Profit №_12_2023, decembrie 2023
Greutăţile nu mă sperie
Vasile Botnari a acceptat din prima funcţia de ministrul al transporturilor şi infrastructurii drumurilor. A conştientizat din start că ceea ce urmează nu va fi deloc simplu, însă a acceptat propunerea ca pe o provocare, fiind sigur că experienţa anterioară îi va fi de un real sprijin pentru a face faţă lucrurilor. Este la început de cale în funcţia de ministru, având în vedere că o deţine de aproape un an de zile, în comparaţie cu alţi colegi - miniştri care deţin mandatul din 2009 sau 2010. A lansat mai multe proiecte în cadrul ministerului şi instituţiilor subordonate care, în final, trebuie să ne asigure drumuri mai bine şi unităţi de transport moderne. Ministrul recunoaşte că planurile sunt ambiţioase, însă declară cu fermitate că greutăţile nu-l sperie.
1. Dle ministru, domeniul transporturilor nu este unul nou pentru Dvs., anterior aţi condus Agenţia Transporturi. În opinia Dvs., pe cât de dezvoltat vi se pare acest sector în Moldova?
Evident, ca şi în orice alt domeniu, este loc pentru mai bine.
2. Pe cât de importantă este experienţa pe care aţi acumulat-o în funcţia de director al Agenţiei pentru a deţine funcţia de ministru?
De fapt, Agenţia Transporturi este acelaşi minister, doar că aceasta nu era responsabilă de drumuri. Oricum, experienţa acumulată în cadrul Agenţiei îmi este acum de mare folos. Nu am început activitatea în cadrul ministerului de la zero.
3. Timp de trei ani aţi deţinut funcţia de deputat. Care funcţie vi se potriveşte mai bine felului Dvs. de a fi – cea de deputat sau cea de ministru?
În Parlament este mai mult o activitate creativă, pe când în Guvern ai luat sapa şi te-ai pornit imediat la lucru. Iar mie îmi place lucrul.
4. Care a fost cea mai mare realizare a Dvs. în funcţia de deputat?
Am fost autorul mai multor iniţiative legislative, iar în cadrul fracţiunii în care am activat, am fost responsabil pentru expertizele din domeniul transporturi.
5. Aţi acceptat din prima propunerea de a deveni ministru?
Da.
6. Care a fost primul lucru la care v-aţi gândit atunci când vi s-a propus această funcţie?
Că este foarte mult de lucru.
7. Nu v-aţi temut?
Nu. Practic, toate funcţiile pe care le-am deţinut anterior au presupus multă muncă. În 2005, când am fost numit director al Air Moldova, compania era, practic, în faliment. Dar asta nu m-a speriat. Eram tânăr şi aveam ambiţia că voi reuşi.
8. Dacă după alegeri vi s-ar propune să vă continuaţi activitatea de ministru, aţi accepta?
Da. În cadrul ministerului sunt foarte multe proiecte în derulare, iar un an de zile nu este suficient pentru a face reforme şi a realiza tot ceea ce ne-am planificat. Cred că un mandat de patru ani este suficient pentru a avea rezultate palpabile.
9. Aţi impune anumite condiţii pentru aceasta?
Singura condiţie ar fi ca să pot activa.
10. V-aţi încadrat repede în noul colectiv?
Da, pentru că este, practic, acelaşi colectiv care era şi în 2009.
11. Ce a fost şi este cel mai dificil?
De a schimba mentalitatea oamenilor şi a-i face să înţeleagă că, pentru a obţine performanţe, sunt necesare reforme. De regulă, oamenii se opun schimbărilor, considerând că acestea le pot afecta situaţia curentă.
12. Care este numărul de angajaţi ai ministerului?
53 de persoane.
13. Pe cât de des deciziile pe care le luaţi la minister sunt coordonate cu şefii de partid, având în vedere că funcţiile au fost partajate politic?
Practic, niciodată.
14. De ce calităţi ar trebui să dispună o persoană pentru a deţine funcţia de ministru?
Să fie un bun organizator, pentru că ministrul nu poate face totul. Contează echipa pe care o are şi modul cum poate coordona activitatea acestora.
