În situaţia dificilă cu care se confruntă BEM - şi pe care preşedintele Consiliului băncii, în pofida tuturor speculaţiilor, o consideră totuşi drept una „de lucru”, „încadrată în schemă” şi „departe de panică” - Victor BODIU a acceptat să discute cu redactorul-şef al revistei Profit despre acţiunile pe care ar trebui să le întreprindă proprietarii băncii pentru a asigura stabilitatea financiară a acesteia.  

Victor Bodiu: Pe toţi cei care, în această perioadă de timp deloc uşoară pentru BEM, s-au întrecut în a face declaraţii răsunătoare, i-aş îndemna să aducă în calitate de argumente date veridice. În caz contrar, ar fi mai bine să se abţină de la orice comentarii. Nicăieri în lume politicienii sau reprezentanţii Regulatorului pieţei, care este Banca Naţională, nu folosesc numele unei bănci în scopuri care sunt departe de cele de asanare economică şi financiară a acesteia.  

Liniştea în jurul unei bănci este o componentă obligatorie pentru dezvoltarea normală şi dinamică a acesteia. Am putea să luăm orice altă bancă şi ne vom convinge că şi aceasta lucrează cu un capital propriu la fel de mic, operând, în principal, cu resurse atrase. Dacă însă se creează o agitaţie artificială în jurul acestei instituţii financiare, precum a fost acum câteva săptămâni în cazul BEM, efectul negativ pentru bancă este garantat. În cazul nostru, s-a reuşit evitarea unor consecinţe nefaste datorită unui aspect important - lichiditatea, care era la BEM cea mai înaltă din sistem. Şi totuşi, trebuie să recunoaştem că atacurile politice la care BEM a fost supusă pe parcursul a trei luni i-au dăunat băncii mai mult decât creditele trecute la categoria celor neperformante.

Profit: Dar probabil că nu toate creditele declarate neperformante, în valoare de circa 1,5 mlrd. lei potrivit datelor pentru trimestrul IV al anului 2012, sunt neperformante?

Victor Bodiu: Bineînţeles că nu. Orice instituţie financiară are asemenea credite în portofoliu. Da, acestea sunt o problemă pentru indicatorii normativi, cărora banca trebuie să le corespundă. Dar cu aceste credite trebuie să se lucreze: prin restructurare, prolongaţie şi, cel mai important,  prin neadmiterea apariţiei lor. Ţin să menţionez, în acest context, că din ziua în care am devenit preşedinte al Consiliului băncii (sfârşitul lunii iunie 2012 - Profit), am acordat credite în valoare totală de peste 130 mil. lei. Toate deciziile referitoare la acestea au trecut prin Consiliu. Am coborât plafonul de acordare a resurselor, care anterior ţinea de competenţa preşedintelui băncii, de la 5 mil. lei la 1 mil. lei. Da, s-ar putea să nu fie o decizie tocmai corectă din punctul de vedere al managementului corporativ, dar la etapa curentă aceasta este singura soluţie justă. Or, acum, Consiliul poate controla toate creditele, având în faţă imaginea completă a fluxurilor financiare din cadrul băncii.

Profit: Care este indicatorul real al lichidităţii creditelor neperformante?

V.B.: În această problemă trebuie să pornim de la situaţia pieţei şi cea din sectorul real al economiei. Bineînţeles, în gajul acestor credite există imobile, utilaje, mijloace circulante ale beneficiarilor de împrumuturi. Iar într-o perioadă de declin a activităţii economice - pentru că nu aş dori să apelez la definiţia de „criză” - comercializarea acestor gajuri devine mai dificilă. Totuşi, potrivit situaţiei de la 31 martie 2013, Capitalul Normativ Total (CNT) al băncii a crescut până la 214 mil. lei. Apropo, tendinţa de creştere se atestă de la începutul lunii septembrie 2012, când acest indicator era ceva mai mare de 60 mil. lei. Este o dovadă elocventă a faptului că se lucrează cu creditele neperformante şi chiar se atestă un anumit progres.

