Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Un bun prieten al Moldovei

Margareta MOCREAC | Opinie

Este cunoscut faptul că un sfat bun, dar, mai ales, un prieten bun, sunt mult mai valoroşi decât orice sumă de bani. Alex Kremer, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale în Moldova, susţine că în această perioadă dificilă Banca Mondială doreşte să fie un bun prieten al Moldovei – nu unul care flatează şi declară că totul este bine, dar unul care spune cinstit care sunt problemele şi cum acestea ar putea fi rezolvate. Iar pentru a demonstra că este un bun prieten, Alex Kremer spune direct că tranzacţiile dubioase efectuate în 2014 de trei bănci din Moldova nu sunt altceva decât ,,fraudă”.

Profit: Dl Kremer, ce ştiaţi despre Moldova înainte de a prelua funcţia de Director de Ţară pentru Moldova în august 2014? Care au fost primele Dvs. impresii despre Moldova şi cum s-au schimbat ele de la sosirea în ţara noastră?

A. K.:
Am dorit să vin în Moldova de mai mult timp. Încă în 2012 am întrebat conducerea Băncii Mondiale dacă aş putea veni la Chişinău. Cred că interesul meu faţă de Moldova se explică prin faptul că este o ţară în tranziţie de la sistemul sovietic la cel democratic, prin ambiţiile sale pro-europene, domeniul politic foarte complex şi poziţionarea geopolitică foarte interesantă. Doream să ştiu cum Banca Mondială poate fi un consilier neutru şi obiectiv şi un bun prieten al Moldovei în această perioadă de tranziţie. Aceasta este cauza pentru care am cerut să lucrez în Moldova.

Primul lucru plăcut pe care l-am descoperit la Chişinău a fost deschiderea şi toleranţa oamenilor. Cu mult înainte de a veni aici, auzisem că moldovenii sunt oameni foarte deschişi şi prietenoşi, fapt ce s-a dovedit a fi perfect adevărat. Aceasta a fost o altă cauză care explică dorinţa mea de a veni în Moldova, deoarece, indiferent care este peisajul, clima sau bogăţia unei ţări, întotdeauna poţi fi fericit dacă te afli printre oameni prietenoşi şi deschişi.

Profit: Peste două luni şi jumătate de la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Parlamentul de la Chişinău a votat, în cele din urmă, un nou Guvern. Primul-Ministru, Chiril Gaburici, a venit la cârma Cabinetului de Miniştri într-o perioadă economică dificilă, când economia ţării stagnează, iar valuta naţională se depreciază. În această situaţie, care ar fi principalele trei recomandări ale Băncii Mondiale pentru noul Guvern?

A. K.:
Prima mea recomandare este că sectorul bancar are urgent nevoie de o curăţenie. Aceasta înseamnă că cele trei bănci aflate sub administrarea Băncii Naţionale (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – Profit) niciodată nu trebuie să mai coste bugetul public niciun ban.

A doua recomandare este să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea climatului investiţional. Acest lucru devine foarte urgent în contextul Acordului de Liber Schimb semnat anul trecut cu UE. Competiţia devine mult mai strânsă când aderi la o zonă de comerţ liber - cel mai puternic se descurcă mai bine, iar cel mai slab întâmpină dificultăţi şi mai mari. Pentru Moldova este foarte important să soluţioneze problemele legate de climatul investiţional, capitol la care există încă multe restanţe.

Rezultatele sondajului de opinie ,,Business Environment and Enterprise Performance” realizat şi publicat recent de Banca Mondială şi BERD arată că într-un număr mare de domenii, de la aprovizionarea cu electricitate până la funcţionarea instanţelor de judecată, oamenii de afaceri au observat progrese începând cu anul 2008. Cu toate acestea, la două capitole nu au fost înregistrate îmbunătăţiri – este vorba de instabilitatea politică şi corupţie. Acestea sunt problemele menţionate de mediul de afaceri şi pe care Guvernul trebuie să le soluţioneze. Accesul la electricitate, simplificarea procedurilor de lichidare a unei afaceri şi protejarea acţionarilor minoritari sunt alte câteva domenii unde, de asemenea, este necesar de a înregistra progrese.

