Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Riscul suspendării persistă

Margareta MOCREAC | Asigurări & Prognoze

Spre uşurarea multora, Consiliul Birourilor de la Bruxelles a anunţat la începutul lunii martie curent că Republica Moldova nu va fi suspendată din sistemul internaţional „Carte Verde” cu începere de la 1 aprilie 2016 aşa cum se anunţase anterior. Cu toate acestea, directorul executiv al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule (BNAA), Alina Osoianu, spune că este prea devreme să ne relaxăm deoarece riscul suspendării persistă, decizia finală urmând a fi luată la şedinţa Asambleei Generale a Membrilor Consiliului Birourilor, programată pentru începutul lunii iunie 2016. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Alina Osoianu vorbeşte despre importanţa şi impactul acestei decizii, lecţiile învăţate, precum şi acţiunile pe care BNAA le aşteaptă din partea autorităţilor statului.

Profit: Dnă Osoianu, decizia adoptată de Consiliul Birourilor de la Bruxelles a fost una aşteptată? Ce urmează mai departe?


A.O.:
Progresele înregistrate de către BNAA în perioada de monitorizare au fost discutate în februarie 2016 la Bruxelles, iar Consiliul Birourilor a constatat că acţiunile întreprinse de către Biroul din Moldova, precum şi gradul de îndeplinire a cerinţelor pentru a continua activitatea în cadrul Sistemului „Carte Verde” pot fi evaluate la nivel satisfăcător.

Riscul suspendării, totuşi, mai persistă deoarece Consiliul Birourilor a decis amânarea activării deciziei de suspendare a BNAA din Sistemul „Carte Verde” până la şedinţa Asambleei Generale a Membrilor Consiliului Birourilor, care va avea loc la începutul lunii iunie, curent.

Astfel, BNAA rămâne în continuare sub monitorizarea strictă a Consiliului Birourilor de la Bruxelles, iar Asambleea va decide în cele din urmă necesitatea menţinerii calităţii de Birou suspendat după iunie 2016 sau va examina posibilitatea revocării deciziei de suspendare.

Pe cât de aşteptată a fost decizia? Îmi e greu să mă expun pentru că în diferite zile optica se schimba. Vedeam implicarea asigurătorilor, eforturile şi suportul Membrilor Consiliului de Administraţie al BNAA, acţiunile autorităţii de supraveghere şi conştientizam că şanse există. Totuşi, chestiunile care au rămas încă nesoluţionate reduceau şi reduc încă anularea integrală a riscului de suspendare din sistem. Prin urmare, orice decizie de amânare a suspendării şi nerevocarea acesteia implică atât din partea BNAA cât şi din partea autorităţilor mai multe eforturi şi rezultate concrete.

Profit: Care sunt lecţiile pe care BNAA şi asigurătorii din RM trebuie să le înveţe după aceste evenimente?

A.O.:
Perioada mai 2015 - februarie 2016 a fost una foarte complicată pentru BNAA. A fost necesar să demonstrăm membrilor Sistemului „Carte Verde” că BNAA mai poate fi un Birou care garantează pe plan extern îndeplinirea angajamentelor membrilor săi, iar monitorizarea strictă a Consiliului Birourilor a fost doar în favoarea pieţei de asigurări pentru că au fost scoase în evidenţă deficienţele de funcţionalitate ale acesteia.

Nici birourile din alte state ale sistemului „Carte Verde” nu sunt ocolite de turbulenţe sau circumstanţe care impun monitorizarea Consiliului Birourilor. Biroului din Republica Moldova, însă, i s-a dus vestea de unul gestionat defectuos, care încalcă grav principiile sistemului „Carte Verde”, iar interesele meschine au fost prioritare regulilor de bună credinţă în raport cu partenerii externi.

