Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

PARE 1+1 aduce migranţii acasă

Alexandra MARIN | Investiţii în economie

Lansat în anul 2010, Programul de atragere a remitenţelor în economie PARE 1+1 a devenit funcţional în 2011. De atunci până în prezent, 717 migranţi sau rude de gradul I ale acestora şi-au iniţiat propriile afaceri, contribuind astfel la dezvoltarea economiei Republicii Moldova. Cele 128 mil. lei investite de stat pe parcursul a cinci ani au adus în economie investiţii de peste 215 mil. lei din partea migranţilor moldoveni. Evident, raportată la cifra transferurilor din străinătate, estimată în ultimii ani la peste $1,1 mlrd. anual, această sumă pare a fi una infimă, însă cel mai important este că roata s-a urnit din loc, iar concetăţenii noştri plecaţi peste hotare au un motiv în plus pentru a reveni acasă.

Programul PARE 1+1 prevede că fiecare leu investit de migranţi este suplimentat cu un leu sub formă de grant din partea statului. Lansat în 2010 cu suficiente rezerve şi critici din partea tuturor, inclusiv a donatorilor, Programul s-a dovedit a fi unul viabil, iar astăzi reprezintă principalul instrument de atragere a investiţiilor migranţilor în economie. Pe parcursul a cinci ani, alocările statului au crescut de la 10 mil. lei în 2011 la 50 mil. lei în 2016, fapt care demonstrează că interesul pentru acest Program este în continuă creştere.

Directorul general al Organizaţiei de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, se arată convinsă că Programul a ţintit un domeniu extrem de important şi sensibil, care, gestionat corect, poate reîntregi familii, crea noi locuri de muncă şi într-un final contribui la relansarea economiei ţării. Au fost cinci ani în care a fost nevoie de multe argumente pentru a convinge cetăţenii noştri că şi în Moldova pot fi lansate afaceri de succes, pot fi iniţiate noi parteneriate şi că doar investiţiile pot asigura plusvaloare economiei şi desigur companiilor beneficiare. Cu siguranţă, mai sunt încă multe de făcut, inclusiv la capitolul debirocratizare şi transparenţă, însă un lucru este cert – Programul PARE 1+1 ajută şi încurajează moldovenii plecaţi peste hotare să revină acasă şi să devină stăpânii propriei afaceri.

În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Iulia Iabanji vorbeşte despre rezultatele şi perspectivele Programului, despre problemele şi provocările întâmpinate pe parcurs, despre integrarea migranţilor în circuitul economic al Republicii Moldova, dar şi despre schimbările care se aşteaptă în cadrul Programului PARE 1+1, gestionat de ODIMM.   

Profit: Stimată dnă Iabanji, cum aţi caracteriza activitatea de până acum a Programului PARE 1+1? A reuşit acesta să impulsioneze mediul de afaceri din Moldova?

Iulia Iabanji:
Programul PARE 1+1 şi-a propus să mobilizeze resursele umane şi financiare ale migranţilor moldoveni şi să le redirecţioneze în economie. Programul activează în baza regulii 1+1, ceea ce înseamnă că la fiecare leu investit din remitenţe, statul alocă încă un leu sub formă de grant. Cu şapte ani în urmă când a demarat procesul de elaborare a Programului, am pornit de la analiza situaţiei, care la acea vreme arăta că transferurile venite de la migranţi reprezintă o sumă colosală – $1,2 mlrd. anual, a treia parte din PIB, iar mai mult de jumătate din populaţia activă, 800 de mii de persoane (cifre neoficiale), se aflau peste hotare. Această situaţie a determinat Guvernul să identifice soluţii, în primul rând pentru a stopa migraţia persoanelor, în special a tinerilor, iar în al doilea rând pentru a redirecţiona remitenţele din consum spre investiţii. Studiile de la acea oră arătau că din suma totală a transferurilor, 93% erau direcţionate spre consum şi doar 7% în investiţii. Pornind de la această realitate, obiectivul a fost de a stopa exodul de persoane, de a-i încadra în circuitul economic şi de a contribui astfel la dezvoltarea economiei.

