Profitразделитель ссылочного текста №_12_2023, decembrie 2023

Venituri-record: meritul contribuabililor

Marina SURUCEANU | Finanţe & Municipiu

În ultimii ani, a devenit deja o tradiţie ca bugetul municipiului Chişinău să fie aprobat cu mari întârzieri, iar anul 2013 nu constituie o excepţie în acest sens. După lungi discuţii în contradictoriu în cadrul Consiliului Municipal Chişinău, tergiversări şi schimburi de replici, într-un final aleşii locali au votat, la începutul lunii aprilie, un buget care prevede venituri record de circa 2,8 mlrd. lei. Despre felul în care s-a reuşit această performanţă şi care sunt motivele care au determinat aleşii locali să aprobe cu întârziere bugetul, reporterul Profit a discutat cu şefa Direcţiei Finanţe a Primăriei municipiului Chişinău, Veronica Herţa.

Profit: Dnă Herţa, bugetul capitalei a fost aprobat, în acest an, cu o întârziere de patru luni. Pe cât de mult această situaţie a afectat activitatea structurilor Primăriei?

Veronica Herţa:
Cred că ar fi bine să facem din start o precizare. Este o întârziere care, cu părere de rău, a devenit deja o obişnuinţă pentru noi, deoarece şi în anul 2012 bugetul a fost aprobat cu întârziere, mai exact - pe 28 aprilie. În general, nu putem spune că acest lucru nu a afectat activitatea subdiviziunilor Primăriei. În special, întârzierea aprobării bugetului a avut drept consecinţă directă tergiversarea procesului de anunţare a licitaţiilor pentru investiţiile şi reparaţiile capitale. Cu toate acestea, sperăm să ne încadrăm în timp şi să reuşim să realizăm toate proiectele iniţiate. Pe de altă parte, prevederile cadrului legal ne-au permis să efectuăm cheltuielile curente conform bugetului executat din anul precedent, reuşind, astfel, să asigurăm activitatea curentă a instituţiilor Primăriei.

Profit: Aţi menţionat că a devenit deja o obişnuinţă ca bugetul să fie adoptat cu întârziere. Care a fost totuşi motivul întârzierii în acest an?

V.H.:
De fapt, este o obişnuinţă rea. În anul 2013 am avut o situaţie similară cu cea din 2012, întârzierea fiind, în mare parte,  datorată neaprobării taxelor locale. În 2011 a fost modificat cadrul legal, precum şi bazele impozabile la unele taxe locale, fiind instituite taxe locale noi. Or, aceasta presupunea că pentru a avea un buget în corespundere cu prevederile Codului Fiscal şi normativele care urmau a fi aprobate de către Consiliul Municipal Chişinău, trebuia să avem aprobate mai întâi taxele locale noi, după care urma să fie adoptat şi bugetul. Ţin să menţionez că în 2012, neaprobarea taxelor locale a condus la neîncasarea venitului de circa 40 mil. lei. Pentru 2013, ne-am propus drept obiectiv să fie aprobate, în primul rând, taxele locale, iar după aceea - bugetul. După majorarea acestor taxe, conform estimărilor, creşterea părţii de venituri, comparativ cu bugetul executat în 2012, este de circa 100 de mil. lei.

Profit: Cei vizaţi de aceste majorări, precum şi unii experţi au criticat această decizie, invocând faptul că în rezultatul majorării taxelor locale, unele chiar destul de simţitor, va avea de suferit tot consumatorul, pentru că vor creşte preţurile?

V.H.:
Nu sunt de acord cu acest lucru şi vă explic de ce. În primul rând, în 2012 a fost modificată baza impozabilă, adică, dacă în 2011 aceasta constituia venitul din vânzări, cu alte cuvinte, ceea ce arată agentul economic că încasează şi trece prin aparatul de casă, atunci din 2012, a fost modificată baza impozabilă, astfel încât aceasta se calculează pe metru pătrat de suprafaţă.

Pentru marea majoritate a unităţilor comerciale, cu excepţia cazinourilor şi sălilor cu jocuri de noroc, taxa s-a majorat cu 10%, cel puţin în cazul unităţilor comerciale cu suprafaţa de până la 50 de metri pătraţi. Respectiv, dacă până în 2013 taxa era de 3 240 lei, atunci din 2013 aceasta este de 3 600 lei. Diferenţa este de 360 lei. Şi atunci vă întreb, un leu pe zi va duce la creşterea preţului pentru 10 ouă? Nu cred.