15. La finele lunii mai se împlineşte un an de zile de la preluarea funcţiei de ministru. Consideraţi că în acest an aţi făcut tot ce aţi putut sau credeţi că s-ar fi putut mai mult?
Dacă privim lucrurile critic, evident, se putea de făcut mai mult.
16. Care rămân a fi pentru Dvs. cele mai mari provocări în funcţia de ministru?
Evident, cea mai mare provocare rămâne a fi construcţia drumurilor, astfel ca toate lucrările să decurgă conform graficului stabilit. Cea mai mare problemă la acest capitol constă în faptul că companiile contractate la reabilitarea drumurilor rămân în urmă de la grafic. O altă provocare ţine de reformarea Căii Ferate. Este un domeniu amplu care până în prezent nu a fost supus reformelor.
17. Când în Moldova drumurile bune şi foarte bune vor prevala asupra drumurilor proaste şi foarte proaste?
În fiecare an avem deja tot mai multe drumuri bune. Există multe resurse financiare atrase în acest domeniu şi cred că de acum încolo oamenii se vor bucura de tot mai multe drumuri bune.
18. Care sunt obiectivele pentru acest an la capitolul reabilitarea drumurilor?
Pentru acest an planificăm să avem un şantier de 500 km de drum în lucru, dintre care la finele anului să fie date în exploatare 230 km. În total, în Moldova există 10 500 km de drumuri naţionale.
19. Pentru orice economie sănătoasă, reţeaua de drumuri este cheia succesului. În câţi ani consideraţi că Moldova va avea o infrastructură de drumuri sănătoasă?
Conform Strategiei de reabilitare a drumurilor, până în anul 2022 principalele drumuri vor fi reabilitate.
20. A câta parte din drumuri sunt reabilitate din fonduri locale şi a câta parte din fonduri externe?
În mare parte finanţarea are loc din fonduri externe. O parte este realizată şi din resursele Fondului Rutier, de exemplu, drumul Orhei-Rezina.
21. Apropo, când va fi finalizat acest traseu?
Nu cred că în acest an lucrările vor fi terminate integral, dar cert este că ele vor continua. Au fost deja organizate licitaţiile, iar în scut timp companiile câştigătoare urmează să înceapă lucrările de reabilitare a drumului.
22. Câţi bani se cheltuiesc anual pentru reabilitarea drumurilor şi de câţi ar fi nevoie în realitate?
Sursele Fondului Rutier sunt în creştere de la an la an. Pentru 2014 acesta este în mărime de 1,3 mlrd. lei. Potrivit calculelor specialiştilor, pentru a reabilita integral drumurile naţionale este nevoie de investiţii anuale de 4 mlrd. lei timp de 10 ani. Ţinând cont de faptul că resursele interne sunt insuficiente, în paralel, atragem şi fonduri externe. La moment, avem disponibile circa 500 mil. de euro.
23. În fiecare primăvară apare problema marcajelor rutiere care, pur şi simplu, dispar. Care ar fi soluţia pentru această problemă?
Din acest an pe drumurile reabilitate vor fi aplicare marcaje din termoplast. Durata acestui marcaj este de 5 ani. În zonele mai accidentate marcajul va fi aplicat perpendicular pentru ca şoferul să-l simtă şi să micşoreze viteza. Treptat, vom aplica doar marcaje din termoplast.
24. Dacă în ceea ce priveşte drumurile naţionale lucrurile se schimbă treptat, atunci la capitolul drumuri locale situaţia este alta. Când vom putea vorbi despre faptul că şi drumurilor locale au faţă europeană?
Primul pas l-am făcut deja în acest an, direcţionând bani pentru drumurile locale. În paralel, purtăm negocieri cu Banca Mondială pentru a atrage, începând cu 2015, resurse financiare în mărime de 30 mil. dolari pentru drumurile locale.
25. În cadrul unei şedinţe anterioare a Guvernului, başcanul Găgăuziei v-a acuzat de faptul că banii pentru reparaţia drumurilor locale au fost repartizaţi pe criterii politice, având în vedere faptul că anul curent este unul electoral. În baza căror criterii au fost selectate satele beneficiare?