Pentru ODIMM, Programul PARE 1+1 înseamnă o etapă foarte importantă din viaţa organizaţiei noastre, dar şi o realizare a Guvernului Republicii Moldova. Lansat în octombrie 2010 şi devenit funcţional în 2011, chiar din start Programul a avut parte de numeroase aprecieri, dar şi critici. În primul rând îşi exprimau nemulţumirea persoanele rămase în ţară, în al doilea rând donatorii afirmau că migranţii mai beneficiază şi de alte suporturi şi facilităţi, în al treilea rând tinerii se considerau nedreptăţiţi pentru că au rămas în ţară şi nu pot beneficia de resursele acestui Program. A urmat o perioadă de explicaţii în rândul populaţiei şi migranţilor, cărora le spuneam că este firesc ca fiecare program să aibă o perioadă de implementare, un buget şi un grup ţintă.


Explicaţia era că Programul PARE 1+1 nu era unicul program derulat în ţară. La acea vreme era funcţional deja Programul de abilitare economică a tinerilor PNAET, agricultorii aveau posibilitate să acceseze fondurile Programului IFAD şi să beneficieze de resursele Fondului de Subvenţionare, mai existau şi alte proiecte, linii de creditare etc. Prin urmare, pentru migranţi a fost creat Programul PARE 1+1, lansat cu intenţia de a ajuta moldovenii să revină şi să încerce să-şi găsească surse de existenţă aici, în ţară. Aceasta a fost o mare provocare, pe care sper că am trecut-o cu succes.

Profit: Care este numărul beneficiarilor Programului şi valoarea resurselor atrase în economie?

I.I.:
Pe parcursul a cinci ani au primit granturi 717 migranţi sau, cu alte cuvinte, au fost finanţate 717 afaceri ale migranţilor şi rudelor de gradul I ale acestora. Asta ar însemna că 717 familii s-au reîntregit, că mulţi tineri după absolvire nu au mai plecat peste hotare, ci au rămas în ţară şi cu banii părinţilor au iniţiat o afacere. Astfel, au fost create noi locuri de muncă, oferite salarii, achitate contribuţii la bugetele locale şi naţionale, au apărut noi servicii pe piaţă, fiind acoperite numeroase nişe de necesităţi, în special în sectorul rural.

Studiile efectuate arată că geografia migranţilor este destul de extinsă, însă 50% din migranţii grantaţi în cadrul Programului sunt din Italia, iar 15% din Rusia. De asemenea, am reuşit să atragem resurse ale migranţilor din România, Irlanda, Coreea, Germania, Grecia, Franţa etc. Din 100% de participanţi la Program, 50% sunt migranţii care au revenit acasă. Alţi 50% sunt rudele de gradul I ale acestora. De remarcat faptul că 50% din afacerile finanţate sunt start-upuri, ceea ce înseamnă că migranţii au iniţiat propria afacere. Preponderent, accentul este pus pe localităţile rurale. Mediul rural este eligibil în proporţie de 70%, mun. Chişinău - 20% şi mun. Bălţi - 10%. Participanţii la Program beneficiază şi de un curs de instruire obligatoriu, organizat înainte de acordarea finanţării şi care oferă posibilitate migranţilor să decidă ce tip de afacere să iniţieze.

Profit: Care au fost cele mai mari dificultăţi, dar şi provocări cu care v-aţi confruntat pe parcurs?

I.I.:
Iniţial, trebuia să trezim interesul şi să consolidăm încrederea oamenilor că şi acasă pot fi lansate afaceri. În acelaşi timp, schimbările permanente ale situaţiei în ţară în acea perioadă ne-au determinat să depunem mai mult efort pentru a convinge cetăţenii să revină acasă. În acest context, s-au făcut paşi importanţi, în special în ceea ce priveşte continuarea realizării reformei regulatorii, fiind excluse un şir de autorizaţii, certificate care se suprapuneau şi făceau dificil procesul de lansare şi dezvoltare a afacerii. Toate aceste realizări au permis ca Moldova să avanseze în clasamentele internaţionale Doing Business şi Costs of Business, care denotă că în ţara noastră intrarea în afaceri este destul de rapidă şi mai puţin costisitoare, în comparaţie cu ţările din regiune.

