Profit: Dnă Tersman, Suedia acordă asistenţă semnificativă Republicii Moldova, în special prin intermediul programului SIDA. Care este volumul total al asistenţei oferit Republicii Moldova în 2013 şi care este obiectivul pentru anul 2014?

I.T.: Anul trecut, Suedia a oferit Moldovei ajutor în valoare de 70 mil. de crone suedeze sau circa 8 mil. euro. În anul curent, volumul asistenţei urmează să atingă cifra de 115 mil. de crone suedeze (13 mil. euro). Este o sumă destul de mare datorită căreia Suedia devine unul dintre cei mai importanţi donatori externi ai Moldovei. Doresc să adaug că, la moment, suntem în aşteptarea unei decizii a Guvernului Suediei cu privire la un nou program de asistenţă pentru şapte ani care are drept scop sprijinirea eforturilor Republicii Moldova pe calea integrării în UE. Sperăm că asistenţa acordată de Suedia va rămâne la acelaşi nivel, dar, evident, în schimbul reformelor.

Profit: În ce domenii va fi utilizată asistenţa care urmează să fie acordată de Suedia ţării noastre în anul 2014?

I.T.: În primul rând, vom continua reformele care sunt deja în derulare. În special, Suedia acordă asistenţă semnificativă societăţii civile, precum şi programelor menite să asigure egalitatea de gen, în special pentru implicarea femeilor în afaceri şi în viaţa economică a ţării. De asemenea, vom acorda asistenţă pentru a sprijini o mai bună guvernare, pentru modernizarea sectorului energetic şi, cel mai probabil, vom acorda atenţie mediului înconjurător.
 
Profit: Care sunt şansele ca Guvernul Suediei să aprobe acest program de asistenţă?

I.T.: Programul va fi aprobat cu siguranţă. Problema constă în detalii. Acest program va acorda mai multe oportunităţi pentru a lucra îndeaproape cu Moldova şi a o sprijini pe calea integrării europene.

Profit: Care sunt reformele asupra cărora Guvernul Suediei va insista în schimbul asistenţei?

I.T.: Depinde de programul care va fi aprobat. Probabil, ştiţi că, pe parcursul mai multor ani, Suedia a sprijinit reforma de descentralizare în Moldova, investind în acest domeniu circa 45 mil. de crone suedeze sau circa 5 mil. de euro. Cred că aceasta a fost una dintre cele mai complete reforme implementate în Moldova şi, din acest punct de vedere, a fost un succes. Această reformă ar trebui să-i facă pe politicieni, în special pe cei din teritoriu, să fie mai responsabili în faţa cetăţenilor. Următorul pas al acestei reforme urma să fie adoptarea unei noi legi cu privire la finanţele publice în vara sau toamna anului trecut, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Acest fapt, desigur, va schimba viteza de implementare a reformei. De exemplu, am fost nevoiţi să anulăm lansarea unui nou program deoarece, în opinia noastră, reforma nu a fost suficient de profundă pentru a utiliza asistenţa pe care noi eram gata să o oferim. Sper că acest subiect va reveni pe agenda de lucru a autorităţilor în momentul în care nu ne vom afla într-un an electoral, iar viteza de implementare a reformei va creşte din nou.

Profit: Moldova a declarat integrarea în UE drept principala prioritate a politicii sale externe. În opinia Dvs., care sunt cele mai mari realizări ale Moldovei pe calea integrării europene?

I.T.: În opinia mea, cea mai mare realizare este negocierea cu succes a Acordului de Asociere şi a DCFTA (Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător). Cred că este un succes extraordinar obţinut într-o perioadă scurtă de timp, lucru care ar trebui să fie apreciat de cetăţenii ţării.

Progresul înregistrat în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize este o altă realizare importantă. Sperăm ca acest proces să fie finalizat în primăvara curentă, astfel încât cetăţenii ţării să aibă posibilitatea să călătorească liber în UE în 2014. Ştiu ce înseamnă acest lucru pentru cetăţenii moldoveni, dar, de asemenea, cred că acesta este un lucru bun şi pentru cetăţenii din UE.

Profit: Mulţi încă pun la îndoială faptul că moldovenilor li se va permite să călătorească fără vize în UE deja în anul curent.

I.T.: Sunt absolut sigură că acest lucru se va întâmpla. Parlamentul European a aprobat deja o decizie în acest sens şi cred că următorul pas este foarte aproape. În opinia mea, aceasta este o altă realizare demnă de laudă a Republicii Moldova. De fapt, Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care a obţinut această facilitate. Următoarea realizare majoră a Guvernului va fi semnarea Acordului de Asociere cu UE în a doua jumătate a anului curent.

