Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Corporaţia de Finanţare Rurală – decizii prudente în 2013

Interviu economic | Mariana TABUNCIC

Pe parcursul celor peste două decenii de când Moldova construieşte o economie de piaţă, microfinanţarea a fost o sursă alternativă de creditare pentru mii de beneficiari care nu corespund rigorilor stricte impuse de sistemul bancar. Corporaţia de Finanţare Rurală (CFR), unul dintre liderii din domeniul de microfinanţare cu o experienţă de peste 15 ani de activitate, a contribuit pe parcursul anilor la dezvoltarea a mii de afaceri, în special din mediul rural. Vicepreşedintele Corporaţiei, Galina Cicanci, susţine că microfinanţarea oferă antreprenorilor o serie de avantaje pentru care aceştia sunt gata să plătească. Într-un interviu acordat revistei Profit, Galina Cicanci face bilanţul pentru anul 2012 şi trasează unele sarcini pentru anul 2013, când, susţine vicepreşedintele corporaţiei, urmează a fi luate ”decizii prudente”.

Profit: Dnă Cicanci, cum apreciaţi rezultatele financiare ale Corporaţiei de Finanţare Rurală pentru anul 2012 în comparaţie cu 2011? În special, ne interesează asemenea indicatori precum capitalul propriu, volumul creditelor oferite şi volumul activelor.

Galina Cicanci:
Rezultatele obţinute anul trecut le apreciem drept pozitive, ţinând cont de faptul că am înregistrat profit atât în 2011, cât şi în 2012. În ambele cazuri indicatorii planului de afaceri au fost depăşiţi. Prin urmare, rezultatele muncii noastre s-au făcut simţite, iar pentru aceasta, evident, s-a depus multă muncă. Rapoartele noastre financiare sunt disponibile public, pentru că noi facem parte din companiile care optează pentru transparenţă în activitate. Anul 2012 l-am încheiat cu un capital propriu de 111 mil. lei, cu 8 mil. lei mai mult decât în 2011, acumulat pe parcursul anilor din profitul nerepartizat.

Portofoliul de împrumuturi acordate a fost la finele anului de circa 200 mil. lei. Tradiţional, la finele anului, avem înregistrată o scădere a împrumuturilor, pentru că în portofoliul nostru avem o pondere foarte mare a împrumuturilor sezoniere, care se acordă primăvara şi se întorc în noiembrie-decembrie. Prin urmare, la finele anului, numărul şi volumul împrumuturilor acordate este mai mic.  

La sfârşitul anului trecut, volumul activelor a fost de circa 252 mil. lei. O parte dintre acestea sunt plasate temporar în active lichide, cum ar fi mijloace băneşti în conturi, valori mobiliare de stat etc.

Profit: Dar ce arată datele pentru primul trimestru al anului 2013?

G.C.:
Datele primului trimestru sunt pozitive, profitul înregistrat fiind de circa 4,3 mil. lei, iar portofoliul de împrumuturi de 240 mil. lei. Aceste date se încadrează în prognozele noastre pentru anul 2013, ba chiar le depăşesc. Considerăm că mergem în pas cu planul de afaceri stabilit pentru acest an.

Profit: Potrivit raportului Corporaţiei pentru anul 2012, profitul s-a micşorat cu peste 4 mil. lei faţă de 2011, constituind 9,358 mil. lei. Ce a determinat acest lucru?

G.C.:
Există mai mulţi factori care au determinat această scădere. În primul rând, trebuie să precizăm că, pe piaţă, evoluţia dobânzilor este puţin diferită decât era 2-3 ani în umră. În condiţiile în care s-au redus nu doar dobânzile, dar şi marja în creditare, am considerat că trebuie să facem şi noi ajustări la unele dobânzi. În al doilea rând, din 2012 se achită impozitul pe venit, iar noi facem parte din contribuabilii care plătesc conştiincios toate impozitele. De asemenea, lucrăm într-un sector în care se constituie provizioane la împrumuturile acordate. La fel cum băncile constituie fondurile de risc pentru credite, tot aşa şi instituţiile de microfinanţare sunt obligate să constituie provizioane pentru acoperirea eventualelor pierderi din împrumuturi.


Pe parcursul anului 2012, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care reglementează piaţa în domeniu, a adoptat un nou regulament privind metodologia calculării provizioanelor. Prin urmare, toţi aceşti factori cumulaţi au dat diferenţa de profit în 2012. Însă cifrele înregistrate au fost planificate, respectiv, nu apreciem scăderea profitului ca o diminuare a activităţii noastre.

Profit: Criza economică din ultimii ani a afectat activitatea Corporaţiei?

