Profitразделитель ссылочного текста №_6_2022 (299), iunie 2022

Cuvântul-cheie: voinţă politică

Margareta MOCREAC | Ambasador & Misiune

Faptul că Moldova este o ţară mică are atât plusuri, cât şi minusuri. Pe de o parte, acest lucru ţine mulţi investitori la distanţă, dar, pe de altă parte, reformele pot fi implementate mult mai repede şi mai uşor într-o ţară mică. Şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, este convins că lucrurile pot fi schimbate rapid dacă există VOINŢĂ POLITICĂ. Oficialul european susţine că aceasta a fost una dintre cauzele care l-au determinat să aplice pentru funcţia pe care o deţine şi promite să facă tot ce-i stă în puteri pentru a transforma Moldova într-o ţară prosperă. Pirkka Tapiola crede că acest lucru va aduce stabilitate la frontiera UE şi va fi în interesul celor pentru care lucrează – contribuabilii europeni. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Pirkka Tapiola vorbeşte despre provocările cu care se confruntă Moldova, beneficiile Acordului de Asociere cu UE, cooperarea cu Transnistria, precum şi paşii ce urmează a fi întreprinşi pentru a atrage mai mulţi investitori în ţara noastră.

Profit: Dle Tapiola, deţineţi funcţia de şef al Delegaţiei UE în Moldova din septembrie 2013. Cum s-au schimbat opiniile Dvs. despre Moldova pe parcursul acestei perioade? Aţi devenit mai pesimist sau mai optimist în ceea ce priveşte evoluţiile politice şi economice din Moldova şi parcursul său european?

Pirkka Tapiola:
Cunoşteam situaţia din Moldova destul de bine încă înainte de a veni aici. Am lucrat în această regiune o perioadă îndelungată, iar Moldova este o ţară pe care am vizitat-o frecvent în trecut şi pe a cărei politicieni îi cunoşteam personal destul de bine înainte de a prelua această funcţie. Respectiv, nu au existat prea mari surprize la acest capitol.

În acelaşi timp, la moment, în RM şi în regiune există destul de multe provocări. UE este interesată în aprofundarea relaţiilor şi semnarea Acordului de Asociere cu RM în viitorul apropiat. De asemenea, foarte curând va fi liberalizat regimul de vize. Dar pentru a beneficia de pe urma acestor acorduri, este necesară voinţă politică pentru a implementa reformele. Anume acesta este domeniul unde eu văd cele mai mari provocări. Aş răspunde la întrebarea Dvs. în felul următor: nu doresc să vorbesc despre pesimism sau optimism, dar încerc să fiu destul de realist.

Profit: Care este cea mai mare provocare pentru Moldova pe calea integrării în comunitatea europeană: lipsa standardelor europene sau conflictul îngheţat cu Transnistria?

P.T.:
Eu nu văd Transnistria ca pe un obstacol în calea aprofundării relaţiilor cu UE. În opinia mea, europenizarea RM şi implementarea standardelor europene vor crea mai multe oportunităţi pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului şi a lucra în beneficiul comun.

Dar implementarea standardelor europene este o mare provocare. Potrivit Acordului de Asociere şi DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Area), modelul ales este cel al accesului pe piaţa UE în schimbul reformelor. Pentru UE cel mai important lucru este să aibă la frontiera sa de est un stat de drept prosper cu o guvernare democratică şi deschisă. Acest lucru aduce stabilitate. Prin urmare, standardele şi valorile pe care le promovăm nu sunt slogane din perioada sovietică – frumoase, dar care nu corespundeau realităţii. Standardele despre care vorbim noi sunt reale şi trebuie atinse.

Profit: În opinia Dvs., pentru implementarea standardelor europene este nevoie doar de asistenţă financiară sau şi de altceva?

P.T.:
Este clar că asistenţa financiară este necesară. În prezent, UE acordă Guvernului instrumente financiare pentru implementarea reformelor în sistemul judecătoresc şi agricultură, precum şi pentru dezvoltarea rurală. Este clar că bugetul ţării mai are încă nevoie de sprijin din exterior. Asistenţa tehnică şi twinning-ul sunt foarte importante. Dar cel mai important este voinţa politică şi necesitatea de a conştientiza faptul că aceste standarde nu sunt slogane, dar paşi foarte concreţi şi practici care vor ajuta să construim o societate şi o economie mai puternică.