Lecţia nr.1 atât pentru BNAA cât şi pentru asigurătorii emitenţi de poliţe „Carte Verde” este conştientizarea rolului de jucător al unor reguli  internaţionale, care sunt respectate de toate cele 48 de state ale sistemului, iar activitatea trebuie să fie desfăşurată cu profesionalism, onestitate şi transparenţă - criterii ce generează la rândul lor încredere faţă de parteneri. Acest lucru nu poate veni decât în timp printr-o maturizare a pieţei şi prin ridicarea standardelor de regularizare a daunelor survenite în baza contractelor de asigurare „Carte Verde”.

Profit: Care au fost principalele trei motive care au dus la apariţia riscului suspendării RM din sistemul „Carte Verde”?

A.O.:
La sfârşitul anului 2014, BNAA urma să depună o garanţie financiară externă în mărime de 4,25 mil. euro în favoarea Consiliului Birourilor de la Bruxelles. Acest lucru nu a fost făcut din cauza managementului defectuos al BNAA de la momentul respectiv. În acea perioadă, în cadrul Biroului a fost angajat un cetăţean ucrainean căruia, în lipsa unor autorizări, i s-a permis accesul la conturile bancare ale Biroului şi care a efectuat o serie de tranzacţii în defavoarea instituţiei noastre, cauzând prejudicii BNAA de circa 20 mil. lei.

În plus, banii asigurătorilor destinaţi pentru garanţia financiară externă au fost plasaţi de către fosta conducere a BNAA în două bănci locale pe un termen de trei ani de zile, cu o penalitate de 15% în cazul retragerii depozitelor înainte de termen. Este o condiţie care nu cred că s-a mai întâlnit în practica bancară din Republica Moldova.

Astfel, pe lângă faptul că BNAA a pierdut o sumă impunătoare din tranzacţiile cu mijloacele financiare efectuate de către cetăţeanul ucrainean, celelalte mijloace băneşti erau blocate prin aşa-zisul depozit constituit.

Pentru că garanţia financiară externă nu a fost plasată în termen, conform criteriilor stabilite de către Consiliul Birourilor, noul management al BNAA, nerecunoscând contractele încheiate, a solicitat restituirea banilor plasaţi în presupusele depozite, în consecinţă băncile au reţinut 15% sau 8 mil. lei din suma plasată.

Ca urmare a plângerilor BNAA, Banca Naţională a avertizat băncile în cauză. În acelaşi timp, au fost deschise dosare penale, iar la moment ancheta se desfăşoară lent. Potrivit anchetatorilor, motivul este negăsirea cetăţeanului ucrainean, aflat în căutare. Dar aşteptăm progrese în condiţiile în care colegii Dvs. de la un ziar de investigaţii au scos recent în evidenţă detalii importante referitoare la cetăţeanul în cauză.

La moment, garanţia este plasată integral. Însă depăşirea termenului de plasare a garanţiei a fost considerată o încălcare gravă a cerinţelor Consiliului Birourilor de la Bruxelles.

Un alt motiv, inacceptabil în cadrul Sistemului „Carte Verde”, a fost schimbarea frecventă a conducătorului BNAA. Consiliul Birourilor se axează pe principii de continuitate şi credibilitate, iar în perioada 2013-2015, la conducerea BNAA s-au perindat cinci conducători, lucru de neînţeles pentru partenerii externi. Recent, la şedinţa Comitetului de monitorizare, delegaţia BNAA a fost avertizată despre acest lucru şi s-a menţionat că nicio schimbare a managementului BNAA nu mai poate fi tolerată.

Cazurile de fraudă cu accidente simulate pe teritoriul Republicii Moldova, poliţele „Carte Verde” false, faptul că asigurătorii, precum şi BNAA au avut o comunicare proastă cu colegii din cadrul sistemului, invocându-le spre exemplu colegilor din Germania şi alte ţări lipsa de profesionalism în activitate, au contribuit, de asemenea, la apariţia deciziei de suspendare din sistemul „Carte Verde”. În acelaşi timp, asigurătorii nu îşi onorau obligaţiile de plată a despăgubirilor în termenul prevăzut de Regulamentele Interne ale CoB. Evident că toate acestea au afectat grav imaginea RM pe plan extern şi au condus la apariţia riscului de suspendare.