Evident, că mai sunt probleme, dar sunt realizate şi îmbunătăţiri. În paralel, au fost dezvoltate mai multe oportunităţi de finanţare prin diferite proiecte, au fost deschise linii de creditare internaţionale, fapt care ne-a ajutat să convingem mai uşor oamenii să revină şi să investească în economie. În primii doi ani a fost dificil, însă în anul trei ne-am pomenit cu un surplus de cereri, mai exact cererea era de două ori mai mare decât oferta. Resursele financiare din bugetul Programului nu ne-au permis să acoperim toate solicitările de finanţare, fiind nevoiţi să acordăm prioritare sectorului rural, să susţinem afacerile din domeniul serviciilor şi producerii.

În anul 2015, de asemenea, cererea a fost mai mare decât oferta - 42 mil. lei,  în condiţiile în care bugetul era de 30 mil. lei. Guvernul, împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, a analizat situaţia şi în rezultat, bugetul a fost rectificat cu 12 mil. lei. Pentru anul 2016 proiectul de buget prevede majorarea resurselor de stat, ceea ce înseamnă că bugetul Programului pentru acest an este de 50 mil. lei. Am început cu 10 mil. în 2010 şi am ajuns la 50 mil. în 2016.

Profit: Totuşi, în condiţiile actuale, când economia Moldovei parcurge nu tocmai cea mai fericită perioadă, interesul pentru acest Program este în creştere sau descreştere?

I.I.:
Interesul pentru acest Program rămâne în continuare unul sporit. Multe familii ne telefonează şi se interesează dacă acesta mai este actual. După cum ştiţi, Programul a fost prelungit până în 2018, iar cel mai important este că are acoperire financiară. În Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu toate resursele sunt planificate, prin urmare, suntem siguri că Programul va continua, pentru că există finanţare.

Profit: Care ar fi numărul de migranţi ale căror resurse credeţi că pot fi atrase în economie?  

I.I.:
Atunci când vorbim de rezultatele PARE 1+1 mi se pare că acestea sunt remarcabile - 717 familii reîntregite şi tot atâtea afaceri iniţiate. Însă raportat la numărul de sute de mii de cetăţeni plecaţi peste hotare, evident această cifră este una infimă.


Totodată, sondajele arată că 70% dintre moldovenii plecaţi spun că s-ar întoarce acasă, dacă ar avea un loc de muncă şi o sursa de existenţă, şi doar 20% afirmă că vor să lanseze propria afacere. Pornind de la aceste 20%, cred că eşantionul nostru ar fi de circa 100-150 mii de migranţi, ale căror resurse pot fi atrase în economie. Dintre aceştia, unii decid să se întoarcă şi să lanseze o afacere azi, alţii cu timpul.
   
Profit: Pentru a determina mai mulţi migranţi să revină acasă, a fost analizată posibilitatea ca Programul să fie nu 1+1, ci 1+2, ceea ce ar însemna ca la fiecare leu investit de migrant, statul să aloce 2? Poate acest lucru ar încuraja şi mai mult moldovenii plecaţi peste hotare să-şi lanseze propriile afaceri?

I.I.:
Programul PARE 1+1 a fost iniţiat pornind de la experienţa Mexicului. În anul 2008, o delegaţie guvernamentală, din care am făcut parte şi eu, a plecat în Mexic pentru a studia experienţa în acest sens. În Mexic există sistemul 1+1, 2+1, 3+1, 4+1, ceea ce înseamnă că un dolar investit de migrant sau asociaţia diasporei este complementat cu un dolar din bugetul local, un dolar din bugetul regional şi un dolar din bugetul naţional. În 2009, am prezentat noul Program-pilot PARE în valoare de 100 mil. lei, care urma a fi realizat pe parcursul a doi ani. Din lipsă de resurse, acesta nu a avut însă finalitate. Din păcate, situaţia financiară din ţară este de aşa natură încât nu există posibilitatea astăzi ca la un leu investit de migrant, statul să aloce alţi doi lei.

Profit: Atunci, poate mergem şi noi pe ideea finanţării din bugetul local, regional şi naţional?

I.I.:
Este o idee bună. Noi am început cu 1+1, pentru că astfel era mai uşor de convins autorităţile. În bugetul pentru 2011 au fost nu 50 mil. lei, dar 10 mil., iar 100 mil. lei au fost asimilate nu în doi ani, cum prevedea Programul-pilot, ci în cinci ani. Este complicat de spus cât ar trebui să fie bugetul Programului. Uneori este dificil să convingi oamenii că resursele sunt planificate şi vor fi alocate la timp. Oricum, chiar de la începutul anului curent am startat recepţionarea solicitărilor de instruire şi finanţare în cadrul Programului, la moment avem înregistrate deja circa 80 de cereri, dintre care 50 sunt în proces de finanţare.