Profit: UE este unul dintre principalii donatori externi ai Moldovei. Care sunt cele mai importante aspecte la care se atrage atenţia  atunci când se decide volumul asistenţei ce urmează a fi acordat?

P.T.:
După cum am menţionat deja, un criteriu foarte important este voinţa politică, precum şi reformele planificate. De asemenea, este foarte important managementul finanţelor publice şi transparenţa proceselor bugetare.

Profit: Care este volumul asistenţei oferite de UE Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani? Care sunt planurile pentru 2014-2015? Ne putem aştepta la o majorare a volumului de asistenţă după semnarea Acordului de Asociere cu UE în iunie curent?

P.T.:
Dintre toate ţările din regiune, Moldova este cel mai mare beneficiar al asistenţei UE pe cap de locuitor - 42 de euro. Este o sumă foarte mare. În 2013, UE a acordat Moldovei circa 135 mil. de euro.

În perioada imediat următoare, vom acorda o atenţie deosebită dezvoltării agriculturii şi sectorului rural, reformei în domeniul justiţiei şi administraţiei publice, precum şi managementului finanţelor publice. De asemenea, vom acorda asistenţă pentru consolidarea măsurilor de încredere cu Transnistria şi Găgăuzia.

Profit: Guvernul susţine că semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu UE va aduce doar beneficii ţării noastre. În acelaşi timp, opoziţia atrage atenţia asupra riscurilor legate de semnarea acestor acorduri. În opinia Dvs., când vor simţi cetăţenii simpli şi companiile beneficiile de pe urma implementării prevederilor acordurilor?

P.T.:
Acest lucru depinde foarte mult de evoluţiile din ţară. Aş vrea să spun câteva cuvinte despre aceste acorduri şi despre miturile pe care le aud foarte des. Acordul de liber schimb, care este unul foarte ambiţios, este extrem de benefic Moldovei şi cetăţenilor săi. Dar implementarea acestui document necesită foarte multă voinţă politică. Acest acord este un cadru pentru reforme, fiind şi foarte generos la capitolul asistenţă.

Pentru face comerţ în UE, este nevoie de standardizare, începând cu securitatea alimentelor şi asigurarea unui climat investiţional bun şi terminând cu o justiţie funcţională.

Atunci când acest lucru va fi realizat, vor exista mai multe oportunităţi pentru cetăţenii RM şi un interes mai mare din partea investitorilor străini faţă de Moldova, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă, salarii mai mari şi creşterea PIB-ului.

Cât priveşte miturile. Unul dintre ele este să Acordul de Liber Schimb cu UE va distruge industria ţării odată cu ridicarea taxelor pentru importurile din UE. Acest lucru nu este adevărat. În primul rând, există perioade lungi de tranziţie pentru sectoarele cele mai sensibile, lucru care va permite economiei RM să devină mai competitivă. Vorbim nu doar de standarde ale UE, dar de standarde acceptate la nivel global, ceea ce înseamnă că Moldova va putea să-şi comercializeze produsele în orice ţară a lumii atunci când aceste standarde vor fi implementate.

Al doilea mit este că DCFTA închide accesul către alte pieţe. Acest lucru, de asemenea, nu este adevărat. Aş vrea să subliniez faptul că DCFTA nu este o uniune vamală şi permite RM să ia decizii cu privire la comerţul cu alte state de sine stătător, ceea ce înseamnă că Moldova poate să aibă relaţii mai aprofundate şi mai dezvoltate cu Rusia şi cu alte state-membre ale C.S.I. Dacă cineva spune că acest acord va dăuna comerţului cu alte state, atunci apare întrebarea despre intenţiile pe care le urmăresc cei care fac asemenea declaraţii.