Profit: Dar care au fost provocările?

I.T.: La fel ca multe alte state aflate în proces de tranziţie, Moldova, de asemenea, se confruntă cu mai multe provocări. Eu consider că cea mai mare provocare este lupta cu corupţia care este prezentă în multe sectoare ale economiei naţionale şi care este foarte costisitoare pentru cetăţeni, mediul de afaceri şi structurile guvernamentale.

Cea de-a doua provocare este reforma sistemului judecătoresc şi a procuraturii. Aceasta constituie fundamentul pentru modernizarea ţării care va permite creşterea nivelului de încredere a populaţiei şi a investitorilor în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să ţinem cont de faptul că asemenea reforme sunt dificile şi necesită timp şi răbdare, care uneori sunt în cantităţi limitate în Moldova.

Profit: Opoziţia, precum şi mai mulţi experţi şi companii susţin că instituirea unei zone de liber schimb între RM şi UE „va fi o lovitură grea” pentru economia ţării, în special pentru sectorul agricol şi cel de producţie. Pe cât de justificate sunt aceste temeri?

I.T.: Acordul DCFTA oferă noi oportunităţi de export pentru companiile care activează în toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv în agricultură şi producţie. Companiile din Moldova vor avea acces la una dintre cele mai mari pieţe din lume, iar cu timpul vor atinge aceleaşi standarde de calitate ca şi în UE. Acest lucru este foarte binevenit pentru siguranţa produselor, pentru cetăţenii moldoveni şi pentru comerţ. Dacă vă uitaţi la ţările care au beneficiat de acorduri preferenţiale similare cu UE, atunci veţi observa că aceste state au înregistrat o creştere economică semnificativă  într-o perioadă de timp relativ scurtă. Unul dinte cele mai elocvente exemple din cadrul UE este Polonia, dar şi exemplul unor asemenea state ca Chile sau Maroc este, de asemenea, concludent.

În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că multe companii moldoveneşti deja exportă produse în UE, ceea ce înseamnă că satisfac cerinţele stabilite de UE.

Vor exista perioade de tranziţie pentru diferite sectoare pentru ca companiile să se poată ralia noilor standarde. Efectele acestor acorduri nu vor fi imediate, toate schimbările vor fi introduse pas cu pas, lucru care va permite economiei ţării să se racordeze standardelor UE.

Desigur, înţeleg foarte bine toate îngrijorările şi consider că este ceva normal ca ele să existe într-o ţară aflată în proces de tranziţie şi care nu ştie încă exact ce o aşteaptă în viitor. Dar, în acelaşi timp, aş invita toată lumea să analizeze rezultatele înregistrate de statele din Europa Centrală şi din Balcani în ultimii ani pentru a înţelege beneficiul relaţiilor stabile cu UE.

Consider că DCFTA va fi un instrument pentru modernizarea ţării, lucru ce va fi în beneficiul tuturor cetăţenilor.

În acelaşi timp, aveţi dreptate când spuneţi că unele companii nu vor fi în stare să se ajusteze noilor cerinţe, dar acest lucru face parte dintr-un proces de durată în care concurenţa internaţională este dură pentru toţi. Trebuie să menţionez că unele dintre companiile pe care le-am vizitat dispun de tehnologii şi echipament învechit, iar pentru acestea va constitui o adevărată provocare încercarea de a deveni competitive pe piaţa internaţională într-un timp relativ scurt.

Cred că trebuie să nu uităm de faptul că implementarea acestor acorduri este însoţită de un volum mare de asistenţă din partea UE şi a donatorilor bilaterali, precum Suedia, care are drept scop să ajute la modernizarea Republicii Moldova, în special a sectorului rural şi a agriculturii. Aceste două acorduri vor ajuta, într-adevăr, Moldova pe termen lung.

Profit: Care este volumul comerţului între Moldova şi Suedia? Cum a evoluat acesta pe parcursul ultimilor ani şi ce produse ar putea Moldova vinde cu succes în Suedia?

I.T.: Volumul comerţului între ţările noastre este destul de mic - doar câteva milioane de euro. Cred că Moldova nu este cunoscută prea bine în Suedia, ceea ce înseamnă că există oportunităţi pentru a descoperi această piaţă. Consider că Moldova ar putea exporta în Suedia fructe uscate, în special miez de nucă, care, apropo, deja se vinde pe piaţa suedeză şi este foarte apreciat. De asemenea, există potenţial pentru sectoarele IT, cel al serviciilor şi, desigur, pentru textile şi îmbrăcăminte. Am văzut mai mulţi designeri buni în Moldova, precum şi produsele de calitate pe care aceştia le comercializează. Un designer de modă din Suedia deja cooperează cu o companie din Moldova şi sper foarte mult că această cooperare va fi extinsă.

