Profit: Dle Seck, activaţi în RM de aproape trei ani de zile. Care sunt impresiile Dvs. despre Moldova şi ce nu puteţi încă înţelege în ţara noastră?

A.S.: Am avut impresii excelente despre Moldova încă înainte de a veni la Chişinău, iar primirea caldă de care m-am bucurat din partea reprezentanţilor Guvernului, a colegilor şi a multor moldoveni pe care acum îi pot numi prieteni, au întărit această impresie şi mă fac să mă simt ca acasă. Moldova este o ţară foarte frumoasă şi sunt fericit să mă aflu aici. Cât priveşte întrebarea Dvs., aş vrea să menţionez că, până a veni aici, am fost impresionat de apropierea geografică a Moldovei faţă de UE, o piaţă cu o putere de cumpărare enormă, precum şi de alte centre urbane importante din Rusia, Ucraina sau Turcia. De asemenea, în timpul misiunii mele anterioare la Tokyo, am fost impresionat că toţi colegii mei japonezi mai tineri ştiau despre trupa O-Zone şi „Dragostea din tei”.

M-am gândit atunci că chiar dacă Moldova este o ţară mică şi săracă în resurse naturale, acest lucru nu are prea mare importanţă, dat fiind oportunităţile de care beneficiază şi potenţialul uman de care dispune. În cazul Moldovei, se pare că limite nu există.

Dar lucrul pe care nu-l pot înţelege după trei ani de aflare la Chişinău este de ce acest potenţial şi aceste oportunităţi nu sunt utilizate la capacitate maximă. Da, progresul realizat de Guvern este incontestabil, cel mai important succes fiind apropierea de UE. Nu subestimez factorii externi negativi sau constrângerile politice interne, dar consider că beneficiile implementării reformelor le depăşesc cu mult pe cele care derivă din corupţie şi controlul asupra unor structuri de stat.
Mi-aş dori ca în Moldova să putem face salturi, nu paşi mici în implementarea reformelor.  

Profit: Anul 2014 este unul foarte important pentru Moldova. Ţara noastră speră să semneze Acordul de Asociere cu UE care include şi un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Pentru a realiza acest lucru, Guvernul trebuie să facă un lucru simplu, dar complicat în acelaşi timp – să continue implementarea reformelor pentru care sunt necesare resurse financiare. În calitatea sa de unul dintre principalii parteneri externi ai RM, cum va sprijini Banca Mondială ţara noastră în acest proces?

A.S.: Semnarea Acordului de Asociere şi a DCFTA va deschide noi oportunităţi pentru companiile moldoveneşti şi va atrage noi investitori. Dar pentru ca Moldova să beneficieze pe deplin de aceste oportunităţi, este necesară accelerarea procesului de implementare a reformelor. Este adevărat că acestea necesită cheltuieli, dar beneficiile vor fi cu mult mai mari.

Banca Mondială este dispusă să susţină Moldova în acest context. Noua Strategie de Parteneriat cu Ţara pentru Republica Moldova, pentru anii 2014-2017, discutată de către Consiliul Directorilor Executivi al Grupului Băncii Mondiale (GBM) la 5 septembrie 2013, prevede o finanţare totală a GBM în sumă de 570 milioane dolari SUA. Strategia este aliniată la obiectivele de dezvoltare ale ţării şi va contribui la abordarea principalelor provocări, fapt care ar permite valorificarea potenţialului de dezvoltare economică sustenabilă, asigurarea prosperităţii pentru toţi şi reducerea sărăciei. Această strategie va acorda asistenţă Moldovei pe trei piloni principali: sporirea competitivităţii, consolidarea capitalului uman şi diminuarea riscurilor sociale, precum şi promovarea unei Moldove verzi, curate şi rezistente.

Profit: Care sunt cele mai de succes proiecte implementate de BM în Moldova până în prezent? Care sunt proiectele cu care Banca se mândreşte cel mai mult şi pe care le poate da drept exemplu în alte state?