G.C.:
În sensul obţinerii profitului, nu, pentru că noi chiar şi în anii consideraţi de criză pentru sectorul financiar, 2008-2009, am activat eficient, am ţinut cheltuielile sub control. În ceea ce priveşte dacă am simţit sau nu criza, răspunsul este afirmativ. Am simţit acest lucru, în special, la nivelul clienţilor, deoarece pentru mulţi dintre ei a fost destul de greu să facă faţă împrumuturilor luate în perioada care a precedat criza. În 2009 am depus eforturi serioase pentru ca Corporaţia să nu fie afectată de criză şi considerăm că am avut succes. Am lucrat eficient cu clienţii pentru a vedea cum pot să-şi achite datoriile.
Deşi nu mulţi, dar au fost clienţi care au avut nevoie de o restructurare a împrumuturilor.  

Profit: Odată cu intrarea economiei în recesiune, mai multe bănci au înregistrat o creştere a ratei creditelor neperformante. Această tendinţă se atestă şi în cazul împrumuturilor oferire de companiile de microfinanţare?

G.C.:
În linii generale, în activitatea Corporaţiei noastre acest lucru nu se atestă. Am avut o creştere a împrumuturilor neperformante în anii 2009-2010, când cu aceeaşi problemă s-au confruntat şi băncile. Atunci însă am lucrat activ la recuperare. Nu vreau să vorbesc despre bănci, dar cunosc că unele dintre ele au restructurat o parte substanţială din portofoliul lor de credite. Aşa cum am menţionat, noi am restructurat destul de puţin. Acum, în 2013, portofoliul de credite neperformante al unor bănci a crescut din nou, probabil pentru că nu poţi restructura la infinit. Noi nu ne confruntăm cu o astfel de situaţie.


Portofoliul nostru de împrumuturi este foarte calitativ, iar rata împrumuturilor neperformante este în jur de 2-3%.

Profit: Care este cota resurselor proprii şi a celor atrase şi care este costul resurselor atrase? De la cine atrageţi aceste resurse?

G.C.:
Circa 65% dintre finanţările noastre sunt efectuate din resurse atrase şi, respectiv, diferenţa rămasă o finanţăm din fonduri proprii. Uneori, această proporţie este de 50% la 50%. În ceea ce priveşte costul resurselor, vreau să precizez că noi plătim pentru aceste resurse cu mult mai scump decât băncile. Spre deosebire de bănci, nu avem acces la piaţa de depozite, iar sursele financiare necesare le atragem sub formă de împrumuturi comerciale de la diferiţi creditori locali şi internaţionali.


Întotdeauna am fost capabili să plătim şi am plătit dobânzi comerciale pentru resursele atrase. O parte din aceste resurse vin de la organizaţii financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă cu care colaborăm, inclusiv prin intermediul Guvernului. O altă parte le împrumutăm pe piaţa financiară internaţională la condiţii pur comerciale de la creditori precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul pentru Europa de Sud-Est şi alţii. Am avut şi avem o colaborare foarte bună şi credite de la unele bănci locale, care nu se tem de concurenţă din partea noastră. Da, împrumutăm bani şi de la băncile comerciale din Moldova, care ne tratează la fel ca şi pe orice alt agent economic din ţară.

În cazul resurselor financiare atrase de peste hotare, costul acestora pentru noi este mai mare decât pentru bănci, deoarece sectorul de microfinanţare se consideră din start mai riscant. Aceste costuri sunt şi mai mari dacă este vorba de resurse în lei moldoveneşti, având în vedere riscurile ţării, în special cel legat de schimbul valutar, pentru că noi credităm doar în lei moldoveneşti.  

Profit: Care este portretul  tipic al clientului Corporaţiei de Finanţare Rurală? Ce genuri de activitate practică acesta?

G.C.:
În general, avem două sectoare pe care le deservim, iar portretul clientului diferă foarte mult. Direcţia noastră de bază este creditarea angro a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), unde investim, în special, în agricultură, în comerţul mărunt.


În aceste asociaţii, împrumutul mediu care se acordă este de 8,5 mii lei. Conform standardelor clasice ale microfinanţării, microfinanţarea reprezintă până la jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor. Astfel, cu cei 8,5 mii lei noi ne încadrăm perfect în noţiunea de microfinanţare. AEÎ pe care le finanţăm au un rol dublu - economic şi social, pentru că ele rezolvă atât probleme de dezvoltare economică, cât şi socială. Prin intermediul lor, oamenii îşi rezolvă problemele care ţin de investiţiile mărunte, cum ar fi procurarea unui bloc motor pentru aratul terenului, finanţarea lucrărilor de primăvară, stropitul livezilor, lucrările agrotehnice de sezon. Prin urmare, aceste lucrări agricole de sezon, legate de ciclul agricol, ocupă o parte importantă din portofoliul nostru şi generează sezonalitate în volume.