Vinul este un alt produs care ar putea fi exportat în Suedia. Dar, analizând strategiile elaborate pentru industria vinului, se pare că vinificatorii moldoveni consideră că pieţele din apropiere, cele tradiţionale, precum şi cele din Europa Centrală sunt cele mai bune pentru a continua cooperarea cu ele.

Profit: Această abordare începe deja să se schimbe, iar recent mai multe companii vinicole moldoveneşti şi-au anunţat intenţia de a „cuceri” piaţa de nord a Europei, inclusiv cea suedeză. Consideraţi că există şanse ca această iniţiativă să fie una de succes?

I.T.: Cred că da. Salut această iniţiativă şi ar fi minunat dacă vinificatorii moldoveni ar reuşi să obţină succes în această direcţie. În prezent, suedezii sunt mari consumatori de vinuri, iar pe piaţă există o varietate întreagă de produse alcoolice. Cred că vinurile moldoveneşti ar putea fi o bună completare pentru ceea ce oferă la moment piaţa suedeză.

De asemenea, cred că noul brand „Vinul Moldovei”, care reprezintă o barză stilizată, ar putea ajuta mult la promovarea vinurilor pe pieţele externe. Indiscutabil, calitatea este un aspect foarte important. Pe pieţele din nordul Europei sunt la mare căutare vinurile de calitate la un preţ decent.

Profit: Corupţia este una dintre problemele majore cu care se confruntă astăzi Moldova. Cum ar putea să ne ajute experienţa Suediei la acest capitol? Este posibil de a extirpa complet corupţia, în special la nivel înalt?

I.T.: Probabil ar trebui să încep prin a spune că nu este ţară în care să nu existe corupţie. Acest lucru este valabil şi pentru Suedia. Dar în Suedia toate cazurile de corupţie în care sunt implicaţi oameni de afaceri sau reprezentanţi ai guvernului sau ai autorităţilor locale şi care devin cunoscute publicului larg ajung în instanţă unde au loc procese de judecată reale, iar cei găsiţi vinovaţi sunt pedepsiţi. Acesta este un semnal clar pentru societate şi mediul de afaceri că corupţia nu este acceptată şi este ceva ilegal. În Suedia toate cazurile de corupţie descoperite sunt mediatizate pe larg.

Este destul de dificil de a spune ce anume din experienţa Suediei ar fi bine să preia Moldova deoarece sunt două ţări foarte diferite, cu istorii şi etape de dezvoltare a sistemului de guvernare diferite.

Dar, ceea ce poate face Suedia prin intermediul programelor sale este să împărtăşească experienţa de bună guvernare şi de asigurare a transparenţei şi a democraţiei la nivel local şi regional. Încercăm să aducem democraţia cât mai aproape de cetăţeni pentru a putea face politicienii locali responsabili în faţa cetăţenilor. Dacă se reuşeşte să se facă acest lucru, atunci creşte semnificativ nivelul de responsabilitate al oficialilor şi nivelul de încredere a cetăţenilor în sistemul democratic. De asemenea, oficialii care nu-şi respectă promisiunile riscă să nu fie aleşi în funcţie la următoarele alegeri. Este un semnal foarte clar pentru şi de la cetăţeni. Consider că Moldova poate învăţa multe din experienţa ţărilor din Europa Centrală şi a Ţărilor Baltice care au implementat reforme şi au obţinut succese importante în lupta cu corupţia.

Profit: Mass-media din Moldova a relatat despre mai multe cazuri de corupţie, inclusiv în proiectele implementate de instituţiile internaţionale. Ce face Guvernul Suediei pentru a contracara practicile de corupţie în proiectele pe care le implementează în ţara noastră?

I.T.: La fel ca şi în toate ţările unde Suedia implementează proiecte, în Moldova avem reguli stricte în ce priveşte lupta cu corupţia. La elaborarea proiectelor acordăm o atenţie deosebită la două aspecte: riscurile de corupţie şi egalitatea de gen. Avem instrucţiuni detaliate privind metodele de reducere sau eliminare a riscurilor de corupţie. De regulă, proiectele noastre în Moldova sunt implementate de organizaţii internaţionale, ceea se înseamnă că o mare parte din responsabilitate este pe umerii lor. De asemenea, toate documentele financiare sunt examinate de către auditori.