A.S.: Aş prefera ca alţii să vorbească despre succesele noastre (zâmbeşte). De la începutul activităţii sale în RM, Banca Mondială a acordat finanţare totală în sumă de peste 1 miliard dolari SUA, pentru implementarea a 49 de proiecte, la care se adaugă cunoştinţele şi experienţa oferită în diferite domenii. Aş vrea să subliniez faptul că BM pune preţ nu doar pe sprijinul financiar acordat, dar şi pe cunoştinţele sale.

Multe dintre proiectele implementate în Moldova au fost de succes. Moldova chiar are cu ce se mândri, fiind un exemplu şi un pionier într-un şir de domenii. Unul dintre exemple este Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare). Cred că la acest capitol Moldova devansează multe ţări dezvoltate.  

Moldova este, de asemenea, un pionier în implementarea proiectelor care au drept scop sechestrarea carbonului, iar agenţia Moldsilva are realizări importante la capitolul împădurirea teritoriilor. Banca Mondială a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea sectorului privat, în special prin intermediul Proiectului „Ameliorarea competitivităţii II” care a avut un efect pozitiv asupra companiilor private, în special în timpul crizei financiare din 2008-2009 când accesul la creditele oferite de băncile comerciale a fost limitat.

Profit: Analizând implementarea reformelor în RM, unde credeţi că au fost înregistrate cele mai mari succese? În ce sectoare reformele trenează şi de ce?

A.S.: Reformele necesită timp. Cu fiecare pas întreprins de Guvern în implementarea reformelor, apare necesitatea unor noi reforme. Este un proces continuu care necesită timp.

Dar cred că Moldova face eforturi semnificative în ceea ce priveşte reformarea unor sectoare de importanţă majoră. Aş menţiona aici politicile macroeconomice, utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru a spori transparenţa serviciilor publice, îmbunătăţirea calităţii învăţământului şi ajustarea acestuia la standardele internaţionale, reformarea sistemului de protecţie socială etc. Sunt doar câteva dintre exemplele unde reformele au progresat şi au dat rezultate, deşi mai este încă mult de lucru.

În acelaşi timp, ne-am dorit să vedem mai mult progres în implementarea reformelor în asemenea sectoare precum sistemul judecătoresc, guvernarea, stabilitatea sectorului financiar şi lupta cu corupţia.

Profit: Apropo de lupta cu corupţia. Care ar trebui să fie principalele trei instrumente ale Guvernului în lupta cu acest flagel?

A.S.: Cred că toţi sunt de acord că corupţia şi guvernarea proastă sunt două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Moldova în prezent şi pentru care nu există o soluţie simplă.

Corupţie există în majoritatea ţărilor, dar în Moldova această problemă este mai complicată dat fiind coliziunea intereselor oficialilor de stat cu cele ale reprezentanţilor sectorului privat şi influenţarea regulilor de joc. În opinia mea, cele trei instrumente în lupta cu corupţia pe care ar trebui să le utilizeze Guvernul sunt: transparenţa, o mai mare responsabilizare a instituţiilor şi funcţionarilor, o mai mare implicare a cetăţenilor în monitorizarea proceselor decizionale şi o societate civilă puternică.

Profit: În ce sectoare ale economiei moldoveneşti vedeţi un potenţial neutilizat?

A.S.: Considerăm că la această întrebare cel mai bun răspuns îl pot da potenţialii investitori şi piaţa, cu condiţia că Guvernul soluţionează problemele care constrâng un mai mare randament al investiţiilor private. Cu toate acestea, putem spune câteva lucruri la acest capitol. Fiind pe primul loc în lume în ce priveşte suprafaţa de terenuri cultivate raportată la totalul terenurilor, având soluri, climă şi topografie bună, Moldova dispune de avantaje comparative clare la capitolul produse agricole, dar mai este încă mult de lucru pentru a beneficia pe deplin de pe urma acestui potenţial. Dar, potrivit estimărilor noastre, 45% din întreprinderile agricole din Moldova au o capacitate mai mică decât media pe ţară care este de 54%. În acelaşi timp, capacitatea a 76% din companiile agricole este sub 80%, considerată capacitatea „optimă” în SUA, lucru care vorbeşte despre foarte mult potenţial neutilizat. Îmbunătăţirea climatului investiţional ar putea schimba rapid situaţia.