Profit: Asemenea îmbunătăţiri vor fi în măsură să salveze banca de la pericolul de a-i fi retrasă licenţa?

V.B.: Nu voi comenta declaraţiile la acest subiect, având în vedere faptul că unele dintre ele au fost foarte contradictorii, mai ales cele referitoare la sumele despre care se spunea că sunt extrem de importante şi chiar „salvatoare” pentru capitalizarea  BEM.

Noi considerăm că avem nevoie de capitalizare. Şi nu veţi găsi vreo bancă ce ar refuza această procedură. Trebuie să menţionez totodată că, în conformitate cu situaţia de la 31 martie 2013, BEM corespunde tuturor normativelor formulate faţă de instituţiile financiare de către Banca Naţională a Moldovei (BNM). Iar temeiuri pentru retragerea licenţei BEM nu au existat, nu există şi, cel mai probabil, nici nu vor exista. Or, legea spune că licenţa se retrage dacă CNT al băncii este mai mic decât o treime din normativul de 200 mil. lei. Iar conform datelor de bilanţ pe trimestrul I al anului curent, acest indicator la BEM a depăşit suma de 200 mil. lei.

Profit: În viziunea Dvs., în ce a constat eşecul cu emisiunea închisă a băncii?

V.B.: Consiliul băncii a adoptat toate deciziile necesare pentru ca, până la 31 martie 2013, BEM să îndeplinească toate normativele. Capitalizarea este necesară pentru o dezvoltare durabilă a băncii. În cadrul votului în privinţa emisiunii de acţiuni închise a BEM, în sumă de 355 mil. lei, mai mult de 40% dintre acţionari s-au pronunţat împotrivă, invocând drept argument faptul că ei nu participă la administrarea băncii.

Profit: Ce se are în vedere prin sintagma „nu participă la administrarea băncii”?

V.B.: Prima cauză: grupul de acţionari minoritari a propus doi membri noi în Consiliul băncii, pe care BNM nu i-a aprobat încă. Abia la  4 aprilie, noii membri incluşi în Consiliu au prezentat BNM pachetul complet de acte necesare, cu semnătura preşedintelui Consiliului băncii. Banca Naţională are la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru luarea unei decizii. Cauza a doua: pentru că nu are membrii săi în Consiliu, acest grup de acţionari a invocat, pe bună dreptate, faptul că nu gestionează situaţia de la bancă, nu controlează deciziile pe care aceasta le adoptă, astfel, este pe deplin logic că la etapa curentă ei au refuzat participarea la emisiune, blocând plasarea acesteia.

Profit: Teoretic, nu ar trebui să existe probleme cu procurarea unei părţi din emisiunea închisă de către acţionarii minoritari. Or, după ce aceştia au cumpărat acţiuni cu 14 lei bucata, este alogic să renunţe la cumpărarea unor noi acţiuni cu doar 5 lei bucata?

V.B.: Eu cred că acţionarii noi, cel mai probabil, vor accepta să participe la emisiunea închisă.

Profit: Deci, în faţa băncii se conturează perspective şi orizonturi bune?

V.B.: Am fost mereu de părerea că la capitolul orizonturi e cazul să se vorbească mai puţin şi să se facă mai mult. Acum, e mult mai important să ne concentrăm asupra rezolvării unor chestiuni problematice. Din acest punct de vedere, am avut o interacţiune bună cu BNM, cu Ministerul Finanţelor şi cu alte structuri de stat la categoria soluţionării problemei creditelor neperformante care s-au acordat în trecut. Mă refer la rambursarea silită a acestora, prin decizii judecătoreşti. Pentru mine nu contează cine şi când a acordat creditele care au ajuns în categoria celor neperformante. Este mult mai important ca acestea să fie  întoarse, respectiv autorităţile competente ale statului să ia mai rapid deciziile privind rambursarea unor asemenea împrumuturi.  

Profit: Dacă aţi face o estimare, care e cota creditelor neperformante ce nu pot fi deloc recuperate?