Primăriile locale au depus cereri, iar în baza acestora Administraţia de Stat a Drumurilor a selectat 707 primării. O atenţie deosebită a fost acordată drumurilor de acces spre şcoli, grădiniţe, centre medicale. În ceea ce priveşte acuzaţiile başcanului, acestea sunt nefondate. În urma unei analize ample s-a constatat că în acest an în Găgăuzia vor fi investiţii serioase la reabilitarea drumurilor - circa 500 mil. lei. Prin urmare, nu putem vorbi că banii au fost repartizaţi pe criterii politice.
26. În prezent una dintre probleme este calitatea nesatisfăcătoare a unor drumuri proaspăt renovate. Ce face ministerul pentru a preveni astfel de situaţii?
Drumurile care se reabilitează sunt verificate de mai multe laboratoare. Da, există anumite porţiuni de drum unde calitatea nu coincide, însă acest lucru nu poate fi observat cu ochiul liber. În cazul în care sunt depistate anumite nereguli, compania constructoare le remediază din sursele proprii.
27. Au fost cazuri când companiile străine şi locale, care s-au angajat să repare anumite porţiuni de drum, nu s-au încadrat în timp. Cum pot fi prevenite astfel de situaţii?
Pentru nerespectarea graficului, companiilor internaţionale care lucrează la reabilitarea drumurilor li se calculează penalităţi, care nu pot fi însă mai mari de 10% din suma contractului. Până în prezent, au fost aplicate penalităţi unei companii italiene în mărime de 1,4 mil. de euro.
28. Care sunt garanţiile că asemenea situaţii nu se vor repeta?
Acum nu mai atragem atenţia doar la cele mai mici preţuri, dar şi la capacitatea companiei de a efectua asemenea lucrări.
29. Există o opinie destul de răspândită potrivit căreia la renovarea drumurilor se spală cei mai mulţi bani?
Cu siguranţă, acesta este un stereotip. Licitaţiile sunt organizate de o comisie specială din cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor din care fac parte şi experţi internaţionali. Mai mult, licitaţiile sunt desfăşurate conform regulilor BERD. Prin urmare, este greu de spus că există corupţie în acest proces. Evident, nu este exclus că se mai fură câte o căldare de asfalt, dar în linii generale au fost create toate condiţiile pentru ca astfel de fenomene să fie evitate.
30. Care drum din Moldova, în opinia Dvs., poate fi dat drept exemplu de drum de calitate care respectă toate standardele de construcţie şi siguranţă?
Eu cred că încă urmează să reabilităm acest drum care ar corespunde tuturor parametrilor. Cred totuşi că acesta va fi traseul Chişinău-Ungheni, reabilitarea căruia va începe în acest an. O atenţie sporită va fi acordată siguranţei rutiere.
31. Aţi absolvit Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor, ASEM. Care a fost pentru Dvs. cel mai important obiect la facultate?
Managementul.
32. De ce aţi ales anume această facultate?
Când am venit la facultate, lucram deja în calitate de conducător, prin urmare am simţit necesitatea să-mi îmbunătăţesc cunoştinţele manageriale. ASEM a fost o şcoală bună pentru mine.
33. În opinia Dvs., în Moldova pot fi dezvoltate afaceri de succes?
Sunt convins de acest lucru. Dacă sunt ambiţii şi dorinţă, orice poate fi realizat.
34. Aveţi propria afacere?
Nu.
35. Dar nu sunteţi tentat să iniţiaţi o afacere?
Pentru moment nu mă gândesc la acest lucru, pentru că nici funcţia nu-mi permite. Trebuie să alegi - ori faci afaceri, ori te ocupi cu administrarea treburilor în stat. Dar, evident, tot timpul las portiţa deschisă.
36. Care sunt trei calităţi indispensabile unui om de afaceri?
Un om de afaceri trebuie să fie o persoană ambiţioasă, care în pofida tuturor impedimentelor merge doar înainte pentru a-şi atinge scopul.
37. Dacă ar fi să întoarceţi timpul înapoi, aţi urma acelaşi drum?
În mare parte, da.
38. Dacă nu, atunci ce aţi schimba?
Poate relaţia cu anumite persoane.
39. Cum v-aţi cunoscut soţia?
Am învăţat în aceeaşi grupă la Colegiul financiar-bancar. Am făcut cunoştinţă pe 1 septembrie 1990.