În acest context, aş vrea să atrag atenţia asupra altor două aspecte importante. Rezultatele unui studiu internaţional efectuat în ţările-membre ale OCED arată că la vârsta de 15 ani elevii din Moldova au cunoştinţele pe care semenii lor din statele OCED le au la vârsta de 13 ani. În acelaşi timp, în Moldova elevii din mediul rural au cunoştinţe mai slabe decât cei din mediul urban (diferenţa de un an de zile). În prezent, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul Băncii Mondiale, lucrează la soluţionarea acestei probleme, care este una foarte actuală dat fiind faptul că forţa calificată de muncă este un factor important pentru succesul oricărei companii.

După cum, probabil, bine ştiţi, speranţa de viaţă în Moldova este cu 10 ani mai mică decât în UE. Aceasta înseamnă că dacă sunteţi născut la Iaşi aveţi mai multe şanse să trăiţi mai mult decât dacă sunteţi născut la Ungheni. Iar în Moldova, speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor este cu 10 ani mai mică decât în rândul femeilor. Este o pierdere enormă şi inacceptabilă. Îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu ar contribui semnificativ la dezvoltarea economiei. Banca Mondială pregăteşte în prezent un proiect care are drept scop susţinerea reformelor implementate de Ministerul Sănătăţii.

Profit: Dat fiind faptul că revista noastră este una financiar-bancară, nu pot să nu vă adresez şi o întrebare despre sectorul bancar. Banca Mondială a fost una dintre puţinele instituţii financiare internaţionale care a declarat deschis că nu este de acord cu „soluţia” aleasă de autorităţi pentru Banca de Economii (BEM). Cum vedeţi situaţia la această bancă acum, la câteva luni după ce statul a cedat benevol controlul asupra acestei instituţii financiare?

A.S.: Consider că discuţiile despre reformele care ar putea consolida stabilitatea sectorului financiar, în general, şi a băncilor din sistem precum BEM, în particular, sunt întotdeauna binevenite. Transparenţa şi încrederea în sistemul bancar şi cel financiar al ţării au o importanţă crucială. La moment, lucrăm împreună cu BNM şi autorităţile ţării la capitolul înăspririi legislaţiei şi supravegherii structurii acţionarilor şi a transparenţei în acest sector de o importanţă foarte mare pentru economia Moldovei.

Banca Mondială nu şi-a schimbat părerea cu privire la BEM, dar vă pot spune că la moment lucrăm cu Guvernul şi BNM pentru a soluţiona toate problemele existente, în special în domeniul îmbunătăţirii guvernării corporative şi a nivelului de transparenţă, precum şi respectării normelor stabilite de BNM, inclusiv a nivelului de lichiditate şi de capital.

Urmează să fie efectuat un audit independent al acestei bănci, ale cărui rezultate vor fi folosite la implementarea unui plan de restructurare. Continuăm să avem anumite dubii în ce priveşte capitalizarea BEM, nivelul de lichiditate şi transparenţă. Apropo, transparenţa este o problemă actuală nu doar pentru această bancă, dar şi pentru întreg sectorul bancar din Moldova.
 
Profit: Cum consideraţi Dvs., de ce autorităţile nu au ţinut cont de opinia BM şi a FMI în ceea ce priveşte Banca de Economii?

