Profit №_12_2023, decembrie 2023
Julia Otto: BERD nu este un panaceu
Şefa biroului Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în Moldova, Julia Otto, este convinsă că, deşi afectată de numeroase crize, Republica Moldova are şansa pentru un nou început şi promite că BERD va acorda ţării noastre tot sprijinul necesar în acest proces. În acelaşi timp, Julia Otto subliniază faptul că BERD nu este un panaceu care ar putea furniza Moldovei soluţii pentru numeroasele probleme cu care aceasta se confruntă. Într-un interviu acordat revistei Profit la sfârşit de mandat, Julia Otto vorbeşte despre realizări şi dezamăgiri, condiţiile pe care băncile ar trebui să le întrunească pentru a restabili relaţiile cu BERD şi proiectele majore pe care Banca intenţionează să le implementeze în Moldova pe parcursul următorilor ani.
Profit: Dnă Otto, mandatul Dvs. de patru ani şi jumătate expiră la sfârşitul lunii aprilie. Care sunt cele mai mari realizări în această funcţie?
J.O.: În aceşti patru ani şi jumătate am avut parte de mai multe realizări şi provocări decât era iniţial planificat.
Una dintre cele mai mari realizări este faptul că, împreună cu echipa mea, am reuşit aproape să dublăm volumul investiţiilor şi finanţării de la circa €60 mil. pe an în 2011 la peste €100 mil. în 2012. Odată ce am atins această cifră, scopul nostru a fost să menţinem investiţiile la acelaşi nivel. De fapt, BERD poate şi doreşte să implementeze mai multe proiecte în Moldova, iar pentru ca acest lucru să fie realizat este necesar să fie înaintate mai multe proiecte care ar corespunde criteriilor noastre de selectare.
Cea de-a doua mare realizare este faptul că deja de mai mulţi ani la rând BERD este cel mai mare investitor instituţional în Moldova. Cea mai mare investiţie a noastră a fost proiectul de reabilitare a drumurilor. Împreună cu Banca Europeană de Investiţii, BERD a acordat peste €300 mil., o sumă record pentru Moldova.
Cu toate acestea, noi am dorit să facem şi mai mult şi nu doar la capitolul acordării de mijloace financiare.
În particular, am dorit să ne implicăm mai activ şi să ajutăm Moldova să elaboreze şi să implementeze politici publice menite să îmbunătăţească mediul investiţional. În 2014 am creat o platformă numită Consiliul Economic care este condusă la cel mai înalt nivel, de către Prim-Ministrul ţării.
După doi ani de activitate, această platformă s-a dovedit a fi foarte utilă, iar recent am reuşit să obţinem finanţare pentru următorii trei ani din partea Departamentului de Dezvoltare Internaţională al Guvernului Mării Britanii (DFID). În calitate de manager al acestui proiect din partea BERD, constat că a fost o experienţă dificilă, cu multe provocări, dar şi cu multe realizări.
Pe lângă aceasta, am acordat unor companii, precum Calea Ferată a Moldovei, nu doar finanţare, dar şi consultanţă la nivel de experţi în procesul de restructurare şi îmbunătăţire a guvernării corporative.
Un alt scop al meu a fost să îmbunătăţesc vizibilitatea BERD-ului în ţară.
Profit: Dar ce nu aţi reuşit să realizaţi?
J.O.: După cum am menţionat deja, au existat mai multe provocări. Nimeni nu s-a aşteptat ca situaţia din sectorul bancar să evolueze în aşa mod. Cea mai mare dezamăgire a mea este faptul că posibilităţile de cooperare cu sectorul bancar au fost foarte limitate. BERD implementează multe proiecte prin intermediul instituţiilor financiare, iar dacă acestea nu corespund criteriilor noastre de transparenţă, atunci antreprenorii nu au acces la finanţare. Aceasta rămâne a fi o provocare foarte mare pentru BERD.
Profit: Mai multe bănci au luat recent un şir de măsuri menite să îmbunătăţească structura acţionarilor. Dat fiind acest lucru, intenţionează BERD să reia cooperarea cu aceste bănci?
J.O.: Sperăm să putem face acest lucru în viitorul apropiat. Există multe lucruri care trebuie făcute nu de către partenerii de dezvoltare, dar de către autorităţi şi instituţiile regulatorii. Mai este necesar de a identifica beneficiarii finali ai băncilor respective. Odată realizat acest lucru, va trebui să vedem dacă beneficiarii finali corespund standardelor de integritate stabilite de BERD. Dacă acest lucru se confirmă, atunci vom fi bucuroşi să reluăm cooperarea activă.