Al treilea mit este cel despre interesele geopolitice ale UE care vrea să aducă Moldova în sfera sa de influenţă. În primul rând, aş vrea să menţionez că noi nu gândim în termeni geopolitici. În al doilea rând, piaţa RM este foarte mică. Să fim sinceri, produsele din UE nu au nevoie de piaţa moldovenească. Lucrurile de care UE are nevoie sunt prosperitatea, creşterea economică şi stabilitatea RM.

Dorim să vedem o Moldovă capabilă să se dezvolte pe interior, să dea mai mult cetăţenilor săi şi să aibă relaţii comerciale deschise cu toate părţile interesate.

Unul dintre lucrurile pe care sper să le văd în urma acestui proces nu ţine de comerţul extern. Supermarket-urile din Chişinău sunt pline de fructe şi legume din Europa. Este un lucru trist, deoarece Moldova este o ţară agricolă, care dispune de o calitate extraordinară a solului. Majoritatea fructelor şi legumelor din Europa nu ar trebui să fie aici. Dar procesul de standardizare, ambalare şi păstrare a produselor moldoveneşti este încă subdezvoltat. Chiar şi reţelele de magazine din Chişinău nu au încredere în capacitatea producătorilor moldoveni de a livra cantitatea de produse necesare în termenele stabilite. Sectorul agricol urmează să devină mult mai competitiv odată cu implementarea DCFTA. De fapt, Acordul de Liber Schimb se referă nu doar la comerţul extern, dar şi la cel intern.

Profit: Moldova susţine că a invitat reprezentanţii Transnistriei la toate negocierile cu privire la DCFTA şi este gata să le pună la dispoziţie toate documentele necesare. La rândul lor, oficialii transnistreni susţin că lucrurile nu stau chiar aşa. Cum vede Delegaţia UE cooperarea moldo-transnistreană la acest subiect şi cum poate  fi implicată mai activ Transnistria în acest proces?

P.T.:
În primul rând, pot confirma faptul că Transnistria a fost invitată la toate rundele de negocieri. Este o altă întrebare în ce măsură Tiraspolul îşi trimite reprezentanţii la negocieri. Potrivit informaţiei de care dispunem, 60% din exporturile Transnistriei merg în partea dreaptă a râului Nistru sau în UE. Îmi amintesc discuţiile despre aşa-numita blocadă din 2006. De fapt, împreună cu Guvernul de atunci am pus în aplicare un mecanism care permitea înregistrarea companiilor transnistrene pentru a efectua exporturi prin Chişinău. A fost o istorie de succes, iar volumul comerţului extern al Transnistriei cu UE a fost în creştere permanentă de atunci.

Suntem deschişi şi punem la dispoziţia părţii transnistrene informaţii detaliate cu privire la acest acord. Dar responsabilitatea pentru implementare este a Chişinăului. Sper foarte mult că Chişinăul şi Tiraspolul vor cădea de acord asupra unui cadru de funcţionare care va permite companiilor din Transnistria să beneficieze pe deplin de acest acord. Ştiu că mai mulţi agenţi economici transnistreni sunt interesaţi de acordul de comerţ liber cu UE şi sunt convins că acesta le oferă oportunităţi noi extraordinare.

Profit: Putem spune că interesul părţii transnistrene faţă de DCFTA a crescut în ultima perioadă, când a devenit clar că acest document va fi semnat şi va intra în vigoare în viitorul apropiat?

P.T.:
Cred că Tiraspolul este foarte interesat de acest acord. Suntem, desigur, deschişi pentru negocieri şi suntem gata să explicăm prevederile acestui acord tuturor părţilor interesate. Dar, în primul rând, este necesar de găsit un mecanism de interacţionare între Chişinău şi Tiraspol.

Profit: Nu vedeţi un pericol în faptul că elitele politice din Moldova sunt orientate către UE, în timp ce Transnistria şi Gagauzia pledează pentru relaţii mai strânse cu Rusia?