De asemenea, avem o cotă foarte mare de finanţare a serelor, amplasate pe loturile din jurul casei. Sunt sate întregi care cultivă legume sau flori în seră. Absolut toţi sunt finanţaţi din AEÎ. De ce? Pentru că nu este nevoie de gaj. Aceste împrumuturi sunt complet neasigurate, atât faţă de noi, cât şi faţă de Asociaţie. De asemenea, pentru a obţine finanţare, solicitanţii nu trebuie să aibă o întreprindere înregistrată sau certificat de salariu. Ei se creditează ca persoane fizice ce desfăşoară activităţi de antreprenoriat. Toate aceste comodităţi îi fac să apeleze la noi.

Dar, printre clienţii noştri se regăsesc şi companii de transport internaţional cu sediul în mediul rural, precum şi antreprenori care au nevoie de bani pentru construirea frigoriferelor industriale, funcţionarea minifabricilor de cusut, televiziuni prin cablu, firme de consultanţă şi contabilitate etc. Este o diversitate foarte mare a domeniilor finanţate. Cu alte cuvinte, finanţăm orice activitate legală generatoare de venit la sat. Corporaţia de Finanţare Rurală este rurală nu doar prin denumire, dar şi în portofoliu, circa 99% din acesta fiind amplasat în afara Chişinăului.

Profit: Prin urmare, chiar dacă dobânda este mai mare, aceste avantaje determină clienţii să vină la Dvs.?

G.C.:
În general, nu cred că dobânda este cu mult mai mare decât în sistemul bancar. De exemplu, astăzi noi credităm AEÎ din resursele FIDA cu 9% în lei. Beneficiarul final primeşte împrumutul cu 15% anual. Vreau să menţionez că dacă o persoană fizică la sat, ce nu are companie înregistrată, nu are gaj şi certificat de salariu, are puţine şanse să obţină un credit din altă parte, cu atât mai mult cu 15%.

Profit: Cum evaluaţi riscurile?

G.C.:
Avem tehnologia noastră de creditare a AEÎ şi pot spune cu certitudine că în Moldova doar noi avem acest know-how în domeniul AEÎ. Nu vreau să fac publică şi să detalizez această tehnologie, dar de 15 ani lucrăm cu AEÎ şi tehnologiile noastre de creditare şi evaluare a riscurilor au evoluat şi au dat rezultate. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că şi oamenii au crescut în sensul educaţiei lor financiare. Pe segmentul AEÎ am avut întotdeauna o calitate foarte bună a portofoliului. Puţin diferit a fost anul 2009, an de criză, când veniturile populaţiei au scăzut drastic.

Profit: Totuşi care sunt principalele trei avantaje ale unei companii de microfinanţare în comparaţie cu băncile?

G.C.:
Avantajele sunt pentru clienţi. Astăzi în sectorul de microfinanţare pot fi deservite persoanele autoangajate, persoanele fără certificate de salariu, persoanele care desfăşoară activităţi de antreprenoriat şi se află la început de cale.

Un alt avantaj al nostru este operativitatea. Depinde de complexitatea cazului, dar, în general, suntem gata să răspundem clientului într-o zi-două, dacă lucrăm sau nu cu el. La alţi creditori acest proces durează mai mult.

Suntem flexibili la condiţiile solicitate de client şi convenite prin contract. Suntem foarte atenţi la posibilităţile clientului şi încercăm să le luăm în considerare la maximum.

Noi monitorizăm regulat ofertele pentru diferite tipuri de clienţi, cerinţele de documentare şi de gajare şi vedem că unii creditori au rate declarate foarte bune, însă au şi cerinţe foarte mari – întreprindere înregistrată, profit documentat pe ultimii trei ani, gaj imobil etc. Prin urmare, companiile de microfinanţare au anumite avantaje pentru cei care nu pot satisface aceste condiţii.

Profit: Dar dezavantajele?

G.C.:
Acest lucru ţine deja de noi şi, în principal, este vorba de accesul la resurse şi sistemul de plăţi. Reiterez că noi nu avem acces la piaţa depozitelor, care sunt resurse constante, ieftine şi în valută naţională. Fiind o instituţie de microfinanţare, nu avem acces la această piaţă, respectiv, resursele ne costă mai scump.