Profit: Una dintre aceste bănci, Victoriabank, susţine că structura acţionarilor ei este deja transparentă.
J.O.: Cel puţin 15% din acţiunile acestei bănci sunt absolut transparente deoarece ele sunt deţinute de către BERD. Aş dori să subliniez faptul că transparenţa structurii acţionarilor este foarte importantă pentru guvernanţa corporativă a băncii, iar la acest capitol, Victoriabank mai are de lucru. Consiului băncii, care este veriga între acţionari şi managementul băncii, trebuie să devină o structură funcţională. Când această verigă nu funcţionează, acţionarii nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat în cadrul băncii. Este un alt domeniu în care încă urmează să obţinem succese. Dacă acest lucru va fi realizat, atunci noi vom fi gata să reluăm creditarea activă a băncilor.
Totodată, aş dori să accentuez faptul că nu putem lucra cu acţionari implicaţi în politică într-un fel sau altul.
Însăşi faptul că ştim cine sunt acţionarii unei bănci sau companii nu înseamnă că BERD le va credita în mod automat. Este doar un prim pas – trebuie să ştim cu cine lucrăm. În al doilea rând, trebuie să vedem dacă aceşti acţionari corespund criteriilor noastre de integritate şi nu există elemente de natură politică. În calitate de organizaţie de dezvoltare, pentru BERD ar fi foarte dificil să susţină o platformă unde acţionarii au legături politice.
Profit: Există în Moldova bănci care sunt absolut transparente?
J.O.: Da, există. Noi cooperăm cu Mobiasbancă şi ProCreditBank, dar acestea nu sunt unicele bănci transparente din Republica Moldova.
Rămâne o mare provocare faptul că trei cele mai mari bănci din ţară nu au o structură a acţionarilor transparentă şi se află sub supraveghere specială.
Profit: Pe lângă bănci, BERD mai cooperează şi cu organizaţiile de microfinanţare. Pe cât de satisfăcută este BERD de această cooperare? Sunt rezultatele sub sau peste aşteptări?
J.O.: Consider paradoxal faptul că în sectorul care nu este reglementat practicile sunt mai bune decât în cel reglementat. Cu doi ani în urmă am început cooperarea cu Microinvest, una dintre cele circa 25 de companii de microfinanţare care activează în Moldova. A fost un început bun, iar la moment examinăm serios posibilitatea de a începe cooperarea cu o altă organizaţie de microfinanţare. Sper ca acest lucru să se întâmple în anul 2016. În acelaşi timp, vreau să menţionez că BERD nu poate finanţa toate cele 25 de organizaţii de microfinanţare. Ele sunt prea mici, dar le vom sprijini selectiv.
Profit: Într-un interviu acordat revistei noastre cu câţiva ani în urmă eraţi foarte optimistă în ceea ce priveşte viitorul şi potenţialul RM. Împărtăşiţi aceeaşi opinie şi în prezent, mai ales după frauda bancară de proporţii şi numeroasele crize politice?
J.O.: Aş spune că păstrez un optimism precaut. Schimbările în bine sunt posibile. Consider că există şanse pentru un nou început, iar BERD va fi alături de RM pentru a o ajuta. Noi susţinem iniţiativele, care însă trebuie să vină de la RM şi cetăţenii ei. Moldova nu dispune de o piaţă locală enormă pentru a atrage investitorii doar de dragul consumatorilor. Pe de altă parte, într-o ţară mică este mai uşor să schimbi lucrurile, desigur dacă există voinţă.
Profit: Numele succesorului Dvs. este deja cunoscut? Ce sfaturi i-aţi da?
J.O.: Numele succesorului sau a succesoarei nu este încă cunoscut. Sfatul principal este să fie flexibil(ă), să nu intre în panică, să nu exagereze şi să dea dovadă de răbdare. Desigur, este dificil să nu exagerezi când $1 mlrd. este furat într-o ţară atât de mică cu un PIB de doar $7 mlrd. Cât priveşte biroul BERD la Chişinău, consider că voi transmite succesorului o echipă excelentă care acum numără 16 angajaţi faţă de 12 cu patru ani în urmă. Dorinţa mea este ca ceea ce am realizat până în prezent să fie folosit ca o platformă pentru a înregistra succese şi mai mari.
Profit: Dar ce sfaturi aveţi pentru noul guvernator al BNM, Sergiu Cioclea?
J.O.: Consider că sectorul bancar are nevoie de o supraveghere mai atentă. Pe parcursul ultimilor ani, BNM a făcut multe lucruri bune pentru politica monetară şi menţinerea stabilă a ratei inflaţiei. Această practică trebuie continuată. Dar cel mai mare neajuns al sistemului bancar este felul în care acesta este supravegheat. BNM dispune de toate pârghiile pentru a o realiza.