Profit: Avem în acest an un buget ce prevede venituri de aproape 2,8 mlrd. lei – unul - record în istoria municipalităţii. Cum s-a reuşit această performanţă?

V.H.:
La această performanţă s-a ajuns tot cu ajutorul contribuabililor şi cetăţenilor care locuiesc în municipiul Chişinău. În mare parte, cea mai importantă sursă de venit rămâne a fi impozitul pe venit din salariu. De asemenea, având în vedere că din 2012 a fost reintrodus impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, acesta este a doua sursă importantă. O altă sursă de venit este taxa pentru drumuri şi taxele locale. Deci, reiterez, am reuşit acest lucru datorită contribua-bililor din municipiul Chişinău, cărora ţin să le mulţumesc pe această cale.

Profit: Deficitul de 68 de mil. lei este unul mare sau mic?

V.H.:
Este mare, dar dacă ar fi să facem comparaţie cu deficitul din anul trecut, este mic. În anul 2012 am avut un deficit de 421 mil. lei. Oricum, acest deficit este realist, cu atât mai mult cu cât ne propunem să obţinem venituri din vânzarea şi privatizarea proprietăţii publice în mărime de 80 mil. lei. De asemenea, din surse externe de finanţare vor fi executate lucrări în sumă de 106,5 mil. lei, fiind vorba de contractele semnate în perioada anilor 2010-2011, inclusiv contractul de reabilitare a şase străzi în valoare de 22 mil. euro.

Profit: Când vom ajunge la performanţa de a avea deficit bugetar zero?

V.H.:
Cred că acest lucru este posibil, însă nu în situaţia Republicii Moldova. Cadrul legal al ţării noastre stabileşte că autorităţile publice locale nu au dreptul să aprobe bugetul cu un deficit fără sursă de acoperire. Noi avem sursa de acoperire a deficitului, deci respectăm cadrul legal, dar necesităţile reale ale municipiului Chişinău sunt, de fapt, mult mai mari decât cele care sunt scrise în buget. Suntem cu toţii nemulţumiţi de starea drumurilor, dar pentru a avea drumuri mai mult sau mai puţin funcţionale, este nevoie de circa 500 mil. lei pe an. Pentru anul curent însă avem în total 107 mil. lei, adică foarte puţin comparativ cu necesităţile reale.

Profit: Care sunt direcţiile prioritare de finanţare stabilite pentru acest an?

V.H.:
Ca şi în anii precedenţi, bugetul rămâne a fi unul social - 53,5% sunt cheltuieli de ordin social. Cea mai mare parte a surselor bugetare sunt pentru domeniul învăţământului - 1,161 mlrd. lei, pentru asigurarea şi susţinerea socială - 212 mil. lei, pentru cultură - 113 mil. lei, pentru ocrotirea sănătăţii - 41 mil. lei. De asemenea, pentru transport şi gospodăria drumurilor avem prevăzute 254 mil. lei, pentru gospodăria comunală - 346 mil. lei.

În acest an, pentru prima dată avem în buget o linie bugetară nouă - transferul în fondul de susţinere financiară a teritoriilor. Adică, municipiul Chişinău va transfera bugetului de stat 278,3 mil. lei. Este o obligaţie care revine bugetului municipal reieşind din prevederile legii şi din estimările părţii de venituri şi de cheltuieli ale bugetului autorităţii publice locale.

Profit: Există proiecte noi de finanţare pentru acest an?

V.H.:
În anul curent va continua realizarea proiectului de asamblare a troleibuzelor, început anul trecut. Un proiect nou este cel care vizează reabilitarea celor şase străzi din capitală, realizat cu suportul BERD şi al Băncii Europene de Investiţii. Acesta urmează să înceapă în scurt timp. În rest, vor continua realizarea proiectelor demarate în anii precedenţi.■

 

Comentarii [1]

Comentariu
  • 26.04.2013 04:57:54

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
22
Afişări de site:
774543
Vizitori unici:
5691102

WebArt Pro