Profit: Reprezentanţii uneia dintre cele mai mari companii de asigurări critică decizia BNAA de retragere a depozitului din băncile din Moldova şi plasarea fondurilor respective într-o bancă de peste hotare la o rată a dobânzii mult mai mică. Potrivit lor, în cazul în care contractul nu ar fi fost reziliat, dar s-ar fi acceptat garanţia financiară oferită de aceste bănci şi confirmată de către o bancă europeană, BNAA şi asiguratorii ar fi câştigat pe parcursul a trei ani de zile circa 500,000 euro drept dobândă.

A.O.:
Nu pot spune ce argumente stau la baza acestor afirmaţii, cert este că trebuie să vedem care acţiuni şi intenţii sunt în beneficiul BNAA - cele ale cetăţeanului ucrainean, care a depus banii în băncile locale în lipsa unor împuterniciri din partea Consiliului de administraţie care activa la acel moment, încheind contracte nespecifice, sau cele ale membrilor Consiliului de Administraţie al BNAA, care au evaluat şi analizat opţiunile de plasare a mijloacelor băneşti, sigur, consultând în acest sens Consiliul Birourilor, care de fapt este şi beneficiarul garanţiei financiare?

BNAA a avut două opţiuni de a plasa garanţia financiară externă în mărime de 4,25 mln. lei: fie sub formă de garanţie bancară, fie sub formă de depozit. Condiţia Consiliului Birourilor a fost că indiferent de varianta aleasă, garanţia financiară trebuia să fie emisă de o bancă situată în Spaţiul Economic European şi care deţine un rating de credit pe termen lung de nivelul „A” sau mai înalt, oferit de Standard & Poor’s.

Este important de specificat că BNAA a avut experienţa deţinerii garanţiei bancare în mărime de $2 mln., emise de o bancă care corespunde criteriilor solicitate, prin intermediul unei bănci locale. Însă, deservirea garanţiei bancare era destul de costisitoare pentru BNAA. Evident că la baza deciziei de plasare a banilor în cont de depozit la o bancă de peste hotare a stat analiza mai multor aspecte, inclusiv costurile pe care trebuie să le suporte BNAA şi care depăşesc eventualele venituri revendicate din dobânzi. Astfel, comisionul pentru deservirea garanţiei necesita o acoperire de 125%, iar în cazul depozitului plasat, BNAA percepe dobândă.

Consider că alegerea modalităţii şi băncii pentru păstrarea banilor trebuie să rezulte din analiza mai multor criterii, or, în mare parte o dobândă foarte bună, nu relevă faptul că banca este cea mai sigură şi integră. E analogic sectorului asigurărilor – cea mai mică primă de asigurare nu înseamnă cel mai bun produs şi asigurător stabil financiar. Riscurile trebuie gestionate per ansamblu, cu analize complexe şi percepţii agregate, iar alocarea riscului legat de evoluţia ratei dobânzii prezintă o serie de particularităţi care impun concluzii de probabilitate redusă în survenirea acestuia.

Totuşi, în context, nu pot să nu mă refer la ultimele evenimente din sistemul bancar naţional, care au bulversat incontestabil credibilitatea în acest sector şi continuă să prezinte îngrijorări atât pentru businessul local cât şi pentru comunitatea internaţională.  

Profit: La moment există restanţe la achitarea despăgubirilor de asigurare în baza poliţelor „Carte Verde”?

A.O.:
Asigurătorii probabil au înţeles care este impactul neachitării despăgubirilor de asigurare, prin urmare, restanţe mai mari de două luni practic nu se mai înregistrează, cel puţin din informaţiile deţinute de BNAA. Eliminarea tuturor restanţelor la achitarea despăgubirilor a fost şi una dintre cerinţele Consiliului Birourilor de la Bruxelles, iar la şedinţa Comitetului de Monitorizare din februarie, curent, BNAA a fost avertizat repetat despre neonorarea în termen de către asigurători a obligaţiilor de plată. În anul 2015 avem un rezultat pozitiv la acoperirea daunelor istorice, asigurătorii au plătit inclusiv daunele din anii precedenţi.