V.B.: Este dificil să vorbim la acest subiect, cu atât mai mult să enunţăm cifre concrete. Există active bune şi mai puţin bune. Acum, efectuăm evaluarea gajurilor la toate creditele neperformante. Sper că vom reuşi să recuperăm o bună parte din bani. Dar nu sunt profet şi nu aş sta să enunţ sume concrete. Una este să evaluezi pe hârtie, dar cu totul alta este comercializarea de facto a bunurilor gajate şi a activelor clienţilor-debitori.

Profit: Situaţia actuală a BEM este afectată de povara şi greutatea angajamentelor Investprivatbank-ului?

V.B.: Eu aş spune că problema acestei bănci a exercitat o presiune foarte puternică asupra BEM în anii 2010 şi 2011. Voi aminti aici că, atunci când se rezolva problema Investprivatbank-ului, BNM a acordat BEM un credit pe termen scurt. Acesta trebuia rambursat ulterior, dar activele băncii falite erau greu de comercializat din două motive: era nevoie de timp, iar lichiditatea lor era mică. De aceea, presiunea asupra indicatorilor financiari ai BEM din cauza Investprivatbank-ului era puternică şi destul de sesizabilă. Pot doar să vă spun că acest lucru a costat BEM 70 mil. lei lunar, bani ce erau retraşi din active şi restituiţi BNM.

Am încercat să negociem cu Regulatorul prelungirea termenelor de rambursare a banilor, dar nu am fost trataţi cu înţelegere. Şi atunci a fost adoptată hotărârea Parlamentului de acordare pentru BEM a 400 mil. lei sub formă de valori mobiliare de stat şi restituire a soldului datoriei BNM. Acest lucru a ajutat banca să elimine tensiunea şi presiunea excesivă din cauza Investprivatbank-ului.

Profit: Cât de actuală este problema privatizării BEM în condiţiile actuale?

V.B.: Decizia de privatizare a băncii a fost luată în anul 2007. Şi orice ar spune azi unii tovarăşi (aluzie la propunerea deputatului PCRM, Oleg Reidman, de naţionalizare a BEM - Profit), aceasta a fost decizia lor. În 2008, a fost selectată şi o companie pentru evaluarea activelor băncii, care era apropiată de BNP Paribas Bank (Franţa). În 2009, în mod firesc, noi am început negocierile cu partenerii externi - înainte de toate, cu FMI. Poziţia noastră, atunci şi acum, era următoarea: banca trebuie comercializată, dar numai atunci când situaţia favorabilă de pe pieţele internaţionale va contribui la obţinerea unui preţ bun, iar banca va fi bine pregătită pentru tranzacţie. Aceste două principii rămân în vigoare şi în prezent. Din punctul meu de vedere, statul nu ar trebui - şi nici nu văd rostul - să rămână în sectoarele economiei în care situaţia  deja se află sub controlul companiilor private. Statul nu poate influenţa sectorul bancar, chiar şi având o asemenea bancă importantă precum BEM. Din acest motiv, astăzi este primordială îmbunătăţirea situaţiei BEM, care să o facă mai atractivă.

Profit: Credeţi că era necesară formarea unei comisii parlamentare speciale pentru studierea situaţiei la BEM?

V.B.: Din punctul meu de vedere, toţi trebuie să participe la îmbunătăţirea situaţiei la bancă. Cred că formarea comisiei era necesară pentru a scoate la lumină adevărul despre bancă şi a ajuta societatea să înţeleagă ce s-a întâmplat în realitate. Eu cunosc foarte bine cum stau lucrurile, dar era important să înţeleagă şi cei care au speculat nejustificat şi perfid situaţia din jurul băncii. Cu regret, încă înainte de constituirea comisiei, s-au produs multe evenimente negative care n-ar fi trebuit să existe ca principiu, inclusiv agitaţia din presă care a dăunat mult băncii. Noi, cei de la bancă, am fost deschişi pentru comisie, oferindu-i toate informaţiile solicitate. Consider că oamenii trebuie să ştie, dar, mai ales să înţeleagă că ceea ce s-a întâmplat cu BEM este rezultatul activităţii nereuşite a fostei conduceri a băncii.

Profit: Dar care este părerea Dvs. despre ideea de naţionalizare a BEM?  