Profit: Ce probleme invocă mediul de afaceri atunci când vine vorba de dezvoltarea afacerilor în ţara noastră?

I.I.:
Una din primele probleme este accesul la finanţare. În cadrul instruirilor pe care le facem, noi le oferim beneficiarilor noştri undiţa şi le arătăm toate posibilităţile de finanţare a unei afaceri. Beneficiarii programelor ODIMM se simt ca într-o familie, pentru că noi îi susţinem pe tot parcursul dezvoltării şi extinderii afacerii. După alocarea grantului începe etapa de monitorizare pe parcursul a doi ani, timp în care evaluăm procesul de dezvoltare şi extindere a afacerii. Acesta nu este un control, ci un ajutor companiei, un lucru de mentorat, consultanţă care le oferă posibilitatea să progreseze.

Profit: Mai mulţi beneficiari invocă problema birocraţiei în cadrul Programului, care se manifestă la nivel de autorizaţii obţinute de la diverse instituţii. Este aceasta într-adevăr o problemă? Cu ce îi poate ajuta ODIMM la acest capitol?

I.I.:
Suntem informaţi despre astfel de cazuri şi în măsura posibilităţilor încercăm să ne implicăm. Sunt situaţii când la acordarea autorizaţiilor s-a tergiversat procesul sau şi mai grav s-au solicitat bani pentru autorizaţii, care de fapt sunt gratuite. Mai sunt şi cazuri când beneficiarii au nimerit în aşa-numita listă neagră a organelor de control. Trebuie să recunoaştem că birocraţia la nivel central şi local persistă, de aceea cea mai mare bătaie de cap a Ministerului Economiei este să debirocratizeze sistemul, iar primul pas ar fi reducerea numărului organelor de control. Există deja un Regulament care stabileşte procedura de exercitare a controalelor, Caiete de sarcini, iar lista companiilor care urmează a fi verificate este făcută publică din timp, prin urmare, acestea au posibilitate să se pregătească. Cu alte cuvinte, se face o anumită ordine la acest capitol. În prezent, există un moratoriu în ceea ce priveşte efectuarea controalelor la agenţi economici şi ne bucură faptul că şi beneficiarii noştri respiră mai uşor.

Profit: Dacă ar fi să analizăm domeniile în care moldovenii migranţi preferă să-şi investească banii, care ar fi cele mai solicitate?

I.I.:
Evident, ne-am dori să predomine domeniile serviciilor şi producerii, însă la moment mai mult de 50% din finanţări sunt alocate afacerilor din agricultură. În domeniul producerii am finanţat 139 de afaceri, servicii - 166 şi alimentaţie publică - 23. La capitolul alimentaţie publică sunt eligibile doar localităţile rurale.

Profit: Dar care sunt poate cele mai neobişnuite domenii de dezvoltare a afacerilor pentru care moldovenii au solicitat finanţare?

I.I.:
Au existat astfel de finanţări şi dacă iniţial ele într-adevăr păreau neobişnuite, acum devin tot mai populare. Cu doi ani în urmă am finanţat prima fermă de vipere, iar ulterior am mai finanţat încă una.


De asemenea, am mai avut o solicitare neobişnuită de finanţare – pentru înfiinţarea unei crescătorii de chinchilla, un animal care are cea mai scumpă blană. La moment, în cadrul Programului sunt finanţate 12 crescătorii de chinchilla. În total, în Moldova sunt peste 30 de astfel de crescătorii, care au creat împreună o Asociaţie, pentru a facilita procesul de export al blănurilor. Avem crescătorii de melci, struţi, păsări, iepuri ş.a.

Profit: Câţi la sută dintre solicitanţi primesc refuz şi care sunt motivele pentru care nu obţin finanţare?

I.I.:
Până în prezent, în jur de 7-8% din cererile de finanţare au primit refuz. În mare parte, motivele ţin de faptul că aceste afaceri nu reprezintă un domeniu prioritar pentru economie. Au fost şi cazuri când companiile solicitante mai dispun de finanţări din alte surse. În aceste cazuri, se acordă prioritate afacerilor care nu au altă sursă de finanţare.