Cea de-a treia şi, probabil, cea mai importantă recomandare este ca noul Guvern să lupte cu corupţia sub orice formă, mare sau mică, deoarece aceasta este problema principală care descurajează oamenii de afaceri locali şi străini să nu investească în Republica Moldova.

Profit: În această perioadă dificilă, oficialii moldoveni declară deschis că ei contează foarte mult pe ajutorul Occidentului. Pe ce sprijin real din partea Băncii Mondiale poate conta Guvernul de la Chişinău?

A. K.:
Programul nostru pentru următorii doi ani este foarte clar. Vom acorda Republicii Moldova sprijin financiar în sumă de $60-70 mil. sub formă de credite ieftine, plus creditele ordinare de la Banca Mondială costul cărora este, de asemenea, destul de redus. Dar eu consider că, la moment, pe lângă resursele financiare, cel mai important pentru Moldova este să aibă un prieten, iar printr-un prieten nu am în vedere pe cineva care flatează şi spune că totul este bine. Un prieten bun este cel care îţi spune cinstit care sunt dificultăţile şi cum să le soluţionezi. Banca Mondială doreşte să fie anume acest fel de prieten.

Profit: Imaginea sistemului bancar din Moldova, care a fost destul de stabil pe parcursul ultimului deceniu, a avut de suferit de pe urma suspiciunilor de spălare de bani prin intermediul a trei bănci. Recent, aţi scris pe blogul Băncii Mondiale că ,,sectorul bancar din Moldova are nevoie de curăţenie”. La ce exact v-aţi referit şi cum poate fi realizat acest lucru?

A. K.:
După cum am menţionat deja, sumele de bani pe care cetăţenii simpli ai Republicii Moldova le-au pierdut în urma fraudelor comise la cele trei bănci aflate în prezent sub administrarea BNM sunt şocant de mari.
Chiar dacă sunt un economist cu experienţă care trebuie să vadă lucrurile într-un mod foarte obiectiv, nu pot să nu devin emotiv atunci când mă gândesc ce sume mari de bani au fost scoase din bănci prin fraudă şi cât de mult vor avea de suferit din această cauză cetăţenii Republicii Moldova. Deci primul şi cel mai important lucru ce urmează a fi realizat este de a pune aceste bănci în condiţia în care ele niciodată nu vor mai costa bani contribuabililor.

De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a se asigura că asemenea situaţii nu se vor mai repeta niciodată în aceste bănci sau în orice altă bancă. Aceasta înseamnă implementarea standardelor şi principiilor internaţionale pentru supraveghere în domeniul bancar şi cel financiar.

Comunitatea partenerilor de dezvoltare care activează în Republica Moldova a transmis o notă Guvernului, în care a explicat paşii care urmează a fi întreprinşi şi care trebuie să se axeze pe asigurarea independenţei politice a instituţiilor de supraveghere şi asupra revizuirii legislaţiei cu privire la sectorul bancar.

Profit: În opinia Dvs., cum poate fi asigurată independenţa politică a instituţiilor de supraveghere într-o ţară ca Moldova unde majoritatea posturilor sunt distribuite conform criteriilor politice? Este aceasta o misiune realizabilă?

A. K.:
Această întrebare este legată de procesele politice care au loc în Moldova şi care nu ţin de competenţa Băncii Mondiale. Este problemă fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.

Profit: Anul trecut, Banca Mondială, BERD şi FMI au adoptat o politică destul de strictă în ce priveşte transparenţa structurii acţionarilor în băncile din Moldova. BERD chiar a suspendat finanţarea prin intermediul unor bănci cu probleme la acest capitol. S-a schimbat poziţia Băncii Mondiale de atunci? Putem vorbi de anumite îmbunătăţiri la acest capitol?

A. K.:
În majoritatea ţărilor, organizaţia noastră soră, Corporaţia de Finanţare Internaţională, acordă finanţare sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. Acesta nu este şi cazul Republicii Moldova din considerentele menţionate anterior. Sper foarte mult că, ţinând cont de determinarea noului Guvern de a face curăţenie în sectorul bancar, în scurt timp vom vedea anumite îmbunătăţiri la acest capitol.

