şi judecătoriile să întreprindă măsuri împotriva flagelului. Acest lucru trebuie însă să se întâmple fără ca reputaţia unei persoane sau a unei funcţii să joace un rol, iar factorii de decizie înalţi şi foarte înalţi nu trebuie să fie intangibili. La rândul său, printr-un comportament ireproşabil, elita politică trebuie să servească drept un bun exemplu. Până la urmă şi salariile în sectorul public trebuie să fie calculate în aşa mod, încât acestea să asigure un trai decent.

Profit: După scandalul din sectorul bancar din 2014 care ne-a făcut celebri în toată lumea, precum şi după victoria Preşedintelui pro-rus Igor Dodon în alegerile prezidenţiale din 2016, mai mulţi investitori străini au decis să adopte o atitudine de aşteptare, cel puţin până la alegerile parlamentare din 2018. Ce credeţi despre stabilitatea politică din RM în următorii ani şi cum influenţează actuala situaţie politică deciziile potenţialilor investitori?
U.K.: Dacă e să compar situaţia actuală din Moldova şi cea din ultimul an cu situaţia din 2015 pot doar să constat că există stabilitate politică. Alegerea domnului Dodon în funcţia de Preşedinte al ţării în principiu nu a schimbat nimic, deoarece competenţele preşedintelui RM sunt limitate, iar Guvernul şi majoritatea parlamentară depun mult efort întru a nu lăsa loc pentru careva îndoieli privind continuarea parcursului reformelor europene. Nu mi s-a creat nici impresia că investitorii ar fi devenit mai ezitanţi, cel puţin pentru cei din Germania acest lucru nu este valabil, căci chiar pe parcursul ultimului an câteva întreprinderi, în special din domeniul producerii de cablaje, au decis să-şi extindă angajamentul în Moldova. Însă odată ce mi-aţi solicitat opinia cu privire la stabilitatea politică ca atare, nu doresc să ascund că, în viziunea mea, concentrarea puterii reprezintă fundamentul stabilităţii actuale şi, spre regret, această stabilitate nu se datorează viabilităţii şi integrităţii instituţiilor democratice şi celor de drept. Astfel interpretez eu faptul că pe de o parte asistăm la tendinţe de concentrare în sistemul de partide, pe de altă parte vedem tendinţe de modificare a regulilor fundamentale de joc ale democraţiei cum ar fi constituţia şi codul electoral. Din câte se vede în trecut nu a fost posibil ca instituţiile puternice şi integre să se dezvolte în măsura necesară. Ar fi bine, dacă acum, în mod conştient, stabilitatea puterii ar putea fi transformată într-o stabilitate a instituţiilor. Acest fapt ar convinge şi mai mulţi investitori.

Profit: Câte companii germane au investit în RM până acum? Care este volumul comerţului bilateral şi care a fost tendinţa pe parcursul ultimilor ani?
U.K.: Cu regret nu deţinem date bine fundamentate cu privire la cifra întreprinderilor germane care au investit în Moldova. Oficial sunt înregistrate 404 companii, însă această cifră este cam exagerată, deoarece unele din ele nu mai sunt active. La fel de deficitare sunt şi datele statistice privind relaţiile noastre comerciale. Datele sunt de natură să sub-aprecieze însemnătatea relaţiilor noastre comerciale, deoarece, de exemplu, multe exporturi din Moldova sunt expediate pentru beneficiarii finali germani mai întâi în România pentru faza de montare, fiind ulterior trimise în Germania. În anul 2016 ponderea exporturilor către Germania a constituit 6,2% din volumul total de exporturi ale Moldovei. Această pondere relativă este din 2012 în continuă creştere. Importurile din Germania s-au cifrat în 2016 la 7,87% din volumul total de importuri, această pondere rămânând din 2005 practic constantă.