A.S.: Cunoaşteţi foarte bine care au fost argumentele prezentate de Guvern şi de comisia parlamentară specială care a analizat situaţia de la BEM. Recomandările pe care le-am făcut sunt încă în vigoare şi continuăm să credem că acţiunile întreprinse în acest caz au fost o lovitură dată procesului de bună guvernare, imaginii ţării, climatului investiţional şi stabilităţii sectorului financiar. Dar lucrul cel mai important la acest moment este faptul că noi lucrăm cu Guvernul şi BNM pentru a soluţiona aceste probleme.

Profit: Guvernul şi-a anunţat intenţia de a scoate la privatizare 13 întreprinderi de stat, printre care asemenea companii importante, precum Moldtelecom, Air Moldova, Tutun-CTC etc. Susţineţi această decizie? Care sunt şansele de a atrage investitori străini importanţi în aceste sectoare?

A.S.: Guvernul nu a cerut sfatul nostru cu privire la acest program de privatizare, iar în absenţa unei informaţii detaliate la acest subiect, pot face doar câteva comentarii generale.

Cercetările noastre arată că în Moldova productivitatea întreprinderilor de stat este cu mult mai mică decât a celor private, lucru care vorbeşte despre avantajele implementării unui program de privatizare care ar permite retragerea statului din sectoare generatoare de pierderi înspre sectoare mai productive, sporind concomitent productivitatea întregii economii.

Dar privatizarea este un proces complex. Pentru ca privatizarea să contribuie la creşterea bunăstării populaţiei şi la atragerea investitorilor locali şi străini, Guvernul ar trebui să respecte câteva principii importante precum transparenţa, corectitudinea şi concurenţa deschisă. Organizarea tenderelor şi stabilirea unor criterii clare de evaluare a ofertelor şi anunţare a preţurilor şi, respectiv, a noului proprietar ar putea ajuta la atingerea acestui scop.

Privatizarea ar trebui să sporească concurenţa prin asigurarea unor condiţii echitabile şi atragerea de noi jucători.
Deseori însă în rezultatul privatizării, monopolul de stat este înlocuit cu cel privat, lucru care este şi mai rău.

Evident, condiţiile generale din ţară precum climatul investiţional şi politicile macroeconomice - politica fiscală şi cea monetară, cursul de schimb, liberalizarea preţurilor şi comerţul liber – sunt absolut esenţiale. Aceste reforme sunt importante, indiferent de faptul dacă programul de privatizare urmează sau nu a fi implementat.

Profit: Misiunea FMI, care a vizitat recent Moldova pentru a discuta posibilitatea semnării unui nou memorandum, a părăsit ţara având viziuni separate de cele ale Guvernului, în special în ceea ce priveşte mărimea TVA în sectorul agricol. Chiar şi înainte de vizita misiunii FMI, mai mulţi experţi puneau la îndoială faptul că un asemenea memorandum va fi semnat în 2014, care este un an electoral. În opinia Dvs., este semnarea unui nou memorandum cu FMI o misiune realizabilă în 2014 şi de ce va depinde succesul acesteia?

A.S.: BM nu este parte la negocierile dintre Guvern şi FMI, astfel această întrebare ar trebui să fie adresată, în primul rând, colegilor din aceste două instituţii. Cu toate acestea, pot spune trei lucruri. În primul rând, trebuie apreciat faptul că Guvernul a cerut negocierea unui nou program cu FMI pentru a asigura implementarea politicilor sale economice şi sociale. În al doilea rând, cei trei piloni puşi de către Guvern şi FMI la baza acestui nou program – sustenabilitatea fiscală, o politică monetară eficientă şi stabilitatea sectorului financiar – sunt extrem de importanţi şi relevanţi. Deoarece aceşti piloni sunt decisivi pentru perspectivele economice pe termen lung, suntem foarte mulţumiţi de faptul că
Primul-Ministru, Iurie Leancă, şi Misiunea FMI au anunţat că aceste negocieri vor continua şi sperăm că ele vor fi finalizate cu succes.  