Profit: Producătorii moldoveni, care acum pot exporta mai mult pe piaţa UE, se plâng că această piaţă este suprasaturată, iar produsele noastre nu sunt competitive. În acelaşi timp, tot mai multe produse de import intră pe piaţa RM. Aţi declarat anterior că în aceste condiţii ,,competitivitatea este de o importanţă crucială”. Cum putem ridica competitivitatea produselor moldoveneşti în condiţiile în care producătorii locali sunt săraci, iar Guvernul nu dispune de suficiente mijloace financiare pentru a-i ajuta?

A. K.: Cred că răspunsul la această întrebare are două părţi. Prima parte ţine de aspectele pe care le-am discutat deja – climatul investiţional care înseamnă măsuri anticorupţie, predictibilitate politică, protejarea acţionarilor minoritari, comerţul transfrontalier, accesul la electricitate. La toate aceste capitole a fost înregistrat progres şi sperăm că situaţia va continua să se îmbunătăţească.

Un alt domeniu care, probabil, nu este la fel de vizibil sunt abilităţile populaţiei din Republica Moldova. Dacă ne uităm  la indicatorii de competitivitate globală, atunci vedem că există loc pentru îmbunătăţire în ce priveşte învăţământul profesional şi cel superior. Banca Mondială sprijină eforturile ministrului învăţământului de a reforma acest sector. În comparaţie cu alte state, Moldova utilizează o mare parte din PIB pentru domeniul educaţiei, iar cu asemenea resurse este posibil de înregistrat rezultate la capitolul abilităţile de angajare în câmpul muncii.

Profit: În ce sectoare ale economiei RM credeţi că există un potenţial neexplorat?

A. K.:
În toate sectoarele. Cel mai rău lucru pe care un aşa zis expert îl poate face este să încerce să prezică sectoarele cu cel mai mare potenţial. De exemplu, cine ar fi putut prezice că Moldova va fi un exportator de succes al cablurilor pentru contoarele de electricitate? Sectorul privat ştie mult mai bine decât orice birocrat unde există oportunităţi. Cred că ţinând cont de poziţia geografică favorabilă, de cultura antreprenorială înaltă, în special în rândul tinerilor, nu există motive care nu ar permite Moldovei să fie competitivă într-un şir întreg de domenii. Dar pentru aceasta este necesar de avut o guvernare bună şi de implementat politici corecte.

Profit: Ce trebuie de întreprins pentru ca cetăţenii simpli să salute reformele, dar nu să li se opună?

A. K.:
Există numeroase studii psihologice care explică de ce oamenii uneori sprijină schimbările, iar alteori li se opun. În acest caz cuvântul-cheie este obiectivitate. Dacă oamenii văd că toată lumea, în special liderii ţării, fac sacrificii personale, atunci ei vor accepta orice dificultate pentru a se reforma. Dar dacă ei văd că costul acestor reforme este plătit doar de cei săraci, în timp ce cei aflaţi la conducere se conduc de alte reguli, atunci, desigur, că populaţia va califica o asemenea situaţie drept neobiectivă şi se va opune schimbărilor.

Profit: Care sunt planurile Băncii Mondiale pentru Republica Moldova pentru viitorul apropiat, 2016-2017?
 
A. K.:
Pregătim de ceva timp un plan pentru sprijinirea bugetului şi sperăm să putem acorda mijloace financiare Guvernului atunci când vor fi luate măsurile necesare pentru stabilizarea sectorului financiar. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat. De asemenea, examinăm serios cererea Guvernului precedent de a finanţa compensaţiile ce urmează a fi acordate fermierilor afectaţi de embargoul impus de Rusia la importul de fructe. Depunem toate eforturile, împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru ca aceste fonduri să fie aprobate şi acordate fermierilor cât mai curând posibil.

De asemenea, planificăm să realizăm, împreună cu Ministerul Transporturilor, o investiţie foarte mare în renovarea drumurilor, nu a celor de importanţă naţională, dar a celor locale. Acest lucru este extrem de important pentru fermieri, care au nevoie de condiţii pentru transportarea produselor la piaţă într-o stare bună, precum şi pentru elevii care, în rezultatul programului de optimizare a şcolilor, trebuie să se deplaseze la şcolile din localităţile învecinate.

Consider că accentul pe drumurile locale face parte din eforturile Băncii Mondiale de a se gândi la cei aflaţi într-o situaţie dificilă.