40. De câţi ani sunteţi căsătorit?
De 18 ani.
41. Obişnuiţi să discutaţi acasă problemele de la serviciu?
Nu prea.
42. Ce aţi învăţat de la copiii Dvs.?
Am o fată de 17 ani şi un băiat de 8 ani. Copiii noştri sunt o altă generaţie, mult mai deschisă şi mai degajată. Evident, de la ei învăţăm să fim şi noi la fel.
43. Vă revedeţi în ei?
Da.
44. Ce este mai important - banii sau fericirea?
Ambele.
45. Este adevărat că timpul este cel mai bun medic?
Da, dar nu lecuieşte totul.
46. Vă consideraţi un om împlinit?
În ceea ce priveşte cariera, mai am foarte multe de realizat, dar la capitolul familie mă declar pe deplin împlinit.
47. În opinia Dvs., cum trebuie să-ţi trăieşti viaţa pentru a fi fericit?
Eu, de exemplu, alături de familie, mă simt cel mai fericit.
48. Aveţi mulţi prieteni?
Am mulţi cunoscuţi, dar prieteni mai puţini. Prietenii adevăraţi nu pot fi mulţi.
49. Ce faceţi pentru a vă menţine relaţia de prietenie?
Nu-mi neglijez prietenii.
50. În calitate de persoană fizică apelaţi deseori la credite bancare?
În funcţie de necesităţi.
51. Una dintre problemele acute în domeniul în care activaţi este transportul ilicit de pasageri. Ce acţiuni aţi întreprins până în prezent pentru a contracara acest fenomen?
În procesul de contracarare a fenomenului am atras Ministerul Afacerilor Interne care va efectua foarte multe controale. De asemenea, am schimbat competenţele Agenţiei Naţionale de Transport Auto. În final, cred că vom reuşi să schimbăm lucrurile.
52. Cât pierde anual statul de pe urma acestui fenomen?
Este greu de estimat. Diferiţi specialişti estimează diferit aceste pierderi. Cert este că este vorba de milioane de lei. Acum lucrăm asupra unui concept electronic nou de eliberare a biletelor pentru a avea un control strict asupra fluxurilor financiare.
53. Când vom avea un nou director al Căii Ferate, după ce fostul director a fost demis?
Concursul pentru suplinirea acestei funcţii a eşuat. Consiliul de administrare urmează să decidă asupra anunţării unui nou concurs.
54. În mai puţin de un an au fost demişi doi directori ai Căii Ferate - Vitalie Strună şi Andrei Damaşcan. Prin ce se explică acest lucru? Prea mari sunt cerinţele înaintate sau ei nu fac faţă?
Într-adevăr, cerinţele sunt foarte mari, pentru că este un domeniu în care acum se fac foarte multe reforme.
55. Care rămâne a fi principala problemă în cadrul Căii Ferate?
Problemele sunt multiple - de la infrastructură până la garniturile de trenuri uzate în proporţie de 70%.
56. Cât de solicitat este în prezent transportul feroviar?
Transportul feroviar interurban este unul destul de solicitat, având în vedere preţurile mai mici comparativ cu alte mijloace de transport. El rămâne a fi un transport social.
57. Care este soarta trenurilor europene renovate la Paşcani?
În prezent toate cele cinci trenuri modernizate staţionează din cauza unor defecţiuni tehnice. CFM. a înaintat pretenţii companiei care a efectuat modernizarea acestora. Am contractat şi o companie baltică responsabilă de efectuarea unui audit privind starea tehnică a trenurilor renovate. Bineînţeles, confortul este bun, dar ne interesează şi partea tehnică, pentru a putea garanta securitatea pasagerilor.
58. În aceste condiţii, nu credeţi că ar fi fost mai bine dacă, în loc de cinci trenuri renovate, s-ar fi cumpărat unul sau două trenuri noi?