Profit: Ce riscuri vede la moment BERD pentru sectorul financiar-bancar din RM?
J.O.: Sectorul bancar din Moldova se confruntă cu o serie de provocări. Există provocări de ordin intern, având în vedere că cele mai mari bănci au probleme la capitolul transparenţă, lucru despre care am vorbit anterior. Aceste bănci, care sunt slab echipate din punct de vedere organizaţional, se confruntă în prezent cu multiple probleme precum o economie în scădere, deprecierea valutei naţionale, o politică monetară foarte dură, rate de finanţare înalte etc. Toate aceste lucruri duc la scăderea cererii pentru credite şi la deteriorarea calităţii portofoliilor băncilor. Dacă această situaţie nu va fi gestionată corect, atunci ea ar putea provoca o nouă criză. Nu spun că acest lucru se întâmplă deja, însă riscul există. Respectiv, noul guvernator al BNM va avea mult de lucru.
Profit: În opinia Dvs., ce se va întâmpla cu sectorul bancar din RM în 2016 potrivit scenariului optimist şi celui pesimist?
J.O.: Consider că ne confruntăm deja cu un scenariu pesimist. Partenerii noştri din sectorul privat, atât companiile mari cât şi cele mici, ne spun că cel mai mult au nevoie de îmbunătăţirea mediului în care activează. Trebuie create condiţii pentru business astfel încât acesta să nu se teamă să investească, iar cetăţenii să îşi vadă viitorul acasă, în Moldova. Din păcate, cei mai mulţi investitori străini nu iau credite, dar aşteaptă să vadă ce se va întâmpla mai departe.
La rândul lor, investitorii străini susţin că nu prea înţeleg ce se întâmplă în RM. Respectiv, preferă să investească în Albania, Sri Lanka sau orice altă ţară unde, cel mai probabil, condiţiile nu sunt ideale, dar unde cel puţin înţeleg situaţia. Acest lucru înseamnă că soluţia este îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor pentru predictibilitate şi stabilitate şi acordarea unei şanse oamenilor de afaceri ca aceştia să poată ”respira mai uşor”.
Conform scenariului optimist, companiile străine vor investi şi vor crea noi locuri de muncă în Moldova, iar investitorii locali nu se vor teme să-şi extindă afacerile. Sunt convinsă că, mai devreme sau mai târziu, situaţia se va schimba spre bine. Acolo unde există dorinţă, există şi posibilităţi de realizare.
Profit: În anul 2015, BERD şi-a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank până la 50%. Au fost înregistrate progrese în procesul de negocieri şi de ce va depinde decizia finală?
J.O.: Într-adevăr, a fost înregistrat un anumit progres, iar la moment există două linii de activitate în această direcţie.
Anul trecut BERD a anunţat intenţia de a-şi majora cota pe care o deţine la Victoriabank prin procurarea pachetului de 12,5% deţinut de Alphabank. Suntem mulţumiţi de faptul că Guvernul şi Parlamentul RM ne-au auzit şi au adoptat modificări la legislaţie care fac posibilă această tranzacţie. Sperăm că tranzacţia va avea loc în 2016, însă la moment nu vă pot oferi mai multe detalii. Acesta este primul aspect.
În al doilea rând, Victoriabank continuă să se confrunte cu probleme de guvernanţă corporativă, iar la acest capitol a fost înregistrat un progres mai puţin evident. Consiliul băncii rămâne nefuncţional, deoarece trei membri propuşi de compania cipriotă Insidown LTD nu au prezentat toate documentele necesare la BNM.
Profit: Recent, BNM a obligat cea mai mare bancă din Moldova, Moldova-Agroindbank, să vândă 43% din acţiunile sale pe motiv că proprietarii acestora au acţionat concertat. În acest context, un reprezentant al MAIB declara că ar fi bine ca acţiunile în cauză să fie procurate de BERD, iar astfel problema transparenţei acţionarilor va fi soluţionată o dată şi pentru totdeauna. BERD ia în calcul o asemenea posibilitate?
J.O.: În opinia mea, cea mai bună soluţie ar fi dacă un investitor străin sau o instituţie bancară cu o reputaţie ireproşabilă ar procura aceste acţiuni ale MAIB. Geografia nu contează. Desigur, un pachet de 43% nu este suficient pentru un investitor strategic care are nevoie de majoritate, dar MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, respectiv, este o investiţie atractivă. Acesta ar fi cel mai bun scenariu.