Profit: Care ar fi argumentele Dvs. în favoarea deschiderii de către investitorii germani a unor afaceri în RM? În ce sectoare aţi încuraja investitorii germani să investească în RM?
U.K.: Republica Moldova oferă întreprinderilor un şir întreg de avantaje: întreţine acorduri de liber schimb cu UE şi statele CSI, cu statele din Balcani şi de curând şi cu Turcia. Suplimentar mai este şi apropierea geografică, culturală şi, datorită multilingvismului, Moldova este aproape de aceste pieţe şi din punct de vedere lingvistic. Ţara are zone economice libere care sunt atractive preponderent pentru investitorii din sectorul industrial. Pentru sectorul IT şi cel de găzduire web şi pe bază de IP sunt atractive conexiunile rapide la internet şi facilităţile fiscale specifice. Angajaţii dau dovadă de o bună pregătire, au în spate o tradiţie îndelungată în ceea ce priveşte domeniul agricol şi cel al producţiei industriale, şi toate acestea duc la o structură favorabilă de preţuri. Aceste avantaje numeroase au dus, pe parcursul ultimilor cinci ani, la investiţii în special în domeniile echipamente auto, textile, construcţii din metale, fructe şi legume precum şi găzduire web şi pe bază de IP.

Profit: Dar care sunt sectoarele care au cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Germania?
U.K.: Majoritatea firmelor germane cunosc o dezvoltare pozitivă în Moldova. Unele, spre exemplu Dräxlmaier, au efectuat în repetate rânduri investiţii suplimentare considerabile – aceasta ne vorbeşte de satisfacţie. Ce sfaturi le-aş mai da? Bineînţeles, să respecte legislaţia în vigoare. Cred că tema corupţiei trebuie să fie luată în serios şi pentu succesul pe termen lung al unei întreprinderi este important să fie respectate regulile, evitându-se schemele dubioase. De altfel, potenţialii investitori pot fi consiliaţi competent de către Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO) din Moldova. MIEPO beneficiază de suport în cadrul unui proiect al Agenţiei Germane pentru Cooperare Internaţională (GIZ), printre altele prin cooptarea unui consilier german ce face parte din echipa Cancelariei de Stat. Opiniile pe care le primim la ambasadă din partea întreprinderilor germane sunt foarte pozitive şi sunt sigură că consultanţa menţionată anterior a contribuit în mod esenţial la deciziile privind activităţile investiţionale pe parcursul ultimilor ani.

Profit: Ce v-a surprins cel mai mult în RM pe parcursul celor doi ani şi jumătate de când vă aflaţi în ţara noastră?
U.K.: Înainte de a deveni ambasador în Republica Moldova am fost în misiune în Bosnia şi Herţegovina, iar anterior în Macedonia. De aceea problemele din procesul politic al unui stat în tranziţie cu o populaţie etnică mixtă nu prea m-au surprins, şi nici provocările în acest parcurs al aşa numitelor “reforme europene”. Deci vă voi răspunde la întrebare mai degrabă din postura de simplu om. Ceea ce m-a surprins de la bun început a fost frumuseţea oraşului Chişinău, edificiile vechi din centru şi numeroasele parcuri. Aceasta este o moştenire care trebuie tratată cu grijă. M-a impresionat şi bilingvismul multor oameni şi modul lor firesc de a vorbi în două limbi – un avantaj cultural de nepreţuit, ce este relevant şi pentru sectorul economic. În mod special m-a mişcat muzicalitatea oamenilor. Aici voi numi în primul rând muzica populară cu adevărat frumoasă şi să ştiţi că adeseori percep însuşi vocile oamenilor drept nespus de melodioase. Îmi place viaţa muzicală activă – Moldova nu este o ţară bogată, însă îşi mai permite un teatru de operă, mai multe săli de concerte şi orchestre, există o atitudine foarte serioasă faţă de pregătirea muzicală, spectacolele bucurându-se de vizitatori, şi din partea celor tineri. În final, trebuie să spun că m-a impresionat şi vinul, care s-a dovedit a fi mai bun decât mă aşteptam.

Profit: Cum aţi descrie Moldova în câteva cuvinte?
U.K.: Mică, dar cu potenţial.

Profit: Dar viitorul Moldovei?
U.K.: Moldova nu este o ţară săracă, trăieşte doar sub nivelul posibilităţilor sale. Bunăvoinţa şi o politică responsabilă pot schimba starea de lucruri. Aveţi susţinerea partenerilor internaţionali, este însă şi o chestiune ce ţine de morală.■