Profit №_12_2023, decembrie 2023
Scopul meu este accelerarea reformelor
Economia Republicii Moldova arată mult mai bine din postura de ministru decât din cea de antreprenor, este de părere fostul antreprenor francez şi actualul ministru al economiei RM, Stephane Christophe Bride. În acelaşi timp, pentru ca economia să facă faţă crizei interne şi celei regionale, este urgent nevoie, susţine noul ministru, de accelerat implementarea reformelor, de adaptat paradigma economică a ţării la piaţa UE şi de convins investitorii străini şi cei locali că Moldova are viitor şi în ea se merită de făcut investiţii. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Stephane Christophe Bride vorbeşte despre priorităţile sale, primele provocări în această funcţie, bugetul pentru anul 2015 şi aşteptările de la negocierile privind semnarea unui nou memorandum cu FMI.
Profit: Domnule Bride, sunteţi primul străin care deţine o funcţie ministerială în Guvernul Republicii Moldova de la obţinerea independenţei în 1991. Ce semnifică acest fapt pentru Dvs.? Care sunt punctele Dvs. forte în calitate de ministru comparativ cu un ministru de naţionalitate moldovean şi ce ar putea avea de câştigat Moldova din numirea Dvs.în această funcţie importantă?
C.B.: Faptul că am ajuns ministru în Guvernul Republicii Moldova este, în primul rând, o onoare pentru mine şi o mare responsabilitate. Numirea mea în funcţia de ministru al economiei este dovada unui angajament ferm din partea coaliţiei de guvernare de a trasnspune în realitate obiectivele de integrare europeană, inclusiv adaptarea paradigmei economice a ţării după modelul european. Am acceptat invitaţia, având convingerea că voi reuşi să ies învingător din această arenă de luptă între vechi şi nou. Poate simţul noului, al ordinii, al bunei administrări, experienţa de lucru acumulată în ţările în care am lucrat, corectitudinea şi exigenţa faţă de calitate, educate în Europa, mă avantajează în acest post, însă, cu siguranţă, nu cred că unui ministru moldovean i-ar lipsi aceste calităţi. Ce ar putea câştiga Moldova de la prezenţa mea în această funcţie este credibilitatea şi consecvenţa în efortul de integrare europeană, un dialog mai activ cu partenerii de dezvoltare occidentali pentru a beneficia de sprijinul lor în implementarea angajamentelor, reforme realizate.
Profit: Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, a declarat că nu i-a fost uşor să vă conving să acceptaţi funcţia de ministru al economiei. Care au fost motivele principale ce v-au determinat să acceptaţi această propunere?
C.B.: Recunosc că a trebuit să mă gândesc serios înainte de a accepta această funcţie. Am cântărit toate riscurile şi dificultăţile cărora urmează să le fac faţă în această perioadă deloc uşoară pentru Republica Moldova, dar şi pentru regiune, inclusiv necesitatea de a mă retrage din proiectele începute în sectorul privat. După cum am mai spus şi cu alte ocazii, n-am avut o altă motivaţie de a veni la conducerea Ministerului decât aceea de a accelera reformele şi de a ajuta antreprenorii, a convinge investitorii că Moldova este o destinaţie bună pentru business.
Profit: Cum aţi descrie primele luni de mandat? Care au fost cele mai importante provocări de până acum?
C.B.: Actualul Cabinet de Miniştri şi-a început activitatea într-un context socioeconomic destul de dificil, cu o agendă de provocări deja pusă pe masă. După cum se ştie, acestea sunt afectarea economiei de situaţia geopolitică din regiune, cererea operatorilor de ajustare a tarifelor la energie, situaţia pe piaţa financiar-bancară ş. a.
Profit: În ultimii 6 ani, aţi condus numeroase misiuni de audit şi consultanţă pentru instituţiile financiare din Moldova, ceea ce înseamnă că sunteţi familiarizat cu starea economiei moldoveneşti. Dar cum arată economia Moldovei din postura de ministru al economiei? Situaţia economică este mai bună sau mai rea decât vă aşteptaţi?
C.B.: De când sunt în Moldova, am făcut nu doar audit sau consultanţă, dar am dezvoltat şi proiecte de afaceri, ultimele fiind în domeniul eficienţei energetice. Aşa că ştiu cum funcţionează economia din Moldova nu doar din auzite, dar şi pe propria mea piele. Din postura de ministru, economia arată mult mai bine, decât din postura de antreprenor. Primul are un mandat de patru ani la dispoziţie pentru a obţine rezultate, iar al doilea are nevoie de soluţii imediate pentru derularea afacerii. Iată de ce, chiar din primele săptămâni de mandat, am iniţiat discuţii cu mediul de afaceri, investitorii care se confruntă cu dificultăţi, pentru a-i asculta şi a le ajuta.
Profit: Care sunt 3 priorităţi/sarcini-cheie ale Ministerului Economiei pentru anul 2015?
C.B.: Principalul obiectiv este, desigur, realizarea angajamentelor asumate în cadrul AA/ZLSAC pentru a continua procesul de integrare europeană şi adaptare a paradigmei economice a ţării la piaţa UE şi internaţională. Un alt obiectiv major este asigurarea securităţii energetice prin diversificarea surselor de energie prin intermediul interconexiunilor la piaţa europeană de gaze şi energie electrică. Aici am în vedere continuarea conductei de gaze Ungheni-Chişinău. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost deja iniţiat. Iar pe partea de interconexiuni la sistemul electric european, preconizăm să construim, până în 2017, interconectorul Vulcăneşti-Isaccea şi linia electrică Vulcăneşti-Chişinău.