Profit: Din discuţiile pe care le aveţi cu reprezentanţii companiilor de asigurări, credeţi că aceştia au tras concluziile de rigoare şi îşi asumă o parte din vină?

A.O.:
În ultimii ani, piaţa asigurărilor din Republica Moldova a fost afectată de anumite acţiuni şi practici care au negat cu vehemenţă principiile sănătoase de activitate, în rezultat s-au iscat mai multe situaţii antagonice. Evident că partea de vină cea mai mare o poartă asigurătorii, deşi nu sunt ei unicii în acest sens. Practicile anticoncurenţiale, gestionarea tendenţioasă a BNAA-ului, precum şi încălcarea regulilor sistemului „Carte Verde” nu pot fi atribuite decât asigurătorilor, iar (in)acţiunile acestora au fost taxate dur de către Consiliul Birourilor de la Bruxelles şi, prin urmare, au condus la decizia de suspendare.
Unii asigurători regretă că nu au întreprins măsuri menite să asigure funcţionalitatea eficientă a Biroului şi să  instituie un control adecvat al managementului în timp util. Pot să presupun că asigurătorii nu conştientizau la acel moment că comportamentul lor poate fi factorul decisiv în adoptarea deciziei de suspendare a Biroului din cadrul Sistemului „Carte Verde”. De fapt, decizia respectivă a fost ca un duş rece pentru piaţa locală de asigurări şi a catalizat schimbarea de atitudine a asigurătorilor.

Pe fundalul evenimentelor produse în piaţa asigurărilor „Carte Verde”, putem să explicăm şi multiplele decizii de suspendare a Biroului, şi nu revocarea acesteia. Astfel, tragerea de concluzie nu este suficientă pentru a evita suspendarea din sistem. Atât BNAA, cât şi asigurătorii emitenţi de „Carte Verde” trebuie să convingă partenerii externi prin acţiuni şi să le garanteze că nu vor mai admite încălcări care să atenteze la stabilitatea financiară a BNAA sau să pună sub îndoială credibilitatea în funcţionalitatea acestuia.

Profit: Care este numărul accidentelor false cu implicarea autovehiculelor/asiguratorilor din Moldova?

A.O.:
Au existat câteva zeci de cazuri pe parcursul ultimilor trei ani, care în consecinţă au cauzat prejudicii de imagine biroului nostru pentru că au ajuns în atenţia birourilor din Elveţia, Bulgaria şi chiar Consiliului Birourilor, care au identificat elementele de fraudă. Flagelul de fraudă prin asigurări este destul de cunoscut şi persistă în mai multe ţări, dar fraudele comise în Republica Moldova sunt destul de impertinente şi, din păcate, se comit în unele cazuri cu concursul specialiştilor din cadrul companiilor de asigurări şi a colaboratorilor organelor de poliţie.

Profit: Cum au comentat companiile de asigurări din Moldova aceste cazuri? Şi-au asumat vina?

A.O.
Au fost intentate mai multe cauze penale. Investigaţiile au arătat că în mai multe cazuri frauda s-a comis la momentul iniţial, fiind denaturate circumstanţele accidentului rutier, sau chiar accidentul nu avusese loc. În aceste situaţii atât, BNAA cât şi asigurătorii descoperă mai greu elementele de fraudă. La moment avem deschise patru dosare penale. Pe unul dintre ele, se desfăşoară o procedură de mediere la Consiliul Birourilor de la Bruxelles. Potrivit legii, dacă Biroul din afară constată că sunt anumite elemente de fraudă, atunci el nu achită despăgubirea, dar depune o cauţiune şi deschide procedura de mediere la Consiliul Birourilor. Angajaţii Birourilor din Bulgaria şi Moldova sunt invitaţi să discute pe marginea acestui dosar, dar şi chestiunile legate de despăgubirea solicitată. Asiguratorul nostru a achitat despăgubirea şi a solicitat colegilor din Bulgaria restituirea ei având ordonanţa procurorului de neîncepere a urmăririi penale.