În medie, Banca Mondială va acorda între $60 şi 70 mil. pe an din fondurile Asociaţiei Internaţionale de Dezvoltare, plus o sumă ceva mai mică din resursele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Profit: Autorităţile susţin că taxele pe care le achită agenţii economici sunt mai mici decât în multe ţări din regiune. Cu toate acestea, mulţi agenţi economici preferă economia tenebră. Credeţi că ei fac acest lucru deoarece taxele sunt, într-adevăr, o povară sau deoarece ştiu că nu vor fi pedepsiţi?

A. K.:
Nivelul taxelor în Moldova nu este atât de înalt – circa 19% din PIB în comparaţie cu media din regiune de 20%. Împreună cu autorităţile fiscale, pregătim un program de modernizare a administraţiei fiscale, iar împreună cu FMI suntem implicaţi într-un dialog cu privire la politica fiscală. Personal, nu consider că supraimpozitarea este o problema majoră în Moldova. Accentul trebuie pus pe transparenţă, simplitate, anticorupţie şi procese de optimizare.

Profit: În opinia Dvs., politica fiscală în RM ar trebui să fie mai strictă sau, dimpotrivă, impozitele ar trebui reduse?

A. K.:
Din cauza reducerii activităţii economice în Federaţia Rusă, Moldova se va confrunta cu anumite probleme macroeconomice în anul 2015, lucru care va necesita modificarea bugetului la capitolul cheltuieli. Cred că Guvernul înţelege foarte bine acest lucru şi aceasta îşi va găsi reflectare în bugetul pentru anul 2015.

Profit: Şi o ultimă întrebare: ce v-a surprins plăcut în Moldova şi ce vă întristează în ţara noastră?

A. K.:
Mă întristează şi chiar mă supără să văd ce sume mari de bani au fost furate de la cetăţenii simpli ai Republicii Moldova prin intermediul sistemului bancar. Mi s-a spus că predecesorul meu, Abdoulaye Seck, a făcut declaraţii publice la acest capitol cu mult înainte de sosirea mea aici, deci acest lucru nu este o surpriză.

Un alt lucru care mă întristează este faptul că atunci când prietenii mei din Moldova vorbesc despre copiii lor, ei nu văd un viitor în Moldova pentru o persoană ambiţioasă, educată şi onestă. Dar, de fapt, Moldova are nevoie anume de asemenea persoane.

Dar ca să sfârşim pe o notă pozitivă, aş dori să spun că pentru mine o foarte mare surpriză a fost să văd spiritul de antreprenoriat, dinamismul şi creativitatea oamenilor din Moldova, precum şi abilitatea lor de a rămâne răbdători, toleranţi, cu spiritul umorului şi chiar optimişti în ciuda multor dezamăgiri. ■

 

Comentarii [9]

Comentariu
  • 26.03.2015 07:58:56
  • 27.03.2015 11:21:02 Inga
    El este puternic pentru asa tara ca Moldova!!!
  • 27.03.2015 01:54:51 Alex
    El este cincer chind spune despre ajutor pentru Moldova!
  • 02.04.2015 08:43:54 Alexandra
    Cand oficialii BM, FMI, BERD, EU si SUA se vor intalni toti cu principalii politicieni din Moldova, "ii vor strange cu usa de perete" si le vor da de inteles ca asa nu se mai poate, ca banii furati trebuie intorsi, iar mai mult de furat nu se poate, ci trebuie de lucrat? De ce Europenii se poarta cu manusi albe cu oficialii moldoveni care fura ziua in amiaza mare? Oare chiar nu se gaseste ac de cojocul lor?
  • 02.04.2015 10:03:38 Irga
    Sunt tare multumit pentru asa articol, sunteti bravo toti cei de la Profit magazin!!!r
  • 02.04.2015 10:05:46 Horia
    D-na Mocreac multumesc pentru asa interviu, sunteti bravo!
  • 07.04.2015 07:30:13 Zdenec
    Ce vesel bancher din SUA, bravo, cred ca este adevarat prietenul Moldovei!
  • 06.01.2017 10:52:02
  • 16.12.2018 09:49:23

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
29
Afişări de site:
2280394
Vizitori unici:
4728551

WebArt Pro