O alternativă de viitor pentru Moldova sunt sursele de energie regenerabile. După cum se ştie, în Europa fotovoltaicele, eolienele şi alte surse naturale de energie au o pondere importantă în consumul total al ţării. De exemplu, în România, în 2013, energia regenerabilă a constituit 41% în consumul de electricitate al ţării. De aceea, chiar cred că putem miza pe energia verde. Nu în ultimul rând, urmează să identificăm investiţii în capacităţile interne de energie electrică şi transport de gaze pentru a permite funcţionarea stabilă a sistemelor energetice după interconectare.
O altă prioritate este consolidarea măsurilor bune pentru mediul de afaceri, accelerarea procesului investiţional din partea antreprenorilor locali şi străini. Aici avem la dispoziţie un şir de instrumente, precum reforma regulatorie, strategia naţională pentru dezvoltarea ÎMM-urilor, Foaia de parcurs privind sporirea competitivităţii, mai multe platforme de interacţiune cu mediul de afaceri şi societatea civilă.
Profit: Dar priorităţile mandatului dumneavoastră de 4 ani?
C.B.: În calitate de conducător al instituţiei, îmi doresc, desigur, să văd o echipă de profesionişti, care să fie cei mai buni experţi şi strategi în domeniu, motivaţi să lucreze pentru viitorul ţării, cu planuri de răspuns pregătite pentru orice provocare de ordin economic intern sau extern. De asemenea, îmi doresc un Minister puternic ca şi instituţie, o imagine a ţării pozitivă în afară, condiţii mai bune pentru derularea afacerii, mai multe investiţii.
Profit: Cât de mulţumit sunteţi de bugetul pentru 2015 aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie? Este un buget realist? Au fost luate în considerare toate propunerile Ministerului Economiei?
C.B.: În circumstanţele în care Guvernul a întârziat şi având în vedere contextul de incertitudine creat pe plan mondial şi regional este un buget realist. Condiţiile pe care a insistat Ministerul Economiei au vizat politica fiscală şi vamală pentru anul 2015. Principalele amendamente de ordin fiscal şi vamal înaintate s-au referit la stabilirea unei periodicităţi de, cel mult, 2 ori pe an la efectuarea modificărilor şi completărilor la legislaţia fiscală şi vamală, anularea pragului minim de 100.000 lei pentru acordarea dreptului antreprenorului de a se înregistra în calitate de contribuabil al TVA, introducerea unui regim facilitar pentru importul mostrelor de mărfuri, extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii capitale şi în clădiri cu destinaţie de producţie ş. a.
Profit: Primul-Ministru, Chiril Gaburici, a prezentat recent la FMI o scrisoare care exprimă disponibilitatea Guvernului de a începe negocierile asupra unui nou program de cooperare cu Fondul. Care sunt aşteptările Ministerului Economiei de la un nou memorandum cu FMI?
C.B.: Existenţa unui Program cu FMI este extrem de importantă pentru continuarea procesului de reforme structurale, care ar asigura dezvoltarea economică durabilă şi stabilitatea financiară. Mai mult, existenţa unui memorandum cu FMI facilitează cadrul de cooperare cu partenerii externi, cu care avem încheiate parteneriate strategice.
Profit: Având în vedere starea actuală a economiei Moldovei (stagnarea şi chiar riscul de recesiune), cum va arăta memorandumul cu FMI? Pe ce condiţii a insistat Chişinăul în timpul negocierilor cu FMI?
C.B.: De fapt, nu am avut încă negocieri cu FMI, în luna martie am participat la discuţii cu reprezentanţii FMI, aflaţi într-o misiune de informare şi prezentare a noii echipe pentru Republica Moldova. Negocierile cu FMI vor fi lansate în timpul apropiat, probabil în luna mai. Până la moment, Ministerul Economiei a purtat discuţii cu FMI şi a coordonat prognoza evoluţiei macroeconomice, care a stat la baza bugetului pentru anul curent.
Profit: Este Guvernul capabil să îndeplinească parametrii bugetului pe care insistă FMI, de exemplu, pe un deficit bugetar de 2% din PIB, o inflaţie de o cifră, transparenţa sectorului bancar, stabilitatea financiară, fără a mai acorda asistenţă financiară celor trei bănci implicate în tranzacţii dubioase în 2014?
C.B.: În cadrul consultărilor cu reprezentanţii FMI s-a discutat şi au fost agreaţi parametrii bugetului de stat pentru anul curent. În pofida estimărilor mai puţin optimiste efectuate până acum, Ministerul Economiei va lucra intens pentru a preveni şi identifica toate riscurile care ar putea afecta dezvoltarea economică a ţării. În acest sens, avem un set de politici în proces de implementare, dar şi notele de politici, transmise de donatori. Vom ţine cont de recomandările făcute de ei, deoarece mizăm pe consolidarea cooperării cu partenerii de dezvoltare pentru asigurarea unui proces rapid de revenire a economiei pe poziţii de creştere.■
Adauga-ţi comentariu