BNAA a contestat aceste acţiuni prin care sunt cerute despăgubiri nejustificate şi neprobate, deoarece ele prejudiciază imaginea Biroului pe extern. La moment, decizia de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată şi a fost reîncepută urmărirea penală.

Profit: Dar care este situaţia la capitolul falsificării poliţelor de asigurare? Pe cât de frecvente sunt aceste cazuri şi ce se face la moment pentru a evita emiterea poliţelor de asigurare false?

A.O.:
Există două situaţii de falsificare a poliţelor de asigurare. Prima situaţie presupune că anumite persoane, dispunând de tehnologii moderne, falsifică poliţa de asigurare de la A la Z, şi aceasta respectiv nu este introdusă în sistemul de emitere electronică a poliţelor. În a doua situaţie, poliţa de asigurare este emisă legal, dar copia care rămâne la asigurator şi este introdusă în sistem indică, de exemplu, un termen de 15 zile, iar cea pe care o prezintă persoana asigurată indică un termen de 365 de zile. În acest caz, este foarte greu de demonstrat la care etapă a avut loc falsul – în cadrul companiei de asigurări sau în afara ei. Până în prezent, au fost iniţiate mai multe proceduri penale pentru falsificarea documentelor.

În acelaşi timp, trebuie să menţionez că dacă un cetăţean al RM care deţine o poliţă de asigurare falsă produce un accident rutier şi cauzează anumite prejudicii în străinătate, BNAA achită aceste daune. Evident, fiind parte vătămată, BNAA întreprinde măsuri pentru a recupera banii achitaţi, însă şansele sunt destul de mici în acest sens.

Din păcate, autorităţile statului nu ia măsuri suficiente în lupta contra poliţelor de asigurare false, iar în rezultat, cetăţenii participă la acoperirea daunelor survenite din accidente cu poliţe  false.

Datele Poliţiei de Frontieră arată că poliţa de asigurare „Carte Verde” este unul dintre cele mai falsificate documente de călătorie.  

Profit: Ce arată experienţa altor state în acest sens? Fenomenul poate fi combătut sută la sută?

A.O.:
Este foarte greu să explici reprezentanţilor Elveţiei sau Germaniei că în Moldova se falsifică aceste documente. Pentru ei este dificil de înţeles acest lucru. Evident, fenomenul poate fi combătut, în primul rând prin verificarea de către Poliţia de Frontieră la ieşirea din ţară a valabilităţii poliţei de asigurare. Din câte cunosc, Poliţia de Frontieră are acces la sistemul „Carte Verde” şi în viitorul apropiat ar putea să înceapă verificarea valabilăţii poliţelor la ieşirea din ţară. La moment, se lucrează la un şir de aspecte tehnice, se cooperează în acest sens şi cu CNPF.

În anul 2015, au fost înregistrate nouă cazuri de achitare a despăgubirilor pentru accidente rutiere comise de către cetăţenii RM deţinători ai poliţelor „Carte Verde” false. Nouă nu este o cifră atât de mare, însă despăgubirile s-au cifrat la 5,7 mil. lei!

Profit: Potrivit datelor indicate în poliţele de asigurare false, acestea ar fi fost eliberate de 2-3 sau mai multe companii de asigurări? Se observă o anumită tendinţă?

A.O.:
Tendinţele se schimbă de la o perioadă la alta. Se poate spune că prin metoda rotaţiei se falsifică „Cărţile Verzi” de la un asigurător la altul. La moment, nu au fost sesizări de poliţe false presupuse a fi emise de către asigurătorii care au aderat recent la sistem în calitate de emitenţi de poliţe „Carte Verde”. În ultimul timp, se înregistrează cazuri de falsificare, îndeosebi în regiunea Transnistreană, ceea ce e mai complicat de preîntâmpinat şi depistat.

Profit: Dar au existat cazuri când Biroul din Moldova a avut anumite experienţe negative cu birourile din alte state?

A.O.: Nu îmi amintesc de asemenea situaţii.

Profit: Recent, Parlamentul a aprobat un proiect de lege care prevede majorarea capitalului minim al companiilor de asigurări. Care este opinia BNAA faţă de aceste propuneri?