P.T.:
Comunicarea între Chişinău şi celelalte regiuni ale ţării este foarte importantă. V-aţi referit la elitele politice de la Chişinău, dar elite există nu doar în capitală. Este necesar ca toate părţile să fie mai flexibile, mai deschise şi să aibă interese comune. Sunt foarte mulţumit de faptul că Parlamentul de la Chişinău şi cel de la Comrat au decis să examineze cum are loc implementarea legii cu privire la Autonomia găgăuză adoptată în 1994. Este un pas foarte important. De asemenea, este important de a explica cetăţenilor de rând ce înseamnă UE pentru ei şi de a lăsa la o parte retorica geopolitică. Ideea integrării europene ar trebui să unească, nu să dezbine Moldova.

Profit: Prin ce se explică faptul că volumul investiţiilor din UE în RM este destul de mic? Care ar fi cele trei acţiuni principale pe care ţara noastră ar trebui să le întreprindă pentru a atrage mai multe investiţii europene?

P.T.:
Mi s-a adresat această întrebare de mai multe ori, iar răspunsul meu întotdeauna a fost că UE ar vrea să vadă în Moldova trei lucruri: implementare, implementare şi iarăşi implementare. Pe de o parte, aveţi legi destul de bune, dar pe de altă parte, oamenii de afaceri locali, precum şi cei străini se plâng că sistemul nu lucrează aşa cum ar trebui. Cred că este nevoie de voinţă politică reală şi de politicieni care să pună interesele ţării mai presus de interesele proprii. Acest lucru va permite să ajungem la un stadiu de dezvoltare când investitorii se vor simţi mult mai confortabil în RM.
Cu mai multe ocazii am vorbit despre două lucruri – funcţionarea sistemului judecătoresc şi lupta împotriva corupţiei, deoarece implementarea începe anume de aici.

Corupţia este o încălcare flagrantă a drepturilor omului şi a drepturilor economice. Corupţia înseamnă costuri înalte, ineficienţă, incertitudine şi imprevizibilitate. Guvernul a întreprins un şir de acţiuni în vederea soluţionării acestor probleme, dar este nevoie de mai mult.

În ceea ce priveşte sistemul judecătoresc, acesta este esenţial pentru cetăţeni şi oamenii de afaceri. Este nevoie ca sistemul să funcţioneze. În toate ţările aflate în proces de tranziţie, acest lucru este foarte dificil de realizat, dar altfel investitorii străini, pur şi simplu, nu vor veni. Ei trebuie să se simtă în siguranţă. Le-am spus oamenilor de afaceri europeni că întotdeauna le voi apăra interesele atunci când este vorba de transparenţă, dar nu de privilegii.

Profit: Instituţiile internaţionale şi mediul de afaceri atrag atenţia asupra acestor probleme de mai mulţi ani, dar, deocamdată, progrese esenţiale la acest capitol nu se atestă. Cum putem lupta cu corupţia şi cum putem avea un sistem judecătoresc eficient într-o ţară ca Moldova?

P.T.:
Moldova este o ţară mică, iar lucrurile pot fi schimbate foarte repede în cazul în care există voinţă politică. Apropo, aceasta a fost una dintre cauzele care m-au determinat să aplic pentru această funcţie. Doream să lucrez într-o ţară care este importantă pentru UE, aproape de UE, aflată în proces de tranziţie şi care se confruntă cu mai multe provocări, dar care, în acelaşi timp, este destul de mică pentru a schimba situaţia timp de patru ani, dacă reuşim să atragem resurse şi dacă încercăm cu adevărat.

Doresc să văd aceste schimbări deoarece ele sunt în interesul cetăţenilor simpli. Elitele mă interesează mai puţin. Ele sunt, de asemenea, în interesul celor pentru care lucrez – contribuabilii din UE, iar interesul lor este să vadă Moldova o ţară prosperă, stabilă şi care înregistrează creşteri.

Unul dintre lucrurile pe care sper că Acordul de Asociere le va demonstra este faptul că se poate obţine mult mai mult atunci când îţi faci bine tema de acasă. Chiar sper să vedem o implementare mai rapidă a reformelor.

Profit: Există mai multe voci care susţin că UE ar trebui să ia o atitudine mai fermă şi chiar poate să exercite anumite presiuni asupra autorităţilor, astfel încât acestea din urmă să nu perceapă asistenţa şi sprijinul UE ca pe ceva de la sine înţeles.