Profit: Aţi făcut o evaluare a afacerilor care au fost finanţate în cadrul proiectului? Reuşesc oamenii de afaceri să se dezvolte mai departe de unii singuri? Au fost poate cazuri când afacerile s-au închis?

I.I.:
Perioada de monitorizare pe care o avem este probabil cea mai lungă – doi ani. În acest interval de timp, beneficiarul nu are dreptul să schimbe profilul companiei cu un domeniu neeligibil în program, să vândă afacerea sau să schimbe fondatorul. Programul PARE ţine de fondator – acesta trebuie să fie migrantul sau ruda de gradul I. În cazul în care se schimbă fondatorul sau afacerea este vândută, aceasta nu mai este eligibilă în cadrul Programului. Dacă aceste reguli sunt încălcate se solicită returnarea banilor.

Avem cazuri de vânzare a businessului după perioada de monitorizare. Înţelegem că afacerea este proprietatea privată a fondatorului şi în acest context deciziile aparţin proprietarului. De exemplu, o companie beneficiară, după finisarea etapei de monitorizare, şi-a vândut afacerea şi este îmbucurător faptul că aceasta nu şi-a schimbat profilul de activitate, au fost menţinute locurile de muncă. Cu regret, avem şi două cazuri de deces a beneficiarului, însă rudele pot continua investiţia.

Profit: Care sunt planurile de viitor ale Programului?

I.I.:
Am menţionat deja că Programul este prelungit până în 2018, iar în acest an ne vom axa în special de revizuirea şi îmbunătăţirea lui. Discutăm tot mai mult posibilitatea majorării plafonului de grantare, extinderea posibilităţilor de finanţare şi complementare a resurselor oferite de PARE 1+1. Până la finele anului intenţionăm să prezentăm o viziune nouă a Programului, pe care s-o consultăm cu Delegaţia UE, cu mediul de afaceri şi societatea şi să propunem Guvernului modificarea Hotărârii de Guvern cu privire la Programul PARE 1+1.

Cu alte cuvinte, vrem să schimbăm unele lucruri spre bine, pentru a putea implica şi resursele donatorilor. În acelaşi timp, avem şi cerinţe din partea acestora - să facem procesul cât mai transparent.

Scopul nostru iniţial a fost să convingem migranţii să revină acasă şi să iniţieze o afacere proprie, oferindu-le tot suportul necesar la început de cale. Ulterior, când este vorba de extinderea afacerii suportul nostru se manifestă în oferirea altor tipuri de suport şi instrumente, inclusiv financiare. De exemplu, statul poate garanta o parte din creditul pe care antreprenorii îl solicită de la bănci.

Profit: Ce mesaj aveţi pentru actualii şi potenţialii beneficiari ai Programului?

I.I.:
Vreau să-i îndemn pe toţi cetăţenii noştri plecaţi peste hotare să revină acasă, să profite de oportunităţile PARE 1+1 şi să-şi lanseze propriile afaceri. Analiza situaţiei arată că sunt încă multe nişe neacoperite şi posibilităţi de a lansa o afacere, care pe viitor să aducă valoare adăugată posesorului. Noi oferim consultanţă, instruire, tutelă, expertiză în ceea ce priveşte administrarea eficientă a afacerii şi domeniile de finanţare. Ţintim spre companii cu potenţial de creştere, care pot fi incluse în circuitul economic. Îndemn beneficiarii să nu se axeze doar pe agricultură, pentru că există alte domenii care pot aduce recuperarea investiţiilor într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Tot de ce este nevoie pentru această etapă este decizia de a lansa o afacere şi curaj. În prima fază sunt importante nu resursele financiare, ci cunoştinţele şi abilităţile antreprenoriale pe care noi le putem oferi.■

 

Comentarii [8]

Comentariu
  • 30.05.2016 06:16:52 Irga
    Statu trebue sa fie mai acti cu capital...
  • 31.05.2016 09:15:47 Macluha
    Manager parca ca televedeta?!?
  • 01.06.2016 09:41:29
  • 15.05.2017 06:26:05
  • 16.06.2017 07:32:10
  • 13.09.2018 10:39:54 Ispas.zinaida
    Cum ma pot inscrie la cursurile de instruire mersi
  • 24.11.2018 11:17:29
  • 07.10.2019 05:03:29

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2278212
Vizitori unici:
4722655

WebArt Pro