Profit: V-aţi confruntat cu anumite probleme la acest capitol pe parcursul activităţii în Moldova?

I.T.: Monitorizăm foarte atent fiecare program, iar pe parcursul ultimilor cinci ani ne-am confruntat doar cu două provocări. Cred că neacceptarea corupţiei este cel mai important lucru. Ambasada are responsabilitatea clară de a întreprinde acţiuni imediate în posibilele cazuri de corupţie şi consider că până în prezent am reuşit să facem faţă cu succes acestei sarcini.

Profit: Aţi menţionat anterior că, de rând cu corupţia, egalitatea de gen este un alt aspect la care Suedia acordă o foarte mare atenţie în procesul de implementare a proiectelor în Moldova. Observaţi anumite progrese la acest capitol?

I.T.: În Moldova mai multe femei deţin funcţii de top în diferite companii. De asemenea, multe femei deţin funcţii importante în întreprinderi mici şi mijlocii, însă ele nu se află prea mult în atenţia publicului. Aceste femei lucrează la fel de bine ca şi bărbaţii. Suedia a finanţat un program care a avut drept scop implicarea femeilor în afaceri, implementat pe parcursul câtorva ani de către BERD. În cadrul acestui proiect, am susţinut întreprinderile mici conduse de femei cu scopul de le ajuta să-şi consolideze poziţiile pe piaţă şi să-şi majoreze cifra de afaceri. Am acordat mai multe granturi mici şi servicii de consultanţă, în special pentru dezvoltarea pieţei şi efectuarea studiilor de piaţă. Mai mult, concurenţa a fost una foarte strânsă pentru a fi parte a acelui program.

În Moldova sunt multe femei care lucrează foarte bine, dar consider, în acelaşi timp, că există încă mult potenţial de creştere. În opinia mea, oportunităţile sunt şi mai mari în mediul rural unde există mai puţine posibilităţi de angajare în câmpul muncii. Femeile care au obţinut succese considerabile reprezintă toate regiunile ţării, inclusiv Găgăuzia şi Transnistria.

Profit: Deci vedeţi potenţial la acest capitol?

I.T.: Da, desigur. Sunt, de asemenea, mulţumită de implicarea femeilor în politică la nivel local. În prezent, există circa 100 de femei primari. Desigur, această cifră reprezintă doar a noua parte din numărul total de primari din Moldova, însă activitatea pe care o desfăşoară aceste femei este demnă de apreciat.

Profit: O mare parte din volumul de asistenţă acordat Moldovei de Suedia este destinat proiectelor de eficienţă energetică. Cât de mulţumită sunteţi de progresul înregistrat în acest domeniu?

I.T.: Sunt mulţumită de programul pe care îl implementăm în domeniul eficienţei energetice, dar consider că mai este încă mult pe lucru pentru a ridica nivelul de conştientizare al cetăţenilor, companiilor şi oficialilor cu privire la importanţa eficienţei energetice. Moldova este dependentă de importurile de gaze din Rusia, care sunt nu doar scumpe, dar reprezintă şi o mare provocare fiind singura sursă de combustibil de acest fel. Apreciem şi susţinem eforturile întreprinse de guvern pentru a diversifica resursele energetice. Sunt convinsă, iar studiile confirmă, că în cazul în care clădirile şi casele corespund standardelor de eficienţă energetică atunci se poate  economisi până la 50% din energia electrică consumată.  

Astfel, chiar dacă nu există diversificare energetică, se poate reduce costul facturilor la energie, care reprezintă o mare parte din veniturile moldovenilor şi care sunt mai mari decât în UE.

De asemenea, consider că în Moldova nu este înrădăcinată tradiţia de a economisi energia. Suedezii au fost obligaţi să facă acest lucru dat fiind clima aspră şi temperaturile reduse, precum şi datorită preţurilor la energie aflate în continuă creştere. În timpul perioadei sovietice, în Moldova, ca şi în multe ţări din regiune, aceasta nu a fost o problemă deoarece resursele energetice erau ieftine. Într-adevăr, este un pas mare să-ţi schimbi mentalitatea şi să realizezi că energia este un lucru costisitor, iar consumatorul trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce costurile, inclusiv să instaleze ferestre şi cazane de calitate.

Cred că trebuie să continuăm să lucrăm cu diferite instituţii şi să folosim toate instrumentele disponibile pentru a educa societatea să conştientizeze că acest lucru este, într-adevăr, extrem de necesar.■