Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Noua strategie a BERD

Alexandra MARIN | Priorităţi & Obiective

Consiliul de directori al BERD a adoptat recent o nouă strategie pentru Republica Moldova, care stabileşte priorităţile şi obiectivele băncii până în 2017. Strategia se axează pe susţinerea sectorului privat, promovarea standardelor europene şi a integrării regionale, sporirea comercializării şi durabilităţii întreprinderilor municipale. De asemenea, BERD va coopera cu autorităţile de la Chişinău şi în vederea îmbunătăţirii transparenţei în sectorul bancar al ţării.

BERD va continua să contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri atât prin implementarea proiectelor investiţionale care vor permite atragerea investiţiilor străine directe, cât şi prin intermediul conlucrării cu autorităţile moldoveneşti cu scopul de a promova reformele necesare. BERD va continua să susţină Consiliul Economic de pe lângă Primul-Ministru al  Republicii Moldova, cu scopul de a îmbunătăţi mediul de afaceri, fapt care are o importanţă decisivă pentru susţinerea sectorului privat şi atragerea investiţiilor.

Julia OTTO, şefa biroului BERD de la Chişinău: Salutăm progresele realizate de Moldova şi încurajăm autorităţile să continue să persevereze în implementarea reformelor instituţionale pentru a asigura un sistem judiciar independent şi imparţial, a reduce corupţia, a îmbunătăţi în continuare climatul de afaceri şi a consolida independenţa Băncii Naţionale. BERD îşi reiterează angajamentul de a ajuta Moldova în continuarea reformelor necesare pentru a avansa spre o economie de piaţă deschisă.

În linii generale, strategia BERD vizează trei aspecte:

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea sectorului privat. BERD va sprijini măsurile de îmbunătăţire a mediului de afaceri, atât prin proiecte investiţionale care contribuie la atragerea investiţiilor străine directe, cât şi prin dialog cu autorităţile din Moldova pentru promovarea reformelor necesare. Îmbunătăţirea climatului de afaceri este esenţială pentru sprijinirea în continuare de către bancă a sectorului privat.

Promovarea standardelor europene şi integrarea regională. BERD va investi în proiecte care vor ajuta Republica Moldova să dezvolte exporturile cu valoare adăugată, în special în industriile de fabricaţie şi agroalimentară. În plus, BERD va continua să finanţeze îmbunătăţirile în infrastructura ţării pentru a dezvolta legăturile cu ţările vecine, precum şi în infrastructura de transport local pentru a aduce producătorii interni mai aproape de pieţele lor. Banca va contribui la consolidarea securităţii şi eficienţei energetice şi va ajuta la dezvoltarea sectorului de telecomunicaţii.

Consolidarea comercializării şi sustenabilităţii întreprinderilor municipale. BERD va continua să finanţeze companiile regionale şi municipale de alimentare cu apă, va explora modalităţi de modernizare a sistemelor de termoficare şi de gestionare a deşeurilor solide şi va promova parteneriatele public-privat în acest sector.

BERD consideră că, pe termen scurt, economia Moldovei va continua să depindă de evoluţiile din UE şi Rusia, principala sursă de remitenţe şi a cererii de exporturi. Perspectivele ţării pe termen lung depind de abilitatea de a crea condiţii de creştere bazată pe investiţii. Pentru a creşte veniturile de la nivelul scăzut actual, investiţiile din sectorul privat în industria prelucrătoare vor trebui să crească substanţial, împreună cu accesul extins la diverse pieţe.

Totodată, Guvernul va trebui să persevereze în implementarea reformelor instituţionale, în special, pentru a asigura un sistem judiciar independent şi imparţial, a reduce corupţia şi a îmbunătăţi în continuare administraţia fiscală şi vamală.