Profit: Moldova a înregistrat o creştere economică semnificativă în 2013 – 8,1% în primele nouă luni ale anului. Ce părere aveţi despre această creştere şi ce ar trebui să facă Moldova pentru a înregistra creşteri similare sau poate chiar mai mari în viitor?

A.S.: Potrivit estimărilor preliminare, creşterea PIB-ului în 2013 este de 7,5%. Este o cifră impresionantă. Deşi în mare parte această creştere se datorează rezultatelor excepţionale înregistrate de sectorul agricol după un an prost (2012), trebuie să apreciem la justa valoare şi politicile macroeconomice implementate de Guvern şi BNM. Este clar că aceste politici trebuie continuate şi consolidate. Pentru 2014 prognozăm o reducere a creşterii PIB-ului până la 3,5% ca rezultat al încetinirii creşterii economice în UE şi Rusia, care rămân a fi principalele surse de remitenţe, precum şi principalele destinaţii pentru exportul produselor moldoveneşti.

Pe termen mediu şi lung, prognozăm o creştere economică de 3-4%. Creşterea ar putea fi mai mare doar dacă vor fi luate măsuri decisive în combaterea corupţiei şi accelerarea altor reforme structurale, care vor conduce la creşterea competitivităţii economiei şi reducerea vulnerabilităţii la şocurile externe.

Profit: Una dintre problemele majore cu care se confruntă Moldova în prezent este migraţia. Eforturile întreprinse de Guvern pentru a convinge migranţii să se întoarcă acasă şi să investească în economia acestei ţări nu au dat încă rezultatele scontate. Ce ar putea face autorităţile pentru a soluţiona mai eficient această problemă?

A.S.: Aş vrea să mă refer la un alt aspect al acestei probleme. Este adevărat că Moldova se confruntă cu un val puternic de migraţie. Tinerii pleacă peste hotare unde pot obţine slujbe mai bine plătite decât acasă. În schimb, ei trimit în Moldova remitenţe care contribuie la creşterea economică bazată pe consum. Remitenţele au jucat un rol extrem de important în reducerea nivelului de sărăcie în Moldova în ultimii ani. În plus, remitenţele s-au dovedit a fi un instrument mult mai rezistent la şocuri şi mai bine direcţionat spre beneficiari, decât exporturile şi intrările de capital private sau de stat.

Există, desigur, şi partea cealaltă a monedei. Remitenţele conduc la aprecierea ratei de schimb reale, făcând economia mai puţin competitivă şi descurajând exporturile. Migraţia şi îmbătrânirea populaţiei au contribuit semnificativ la reducerea numărului populaţiei apte de muncă.

Ce ar trebui să facă Moldova în acest caz? Cred că este important să recunoaştem că migraţia va continua să fie o trăsătură a economiei RM în viitor, iar autorităţile ar trebui să întreprindă eforturi pentru a utiliza la maximum câştigurile de pe urma migraţiei prin reducerea costurilor de transferare a banilor, o mai bună intermediere a remitenţelor şi sporirea managementului macroeconomic al remitenţelor.  

Profit: Care ar fi principalele trei sfaturi pe care le-aţi oferi Guvernului pentru anul 2014?

A.S.: Guvernul se descurcă foarte bine la capitolul politică monetară şi fiscală şi aş îndemna autorităţile să continue să implementeze politicile macroeconomice adecvate. De asemenea, aş încuraja Guvernul să continue implementarea reformelor structurale care sunt extrem de importante pentru economia ţării. Consider că reformele de guvernare şi cele menite să asigure stabilitatea sectorului financiar, care sunt extrem de importante, nu mai pot fi amânate. Instrumentele necesare există, iar problema ţine mai mult de implementare. Cel de-al treilea sfat este să fie continuată reformarea sistemului educaţional şi a celui de sănătate. Desigur, sfaturi ar fi mai multe, dar dacă Guvernul le va urma pe cele menţionate, consider că, peste un an de zile, va fi mult mai bine pregătit pentru a lansa un nou şir de reforme foarte importante.■