În acelaşi timp, aş vrea să accentuez faptul că BERD nu este un panaceu, dar o organizaţie de dezvoltare care procură pachete de acţiuni minoritare în bănci sau companii pentru a oferi sfaturi importante sau confort şi încredere altor investitori şi pentru a cataliza alte surse de finanţare.
Profit: În acest caz, de ce BERD doreşte să procure până la 50% din acţiunile Victoriabank?
J.O.: Faptul că am obţinut permisiunea de a achiziţiona 50% din acţiunile Victoriabank nu înseamnă că şi le vom procura. Nu am urmărit niciodată această intenţie. Lucrul pe care ni-l dorim este să avem un anumit spaţiu pentru manevre. De fapt, BERD niciodată nu a declarat că doreşte să deţină majoritatea în această bancă.
Profit: Preşedintele Mobiasbancă, Ridha Tekaia, ne-a declarat recent că banca pe care o conduce este satisfăcută de cooperarea cu BERD în calitate de acţionar. Dar dacă într-o bună zi BERD va deveni acţionar majoritar la o altă bancă din Moldova, atunci Mobiasbancă va încerca să achiziţioneze cele 8% din acţiuni pe care BERD le deţine în această bancă. Care este poziţia BERD faţă de această situaţie?
J.O.: Aici devine vizibilă diferenţa între BERD şi băncile comerciale. BERD este o bancă de dezvoltare, nu una comercială. BERD niciodată nu concurează cu sectorul privat. Atunci când BERD intervine, face acest lucru pentru anumite cauze care nu sunt doar de ordin financiar. La Victoriabank cauza pentru care dorim să majorăm pachetul de acţiuni este să îmbunătăţim guvernanţa corporativă. La Mobiasbancă Société Générale scopul nostru a fost de a ajuta banca să se dezvolte, dat fiind faptul că Société Générale este partenerul nostru la nivel global în ţările în care investeşte BERD.
Scopurile diferă, însă cu siguranţă nu devenim acţionari pentru a a folosi informaţiile despre activitatea acestor bănci şi pentru a concura cu ele.
Profit: Care este volumul asistenţei pe care BERD intenţionează să o acorde RM în 2016 şi 2017 şi în ce sectoare?
J.O.: BERD este o instituţie care acţionează în funcţie de cerere. Sperăm foarte mult să fim capabili să sprijinim în continuare investitorii locali şi cei străini. De asemenea, vom continua să finanţăm mari proiecte de infrastructură. Un exemplu este gazoductul Ungheni-Chişinău pentru care sperăm să semnăm un acord de creditare în anul curent. Acordăm o atenţie deosebită sectorului municipal, finanţând proiecte legate de aprovizionarea cu apă, evacuarea şi reciclarea deşeurilor solide, încălzirea etc. Pentru 2016 avem foarte mult de lucru.
Profit: Mai mulţi experţi se arată sceptici faţă de proiectul gazoductului Ungheni-Chişinău. Ei atrag atenţie asupra implementării cu foarte mare întârziere a primului proiect, Iaşi-Ungheni, asupra faptului că România ar putea să nu dispună de suficiente volume de gaze naturale pentru a fi exportate în RM, precum şi asupra faptului că reţelele de distribuţie aparţin companiei moldo-ruse Moldovagaz care nu pare să agreeze acest proiect.
J.O.: Toate aceste aspecte pe care le-aţi menţionat sunt valabile. În acelaşi timp, faptul că există dificultăţi sau provocări legate de acest proiect demonstrează o dată în plus că trebuie să mergem înainte şi să le soluţionăm, dar nu să stăm cu mâinile în sân şi să spunem că proiectul este sortit eşecului. Dacă există probleme care necesită rezolvare, mergeţi şi rezolvaţi-le. Întotdeauna încurajăm partenerii noştri să facă acest lucru, şi Banca Europeană pentru Investiţii este de mare ajutor.
Dacă mă întrebaţi credem noi oare în acest proiect? Da, deoarece el înseamnă o siguranţă mai mare la capitolul aprovizionare cu gaze naturale. Din punct de vedere strategic, este întotdeauna mult mai bine să avem alternative. Cât priveşte problema tarifelor şi a transportării, este necesar să fie luate decizii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor regulatorii din RM. Desigur, un proiect de infrastructură finanţat recent necesită timp pentru a rambursa creditele, iar lăsat singur el niciodată nu va putea concura din punct de vedere economic cu o conductă de gaze care a achitat toate datoriile legate de construcţie încă în timpurile URSS. Sunt ferm convinsă că există posibilităţi de soluţionare a acestor probleme la nivel legislativ şi economic.
Profit: BERD a primit deja rezultatele studiului de fezabilitate pentru conducta de gaze naturale Ungheni-Chişinău?