A.O.:
Evident, în calitate de director executiv al BNAA îmi doresc o piaţă financiară stabilă şi matură, o piaţă cu rezerve, capabilă să-şi onoreze obligaţiile. Guvernul RM şi-a asumat angajamentul de a implementa Acordul de Asociere cu UE, care prevede transpunerea directivei Solvabilitate II. Cerinţele de capital minim în această directivă sunt de un prag absolut de 2,2 mil. euro, pentru asigurătorii care practică asigurări generale şi de 3,2 mln. euro pentru asigurătorii care practică asigurări de viaţă. Sigur, conceptul de „cerinţă de capital minim” conform Directivei este diferit de conceptul de „capital social”. Astfel, cerinţa de capital minim asigură un nivel minim sub care nu ar trebui să se situeze resursele financiare ale asigurătorului, în timp ce capitalul social este aportul acţionarilor pentru finanţarea asigurătorului. În anul 2006, când a fost elaborată legea cu privire la asigurări, capitalul social de 15 mil. lei echivala cu aproximativ $1 mil. În ultimul an, leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ, iar $1 mil. echivalează deja cu 20 mil. lei.

Legea aprobată de parlament prevede că se va majora capitalul social al companiilor de asigurări care emit „Carte Verde”. Evident că e o normă bună, dar termenul de 18 luni acordat pentru conformarea asiguratorilor mi se pare unul prea mare.

În opinia mea, este necesară introducerea în legislaţia naţională a cerinţei de capital minim, iar autoritatea de supraveghere trebuie să reglementeze activele care pot să reprezinte acest minim garantat. Evident, activele admise trebuie stabilite pentru a se asigura randamentul şi siguranţa acestora în dependenţă de obligaţiile pe care şi le asumă asigurătorul.

Totuşi, capitalul social nu este indicatorul principal care reprezintă un asigurător. În opinia mea, gestionarea companiei după principiul „persoanei prudente”, în condiţii şi norme de guvernanţă corporativă consacrate prin practici de bună credinţă, transparenţă şi management adecvat al riscurilor, duce indubitabil la creşterea stabilităţii financiare a asigurătorului, ceea ce generează captarea încrederii consumatorilor în serviciile de asigurare prestate.

Profit: La moment, pe piaţa asigurărilor din Moldova activează 14 companii dintre care 10 au dreptul de a emite „Carte Verde”. În sistemul bancar până mai ieri au existat 14 bănci, acum au rămas doar 11. Unii bancheri şi experţi din domeniu consideră că pentru piaţa RM sunt suficiente 7-8 bănci. Care este părerea Dvs. despre piaţa asigurărilor – este numărul actual al companiilor de asigurări corespunzător mărimii pieţei?

A.O.:
Probabil, putem trage anumite concluzii doar comparând situaţia din RM cu cea din statele vecine. De exemplu, în România, ca şi în RM, activează 10 asigurători care emit „Carte Verde”. Teritoriul şi populaţia  României sunt însă cu mult mai mari. Consider că trebuie să punem accentul nu pe cantitatea, ci pe calitatea asiguratorilor. Decât să avem companii care a(in)fectează sistemul, atunci mai bine să-l consolidăm, reducând numărul companiilor. După cum aţi menţionat, avem lecţii de învăţat din experienţa nefastă a pieţei bancare locale.

Profit: Ce proiecte de legi, solicitări, sugestii  pregăteşte BNAA pentru autorităţi în viitorul apropiat?

A.O.:
În perioada următoare vom modifica statutul Biroului pentru a-l aduce în concordanţă cu prevederile de modificare a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă. De asemenea, vor fi propuse o serie de îmbunătăţiri a actelor normative care reglementează activitatea Biroului. Mă refer în mod special la Regulamentul cu privire la Fondul de Compensare şi Regulamentul cu privire la Fondul de protecţie a victimelor străzii, care sunt aprobate de către CNPF.

Profit: Care este sprijinul din partea autorităţilor de care aveţi nevoie sau pe care contaţi?