P.T.:
Mesajul meu la acest capitol este foarte clar. Avem nevoie de o ţară stabilă şi prosperă. Corupţia şi sistemul judecătoresc ineficient sunt reţeta pentru instabilitate. Din această cauză, chiar dacă dorim să sprijinim Moldova, şi noi facem acest lucru, atingerea obiectului nostru – cel de a avea o ţară stabilă şi prosperă – nu este posibilă fără implementarea reformelor. Anume din aceste considerente eu susţin că timpul sloganelor frumoase care nu sunt sprijinite de acţiuni ţine deja de domeniul trecutului. Viitorul înseamnă mai puţine slogane şi mai multă implementare, deoarece aceasta este ceea de ce Europa şi cetăţenii moldoveni au nevoie.

Profit: Potrivit mai multor experţi, una dintre cauzele care ţine investitorii la distanţă este interdicţia de a vinde pământ nerezidenţilor. În opinia Dvs., ar trebui Moldova să permită sau nu vânzarea pământului nerezidenţilor, mai ales în condiţiile în care în ţara noastră preţurile sunt de zeci de ori mai mici decât în Europa?

P.T.:
Nu am o poziţie exactă la acest subiect. În opinia mea, dreptul de proprietate asupra pământului nu este o problemă în sine. Lucrul cel mai important este ca pământul să fie prelucrat şi să producă, iar sectorul agricol să fie reformat. Întotdeauna se pot găsi diferite metode de management asupra pământului: contracte de arendă pe termen lung sau vânzarea pământului.

Profit: Mai multe instituţii internaţionale, inclusiv BERD şi BEI, sunt nemulţumite de netransparenţa structurii acţionarilor în mai multe bănci din ţară. Ce ar trebui să întreprindă Guvernul şi Banca Naţională pentru a demonstra că se ocupă serios de problema transparenţei acţionarilor în sectorul bancar.  

P.T.:
Sectorul bancar este unul-cheie pentru economia RM şi cred că întreaga comunitate internaţională de la Chişinău este îngrijorată de starea de lucruri din acest domeniu. Este imperios necesar de a garanta independenţa instituţiilor de stat şi, în primul rând, a BNM. Recent, ne-am exprimat îngrijorarea în legătură cu unele prevederi ale legislaţiei, în special cele care dau Centrului Naţional Anticorupţie prea mult control asupra băncilor.

Am văzut state cu sisteme bancare mult mai transparente, dar care totuşi s-au confruntat cu mari probleme în acest domeniu. Costurile acestor probleme pentru economie şi pentru cetăţenii de rând pot fi dramatice. Din această cauză, este foarte important ca sectorul bancar să fie sub supraveghere strictă. Este absolut necesară implementarea legislaţiei cu privire la acţionarii băncilor, iar rolul BNM, în calitate de regulator independent, este de o importanţă colosală. Moldova trebuie să soluţioneze această problemă care este una de interes naţional. Reformele trebuie implementate nu de dragul UE, dar de dragul RM. Comunitatea diplomatică de la Chişinău discută acest subiect, dar pentru soluţionarea problemelor din acest domeniu este iarăşi nevoie de voinţă politică. Sper ca lucrurile să se mişte repede la acest capitol, dar după cum am mai spus, nu sunt nici optimist şi nici pesimist. Încerc să rămân realist.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 01.08.2014 04:44:53 Stevie
    And I was just wonrideng about that too!
  • 07.08.2014 07:14:43 John
    According to the law's provisions, the coisimsmon will have the power to investigate individuals without prior notification and would not require a criminal conviction in order to launch an investigation. Offering insight as an evolutionary biologist, I promise to be analytical, scathing, and downright snarky. Jill Sjoblom will offer Restorative Yoga classes at the Eccles Community Art Center, 2580 Jefferson Avenue, Ogden on Wednesdays noon to 1 p.m. Amnesty International addresseda0Diloua0in a letter, urging the human rights minister to reconsider his remarks and restating the current status of international laws pertaining to human rights. in a statement late on Friday.
  • 26.03.2015 06:45:25
  • 04.06.2015 03:10:57

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
15
Afişări de site:
2225715
Vizitori unici:
4560301

WebArt Pro