J.O.: Da. A fost un studiu complicat realizat de Fichtner, o companie specializată în acest tip de proiecte de infrastructură. Fichtner ne-a prezentat un studiu de pre-fezabilitate, iar apoi studiul final de fezabilitate care a servit drept bază pentru aprobarea proiectului de către BERD şi Banca Europeană pentru Investiţii. Am primit răspunsuri la toate întrebările noastre.
Profit: Deci dacă există finanţare, atunci implementarea acestui proiect către anul 2020 este un scenariu realist?
J.O.: Da. Costul total al proiectului este de €85 mil. Din această sumă, circa €10 mil. vor fi acordate de către Comisia Europeană sub formă de grant, în timp ce restul sumei va fi împrumutată de către autorităţile RM de la BERD şi BEI în proporţie de 50/50. Este un proiect pe termen lung pentru care va fi acordat un credit de lungă durată sub garanţia statului. Rata dobânzii la creditele acordate sub garanţia statului este, desigur, mai mică în comparaţie cu creditele eliberate fără o asemenea garanţie.
Profit: În presă au apărut informaţii cu privire la utilizarea contrar destinaţiei a fondurilor acordate de către instituţiile internaţionale. S-a confruntat BERD cu o asemenea problemă? Ce face banca pentru a evita asemenea situaţii?
J.O.: BERD dispune de mai multe mecanisme pentru a preveni utilizarea contrar destinaţiei sau furtul mijloacelor financiare. Există un şir întreg de condiţii care trebuie îndeplinite pentru a obţine finanţare. Aş dori să accentuez faptul că noi supraveghem transparenţa procesului de achiziţionare sau cel de contractare a companiei care va efectua lucrările, dar decizia finală aparţine autorităţilor statului. La sfârşitul procesului de achiziţionare, autorităţile au libertatea de a alege câştigătorul dintre două sau trei companii şi este important că anume autorităţile sunt cele care iau decizia finală.
În plus, BERD niciodată nu transferă fondurile pentru proiectele de infrastructură autorităţilor, ci companiilor contractate să îndeplinească lucrările respective. Aceste fonduri nu ajung niciodată pe conturile autorităţilor, respectiv ele nu pot fi utilizate contrar destinaţiei.
Profit: Poate în acest caz BERD şi alte instituţii internaţionale ar trebui să adopte o poziţie mult mai strictă în procesul de supraveghere?
J.O.: Exemplul pe care îl dau când se ajunge la acest subiect este următorul: imaginaţi-vă că doriţi să schimbaţi ferestrele de la casa sau apartamentul Dvs. şi luaţi un credit de la o bancă comercială. Angajaţi muncitori care, însă, în loc de ferestre instalează uşi. În acest caz vă duceţi la bancă pentru a vă plânge pe acele persoane? Ce vă va spune banca în acest caz? Ea va spune doar atât: ”Rambursaţi creditul acordat”.
Aş dori să subliniez faptul că atunci când implementăm proiecte de infrastructură luăm în consideraţie priorităţile Guvernului. BERD niciodată nu spune: „Considerăm că trebuie să reabilitaţi drumurile!” Aceasta nu este prerogativa noastră. Noi discutăm cu autorităţile şi le întrebăm despre priorităţi pentru următorii cinci ani de zile. Dacă autorităţile ne spun că reabilitarea drumurilor este domeniul în care Moldova este gata să împrumute bani sub garanţia statului atunci noi cooperăm la acest capitol.
Pornim de la premiza că toţi acţionează cu bună credinţă, iar Guvernul este într-adevăr interesat să îmbunătăţească infrastructura drumurilor. Dacă lucrurile stau altfel, atunci organizaţiile de dezvoltare nu pot face nimic.
Profit: După scandalul din sectorul bancar, o opinie tot mai larg răspândită este că organizaţiile internaţionale ar trebui să înăsprească urgent condiţiile pentru acordarea creditelor, precum şi procesul de monitorizare.
J.O.: Anume acest lucru s-a şi întâmplat anul trecut. Toţi partenerii de dezvoltare ai RM – Comisia Europeană, Banca Mondială şi FMI – au înăsprit semnificativ condiţiile şi chiar au stopat sprijinul pentru bugetul de stat până în momentul când vor fi îndeplinite o serie de condiţii. Acest proces a început deja, respectiv toţi partenerii internaţionali sunt foarte şi foarte duri.
Cât priveşte BERD, după cum bine ştiţi, noi de mai mult timp nu mai lucrăm cu băncile care au probleme cu transparenţa acţionarilor.■
Adauga-ţi comentariu