A.O.:
În primul rând, contăm foarte mult pe implicarea Poliţiei de Fronieră în procesul de depistare a poliţelor Carte Verde false. Acest lucru ar evita deplasarea cetăţenilor în afara ţării cu documente nevalabile. De asemenea, suportul organelor de drept în depistarea şi contractarea fenomenelor de fraudă în asigurări, chiar din etapa de documentare a circumstanţelor accidentelor rutiere. Nu în ultimul rând mizăm pe o anchetă obiectivă care să elucideze toate circumstanţele care au generat prejudicierea fondurilor BNAA, ceea ce a condus la destabilizarea situaţiei financiare a Biroului şi la apariţia riscului de suspendare.

Profit: Deţineţi funcţia de director executiv al BNAA din septembrie 2015. Care sunt principalele 3-5 obiective pe care doriţi să le realizaţi pe parcursul mandatului?

A.O.:
Unul dintre cele mai importante obiective este restabilirea încrederii pe plan extern. Nu mai puţin importantă este conlucrarea cu membrii BNAA pentru a identifica problemele comune şi a îmbunătăţi procesele din piaţă, astfel încât să corespundă standardelor din Sistemul „Carte Verde” .

De asemenea, îmi doresc foarte mult ca BNAA să aibă aceeaşi funcţionalitate ca şi birourile de peste hotare şi chiar să fie un exemplu. Pentru a realiza acest scop, ne propunem crearea unui sistem informaţional care ar permite BNAA să fie la curent cu situaţia la zi în ceea ce priveşte poliţele de asigurare „Carte Verde” - numărul accidentelor avizate, daunelor, rezervelor create de către asiguratori.

La moment, BNAA află situaţia despre avizările de plată a despăgubirilor ca urmare a accidentelor produse peste hotare de către deţinătorii de poliţă „Carte Verde” cu o întârziere de 25 de zile ulterioare lunii precedente de raportare, ceea ce înseamnă că noi nu ştim care este pulsul pieţei şi în ce direcţie aceasta se mişcă.

Profit: La ce nivel urmează să se ia decizia cu privire la crearea acestui sistem informaţional: BNAA, Guvern, Parlament?

A.O.: Mizăm pe suportul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în acest sens. Am avut mai multe şedinţe de lucru în comun cu reprezentanţii CNPF şi am ajuns la concluzia că evidenţa pe dosarele de daună ale membrilor BNAA este cel mai indicat de a fi integrată ca modul separat în Sistemul informaţional existent RCA DATA, care este funcţional şi conectat cu toţi asigurătorii emitenţi de asigurări obligatorii de răspundere civilă auto.

Integrarea modulului respectiv într-un sistem informaţional deja existent reduce substanţial din costuri şi implicaţii tehnice complexe.

Recent, am avut o discuţie cu directorul Biroului din Estonia şi am rămas foarte impresionată de sistemul informaţional din această ţară. Sistemul e conectat cu multe registre de stat iar la introducerea datelor în sistem contribuie mai multe autorităţi.

În momentul în care în Estonia se produce un accident rutier, poliţia nu este în drept să-l înregistreze până nu îl introduce în sistem. Astfel se formează o hartă a accidentelor rutiere, care ulterior se analizează pentru a stabili porţiunile de drum pe care au loc cele mai multe accidente. Prin urmare se întreprind anumite acţiuni de fluidizare a traficului şi de eliminare a riscului de noi accidente. După înregistrarea accidentului de către poliţie, asiguratorul regularizează daunele utilizând doar informaţia introdusă în sistem, care este unul foarte vast. Acurateţea daunelor introduse este monitorizată foarte strict. Sistemul are legătură cu Registrul de Stat al Autovehiculelor şi toate autovehiculele care nu au asigurare timp de doi ani de zile şi nu au trecut testarea tehnică sunt automat radiate din registru. Deci, avem de unde învăţa şi avem spre ce tinde.

