Profit №_12_2023, decembrie 2023
Sărmanul patrimoniu public
În noiembrie 2011, Ministerul Economiei şi Comerţului anunţa că ”Republica Moldova are o avere de circa 67 mlrd. lei, adică statul controlează aproape un sfert din valoarea activelor ţării”. Cifra reală este însă cu mult mai mare deoarece în cele 67 mlrd. lei nu sunt incluse valoarea terenurilor pe care sunt amplasate instituţiile şi întreprinderile publice, nici cea a terenurilor agricole, pădurilor şi resurselor naturale. Deci, este păcat să spunem că suntem o ţară săracă!
Adevărul este că suntem săraci nu din lipsă de resurse şi posibilităţi, ci din cauza managementului ineficient, fapt confirmat de mai mulţi oficiali de rang înalt. ”O mare parte din această avere este administrată prost. Numeroase întreprinderi sunt insolvabile, altele activează cu pierderi”, susţinea unul dintre ei. Din păcate, nu există prea multe date concrete cu privire la activitatea companiilor de stat, publicul larg fiind informat despre acest lucru doar episodic şi preponderent din presă.
Trebuie să constatăm că, cu începere din anul 1995, au fost adoptate mai multe decizii şi reglementări menite să ajute autorităţile şi persoanele care (în numele statului) le reprezintă în organele de conducere ale companiilor cu capital de stat să-şi îndeplinească activităţile. Dat fiind însă rezultatele mai mult decât modeste înregistrate până în prezent, tragem concluzia că sau aplicarea acestor decizii este o formalitate, sau conducerea acestor companii a fost încredinţată unor persoane iresponsabile şi cu o pregătire insuficientă.
Să analizăm, de exemplu, activitatea Moldova-gaz, una dintre cele mai mari companii cu capital de stat din RM, în care statul deţine peste 35% din acţiuni, iar cota de participare este de 471 mil. lei. Potrivit site-ului companiei, în perioada 2005 – 2012 volumul importului de gaze naturale s-a redus cu 23% (de la 1418,5 mil. metri cubi la 1095,5 mil.), iar tranzitul s-a mişcorat cu 21%. În acelaşi timp, media personalului numeric a crescut cu 5%.
Rezultatele financiare înregistrate de companie în ultimii cinci ani sunt următoarele: 2007 – 1.077,6 mil. lei pierderi, 2008 – 387,2 mil. lei profit, 2009 – 927,9 mil. pierderi, 2010 - 401,8 mil. lei pierderi , 2011 – 52,4 mil. lei profit şi o povară de 1.990,5 mil. lei pierderi ale anilor precedenţi.
Rapoartele financiare pentru 2008 şi 2009 nu au fost supuse unui audit independent. PRICEWATERHOUSE COOPERS AUDIT SRL, compania care a efectuat auditul Moldova-gaz în următorii doi ani - 2010 şi 2011 - a refuzat să-şi exprime părerea în legătură cu ”insuficienţa probelor de audit adecvate privind confirmarea investiţiilor în societăţile dependente aflate în regiunea transnistreană şi posibilitatea stingerii datoriilor şi creanţelor”.
În pofida acestei situaţii alarmante, hotărârile adoptate la adunările generale anuale ale acţionarilor din ultimii ani nu conţin nicio referire la rezultatele financiare înregistrate de companie, la pierderile uriaşe sau la majorarea nejustificată a personalului companiei etc. În plus, acţionarii nu au dat nicio apreciere acestei situaţii şi nu au formulat nicio sarcină în adresa organului executiv. Şi asta, deşi cota de 35,33% deţinută de RM compania Moldova-gaz, îi permite, în particular, să respingă adoptarea de către adunarea generală anuală a acţionarilor a hotărârilor care nu conţin o apreciere a poziţiilor nefavorabile, ba chiar alarmante şi nu pun în faţa administraţiei companiei sarcini care ar corespunde intereselor RM.
În schimb, acţionarii au decis, unanim (!), ca pierderile admise anterior, nejustificat din punctul nostru de vedere, să fie acoperite din viitorul profit. Poate că pentru ceilalţi acţionari ai Moldova-gaz, în primul rând, pentru acţionarul majoritar – concernul rus Gazprom, activitatea financiară proastă a companiei fiice din RM nu are o importanţă prea mare. Pentru RM însă acesta este un lucru extrem de important şi nu înţelegem de ce autorităţile dau dovadă de un asemenea comportament iresponsabil.
Despre eficienţa sau, mai degrabă, ineficienţa administrării proprietăţii publice vom continua să discutăm în unul din numerele următoare ale revistei.■
Adauga-ţi comentariu