Potrivit BERD, guvernarea în sectorul financiar a fost afectată de o serie de provocări. În urma preluării contestate a unei bănci în 2011, legislaţia a fost modificată pentru a consolida guvernarea instituţiilor financiare şi pentru a spori transparenţa acţionariatului în bănci. Cu toate acestea, confruntate cu o rezistenţă politică puternică, autorităţile nu au reuşit să pună în aplicare în mod eficient legislaţia. La începutul anului 2013, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet semnificativ în Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă a ţării, fără acordul în scris prealabil al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în conformitate cu legea. În septembrie 2013, statul a transferat controlul Băncii de Economii (BEM), a patra bancă după mărime, către o companie privată puţin cunoscută printr-un proces de recapitalizare netransparent. Mai mult ca atât, în octombrie 2013, Curtea Constituţională a hotărât că deciziile BNM, cu excepţia celor ce ţin de licenţiere, pot  fi contestate şi anulate de către orice instanţă din ţară.

Banca Europeană consideră că provocarea-cheie pentru sectorul bancar din Moldova este lipsa de transparenţă în acţionariatul efectiv şi incapacitatea Băncii Naţionale de a asigura o guvernare eficientă. „Gradul sporit de ”offshorizare” a acţionarilor băncilor autohtone conduce la o transparenţă scăzută a acţionariatului”, afirmă experţii BERD.

Mai mult, ei consideră că sectorul bancar din Moldova este subdezvoltat, atât din punctul de vedere al  produselor, cât şi al practicilor de gestionare a riscurilor din cauza lipsei concurenţei şi prezenţei limitate a băncilor cu capital străin în sistem. Ca urmare, acesta nu oferă o serie de produse noi şi nu aplică practici avansate de management al riscului. Finanţarea băncilor din Moldova se bazează pe depozite, iar IFI sunt unica sursă de finanţare pe termen lung.


Acest lucru impune limite pentru finanţarea proiectelor de investiţii pe termen lung ale subdebitorilor. Mai mult ca atât, sectorul bancar reprezintă peste 85% din piaţa financiară totală, lăsând puţin spaţiu pentru sectorul financiar nonbancar în curs de formare în calitate de sursă alternativă de finanţare.

Atragerea investiţiilor străine directe este crucială pentru economia Republicii Moldova, în special pe fondul deficitului balanţei comerciale, dar rămâne foarte scăzută, ca urmare a deficienţelor în mediul investiţional. Economia este, în principal, determinată de remitenţele care finanţează în mare parte consumul de bunuri importate şi agricultura primară, unde industriile productive sunt foarte limitate.

Sectorul de capital privat comercial urmează a fi dezvoltat, iar ţara n-a reuşit până în prezent să atragă interesul unor fonduri internaţionale de capital privat. Mediul de afaceri problematic, oportunităţile limitate pentru investiţii şi prospectele necorespunzătoare de ieşire afectează grav dezvoltarea sectorului. În rezultat, mai puţin de cinci manageri de fonduri regionale au inclus Moldova în portofoliul lor, iar manageri de fonduri dedicaţi acestei ţări nu există. Capitalul activ şi capitalul disponibil pentru investiţii însumează, respectiv, 0,4 şi 1,6% din PIB.

BERD afirmă că, deşi autorităţile au întreprins eforturi în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, ritmul reformelor a încetinit în timpul crizei politice recente. În perioada 2011-2012, au fost efectuate reformele de reducere a birocraţiei, sporirii competitivităţii şi stimulării schimburilor comerciale. Potrivit Indicatorului Doing Business al Băncii Mondiale, Republica Moldova a introdus 13 reforme noi în ultimii 5 ani şi a avansat 13 de pe locul 94 pe locul 78 (din 185 de ţări), în aceeaşi perioadă.

Corupţia în ţară a rămas unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării. Conform Indicatorului de Percepţie a Corupţiei al Transparency International, Republica Moldova este situată pe locul 102, în 2013, din 177 de ţări, în scădere de pe locul 89 cu patru ani înainte.■

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 01.08.2014 01:17:14 Twodager
    Hey, that post leaves me feeling folosih. Kudos to you!
  • 04.01.2015 02:59:42
  • 09.06.2016 05:00:31
  • 23.03.2017 09:57:15
  • 19.06.2018 08:31:17

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2118185
Vizitori unici:
4242579

WebArt Pro