De asemenea, noi nu suntem membri ai sistemului de plăţi, iar acest lucru este destul de simţitor. Noi preferăm să nu lucrăm cu numerarul, ci doar prin intermediul tranzacţiilor prin conturi. Acest lucru oferă atât transparenţă, cât şi securitate resurselor financiare. Lucrând cu conturile, scoatem clienţii din zona gri a economiei într-o zonă transparentă, obişnuindu-i, astfel, să iasă la lumină. Acest lucru însă presupune şi anumite pierderi, pentru că plătim numeroase comisioane bancare. Băncile se străduiesc să profite de situaţie şi ne scumpesc condiţiile, astfel încât clientul să fie avantajat să ia credite de la bănci.


Fiecare operaţiune, a noastră şi a clientului, este taxată. Mai mult, în regiuni avem situaţii foarte multe de genul când persoana care primeşte banii în cont este sunată de directorul filialei băncii din regiune, care-i cere socoteală - de ce se creditează la instituţii de microfinanţare. Noi calificăm acest lucru drept concurenţă neloială.

Profit: Apropo, reprezentanţii unor bănci susţin că, dimpotrivă, companiile de microfinanţare creează o concurenţă neloială pe piaţă şi că activitatea lor ar trebui reglementată de Banca Naţională. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

G.C.:
Nu văd motive pentru care s-ar considera că activitatea băncilor este restricţionată mai mult decât activitatea noastră.


Băncile au dreptul să crediteze în valută. Noi - nu. Standardele de examinare a clientului sunt la fel, pentru că noi suntem interesaţi de o calitate bună a portofoliului. Legislaţia cu privire la protecţia consumatorului e la fel, legislaţia cu privire la gaj se referă în mod egal atât la bănci, cât şi la instituţiile de microfinanţare. De asemenea, conform legislaţiei legate de combaterea spălării banilor, la fel ca şi băncile, suntem obligaţi să raportăm tranzacţiile suspecte şi cele cu numerar care depăşeşte anumite limite. La evaluarea calităţii portofoliului, formarea provizioanelor, clasificarea împrumuturilor, noi urmăm standardele bancare unu la unu. Totodată, nu raportăm profituri după altă metodologie decât băncile. Suntem supuşi anual unui audit conform standardelor internaţionale de către companii cu renume. În concluzie, nu aş spune că este concurenţă neloială din partea organizaţiilor de microfinanţare. Dimpotrivă, concurăm în condiţii mult mai dure, neavând acces la resurse ieftine, acces la sistemul de plăţi, nu avem un lobby de sector etc.

Nu suntem împotrivă să fim reglementaţi şi monitorizaţi. Dar trebuie să ne dăm seama că sectorul de microfinanţare nu atrage bani publici prin depozite, deci măsura în care ar putea fi reglementaţi nu poate fi comparată cu supravegherea bancară. În opinia mea, unicul aspect sub care această piaţă ar trebui reglementată este transparenţa condiţiilor contractuale dezvăluite clienţilor, dar acest aspect ţine de protecţia consumatorului şi trebuie să se refere la întreg sectorul financiar, inclusiv bancar şi nebancar.

Profit: Cum vedeţi viitorul acestei pieţe?

G.C.:
Pentru orice piaţă votează clientul. Dacă piaţa există, înseamnă că serviciile sale sunt solicitate. Nu se întâmplă ca o piaţă, care nu trebuie nimănui, să existe şi să se dezvolte. Dacă ea este în creştere, înseamnă că există avantaje competitive pentru care clientul votează. Nu vreau să mă refer la perspective îndepărtate de 20-30 de ani, pentru că Moldova nu este ţara unde poţi face astfel de prognoze, dar cred că în următorii 5 ani această piaţă se va dezvolta.

Profit: Care sunt obiectivele pentru anul 2013?

G.C.:
Pentru anul curent ne propunem să avem o creştere prudentă, pentru că mediul nostru economic şi politic ne împinge spre decizii prudente. De asemenea, ne-am propus să obţinem un profit, cel puţin, echivalent cu cel de anul trecut şi avem toată încrederea că vom obţine această performanţă. Nu avem drept scop deschiderea unor oficii regionale noi, în schimb ne propunem fortificarea oficiilor regionale existente. Totodată, avem drept scop îmbunătăţirea bazei de clienţi la capitolul calitate şi atragerea de noi resurse de pe piaţa internaţională.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 07.08.2015 03:37:24
  • 18.01.2016 05:27:08
  • 25.09.2016 02:53:57
  • 23.10.2017 10:56:54

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
24
Afişări de site:
2274723
Vizitori unici:
4709716

WebArt Pro