Un alt obiectiv este implementarea unui management adecvat al riscurilor. Odată ce va fi implementat sistemul informaţional care ne va arăta situaţia din piaţă la zi, vom putea efectua analize şi statistici pentru a identifica riscurile existente, iar în rezultat vom obţine diminuarea acestora. Colegii noştri din străinătate fac acest lucru şi noi trebuie să le urmăm exemplul.

Profit: Care sunt rezultatele anului 2015 în comparaţie cu 2014 - volumul asigurărilor obligatorii de răspundere civila auto şi Carte Verde? Prin ce se explică aceste evoluţii?

A.O.:
Asigurătorii membri ai  BNAA au înregistrat în 2015 următoarele rezultate privind RCA extern „Carte Verde”: au fost eliberate 265,8 mii de poliţe „Cartea Verde” sau cu 52,7 mii mai mult decât în anul 2014. Primele brute subscrise au înregistrat o valoare de 272,2 mil. lei, cu un ritm de dinamică de 3,3% comparativ cu 2014, ceea ce reflectă o evoluţie naturală şi stabilă, fără a se înregistra însă progrese. Cuantumul despăgubirilor achitate a constituit 63 mln. lei, constatându-se o diminuare a plăţilor despăgubirilor cu 5,4% sau cu 4,0 mil. lei comparativ cu 2014, dar aceasta nu denotă că incidenţa riscului a crescut, doar că au fost redirecţionate resursele spre rezervele de daune ce urmează să fie achitate în viitor şi care la 31 decembrie 2015 constituiau 65 mln. lei. Rata daunei în anul 2015 a înregistrat o valoare de 37,1%, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în 2014, ceea ce denotă o variaţie nesemnificativă de la o perioadă la alta şi care se încadrează în normativul destinat pentru plata daunelor, stabilit în actele normative ale CNPF.

Profit: Care sunt prognozele pentru anul 2016?

A.O.:
Am rezerve de a face careva prognoze pentru anul 2016 dat fiind faptul că în anul curent situaţia este foarte diferită de cea înregistrată în anii precedenţi. Astfel, în 2016 trendul pieţei asigurărilor „Carte Verde” şi ritmul dinamicii sunt afectate de doi factori: noile tarife la primele de asigurare care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi restricţia de a emite poliţe „Carte Verde” cu sfârşitul asigurării după data de 31 decembrie 2016. Astfel, în anul curent, din circuit sunt excluse „Cărţile Verzi” eliberate pe un termen de 12 luni, care anterior reprezentau circa 14% din numărul total al poliţelor emise.

Analizând indicatorii pe „Carte Verde” în primele două luni de la începutul anului curent, putem constata că devieri esenţiale ale acestora comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut nu se înregistrează. În valoare absolută, cuantumul primelor brute subscrise s-au majorat cu circa 7%, în timp ce numărul poliţelor s-a redus cu circa 0,4%.■

 

Comentarii [7]

Comentariu
  • 30.03.2016 06:29:26 Grigore
    Am citit cu mare interes, mersi pentru sinceritate...
  • 30.03.2016 06:31:51 David
    La sfirsit BNAA are un director cu care este placere sa lucrez si rezolv toate probleme!
  • 30.03.2016 06:32:37 Xenofond
    Pentru asa functie ea este prea FROMOASA!!!
  • 04.04.2016 12:33:07 Ana
    Noi trebue sa facem tot posibil ca sa pelungim sa emitan Cartea verde...
  • 04.04.2016 12:34:34 Filimon
    Ce frumoasa este sefa, parca este televedeta!
  • 11.04.2016 07:07:08 Борис
    С приходом этого человека в Ассоциацию, все устаканилось, нет больше скандалов, а те. кто нарушал правила игры, поджали до поры до времени хвосты и выжидают. А ждать придется долго.
  • 11.04.2016 07:13:00 Дрозд
    Не знаю, аккой она менеджер и руководитель, но выгляджит эффектно, перечиьть такой женщине вряд ли кто-то их страховщиков сможет. если не будет, конечно. дундуком.

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
14
Afişări de site:
2278245
Vizitori unici:
4722839

WebArt Pro