Este bine să avem tehnică nouă, dar dacă există posibilitatea să modernizăm tehnica pe care o avem, atunci trebuie să profităm de această ocazie. Acum intenţionăm să modernizăm toate trenurile care circulă pe rutele interurbane naţionale în baza resurselor existente la CFM. La întreprindere lucrează 11 mii de persoane, prin urmare, scopul nostru este să facem în aşa fel încât oamenii să-şi păstreze locul de muncă şi să nu fie nevoiţi să plece peste hotare. Pentru asigurarea rutelor interne, avem nevoie de 10 garnituri de tren. Transportul feroviar internaţional este asigurat de circa 200 de vagoane, care în mare parte sunt uzate şi urmează a fi modernizate.
59. BERD şi BEI au promis acordarea a 50 mil. de euro pentru proiecte investiţionale la CFM. Când va începe modernizarea infrastructurii căilor ferate şi a trenurilor?
Pentru început, urmează să facem un studiu de fezabilitate, după care vom primi finanţarea. Sperăm ca în 2014 să începem să folosim deja aceste resurse. În primul rând, vor fi făcute investiţii în infrastructură pentru a mări viteza de circulaţie. De asemenea, vom atrage o atenţie sporită coridoarelor internaţionale care trec prin Moldova. Cei mai mulţi bani se câştigă în urma tranzitului.
60. Compania low-cost Wizzair şi-a început zborurile de la Chişinău în luna septembrie. La mai bine de jumătate de an, cum apreciaţi activitatea companiei şi pe cât de mult moldovenii solicită biletele ieftine?
Politica ministerului este să atragem cât mai multe companii aeriene în Moldova pentru a spori concurenţa şi a reduce preţurile. Operatorul naţional a micşorat deja tarifele, iar pasagerii se bucură de preţuri mai reduse. În general, cred că piaţa low-cost are şanse să se dezvolte în ţara noastră.
61. Când vor fi diversificate rutele?
Rutele low-cost vor apărea atunci când vom avea trafic. Experienţa internaţională arată că, atunci când sunt create condiţii necesare, companiile aeriene manifestă interes.
62. Care este costul minim al unui bilet low-cost?
19 euro cu toate taxele incluse.
63. Cum credeţi că se va dezvolta piaţa low-cost în următorii ani?
Scopul nostru este de a dezvolta în Moldova un „hub” regional, unde să se intersecteze zborurile din Est şi Vest, iar pasagerii să aibă posibilitatea să-şi schimbe destinaţia la Chişinău. Evident, pentru aceasta este necesară majorarea capacităţilor aeroportului, lucru asumat de compania care a luat în concesiune aeroportul.
64. Dezvoltarea acestei pieţe nu va afecta situaţia companiei de stat Air Moldova?
Cred că Air Moldova se va conforma condiţiilor de pe piaţă şi va rezista.
65. Apropo, timp de trei ani aţi activat în funcţia de director general al Air Moldova. Consideraţi că statul este un bun administrator al acesteia sau pentru dezvoltarea ei mai fructuoasă ar fi mai bine ca compania să treacă în mâini private?
Air Moldova are nevoie de investiţii majore, iar statul nu-şi poate permite acest lucru. Important este ca după înstrăinare să înceapă un amplu proces de modernizare.
66. Aţi avut un profesor de care vă amintiţi cu drag?
Prima învăţătoare.
67. Ce aţi învăţat de la părinţi?
Totul. Sunt ceea ce sunt datorită educaţiei lor.
68. Atunci când vă gândiţi la copilărie, ce imagine vă apare în faţă?
Copilăria la ţară.
69. Aţi fost un copil năzbâtios?
Ca orice copil.
70. Sunteţi optimist?
Da.
71. Păreţi o persoană calmă şi echilibrată. Ce poate să vă scoată din sărite?
Prostia.
72. Pentru Dvs. este important ce cred cei din jur despre Dvs.?
Da.
73. Ţineţi cont de opiniile negative despre Dvs.?
Analizez criticile şi, în cazul în care constat că există o problemă, încerc să schimb lucrurile.
74. Cu ce începe ziua în funcţia de ministru?
Cu raportările pentru ziua precedentă.
75. Dar când se termină?
Seara târziu.
76. Cine este persoana căreia puteţi să-i spuneţi totul?
Nu cred că există vreo persoană căreia îi poţi spune absolut totul. Dar, evident, este vorba de familie.
77. Deviza în viaţă?
Doar înainte.■
Adauga-ţi comentariu