V.B.: Voi reitera - statul ar trebui să fie prezent în sectoarele economiei insuficient de puternice, unde nu există autoreglementare. Iar sectorul bancar al Moldovei este unul dintre cele mai bine dezvoltate, de aceea, cred că în perspectivă BEM trebuie să treacă în mâini private, în cele ale unui investitor strategic.

Profit: Când ar urma să se întâmple acest lucru?

V.B.: Depinde de evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale. Şi este puţin probabil că situaţia pe piaţa internaţională va fi una favorabilă în viitorul apropiat. De exemplu, recent, o bancă din Ucraina, în dezvoltarea căreia care s-a investit circa $1 mlrd., a fost comercializată cu $50 mil. În prezent, preţul activelor bancare nu este cel mai atractiv. Din care motiv, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea şi managementul eficient ale băncii - apropo, de dorit, nepolitic. Pentru aceasta, cel mai probabil, trebuie să operăm modificări la nivel de management al departamentelor şi direcţiilor, pentru a angaja profesionişti-tehnocraţi.

Profit: Este just să se pună problema responsabilităţii acţionarului majoritar pentru ceea ce s-a întâmplat la BEM în ultimii cinci ani?

V.B.: Acest lucru ţine de competenţa comisiei parlamentare. Din punctul meu de vedere, este absolut cert că situaţia curentă a BEM e consecinţa creditării şi managementului nu tocmai corecte şi, cel mai important, netransparente. Şi aceasta se referă la o perioadă mai lungă, nu doar începând cu a doua jumătate a anului 2009. Or, o parte dintre creditele neperformante îşi trag istoricul de la sfârşitul anului 2007. Statul trebuia să exercite controlul şi monitorizarea dezvoltării băncii. Dar, în loc de aceasta, la bancă au existat perioade întregi în care managementul a acordat credite în mod independent. Apoi la bancă a existat o situaţie în care Consiliul nu a funcţionat, drept urmare creditele au fost acordate personal de către conducătorul băncii.

Profit: Specialiştii leagă agravarea situaţiei financiare a BEM şi de cumpărarea nejustificată a creditelor pe piaţă. Cu ce scop au fost achiziţionate acestea?

V.B.: Creditele care au fost cumpărate de o manieră agresivă şi datorită cărora au fost majorate activele băncii acum sunt neperformante. Pentru mine este clar că trebuia diversificată creditarea, căutate nişe de întreprinderi mici şi mijlocii pentru a reduce riscurile. De exemplu, creditele pe care le-am acordat de la mijlocul anului 2012 se vor afla într-o categorie bună, având o clasificare pozitivă.

Profit: E adevărat că o treime din creditele neperformante a fost acordată unor întreprinderi de stat?

V.B.: Această cotă este mai mică de 30%. Există două credite mari, care au fost acordate în anii 2007-2008 pentru două întreprinderi ce au dat faliment, iar activele depuse în gaj nu corespund cu valoarea creditelor.

Profit: Decizia cu privire la emisiune este luată de către două treimi dintre acţionari, respectiv, fără acordul acţionarilor ce deţin peste 40% din acţiuni, această problemă e imposibil de rezolvat. Ce intenţionează să întreprindă Consiliul?

V.B.: După ce doi reprezentanţi ai acţionarilor minoritari vor fi incluşi în componenţa Consiliului, suntem gata să convocăm adunarea extraordinară a acţionarilor pentru a pune din nou în discuţie problema emisiunii de acţiuni. Consiliul trebuie să aibă din timp o decizie de principiu în privinţa acestei emisiuni. Vom desfăşura adunarea la începutul lunii mai, după care, la expirarea unui termen de 15 zile, conform legislaţiei, banii urmează să vină în cont la bancă. Sper că Parlamentul va aproba cele 200 mil. lei pe care statul, cu titlu de cotă proprie, îi va aloca majorării capitalului social al Băncii de Economii. Dacă statul nu va aloca totuşi banii necesari pentru capitalizare, urmează să fie identificate alte soluţii pentru ca banca să se dezvolte.■