Profit: Dle Fruntaşu, în luna decembrie 2011 aţi fost desemnat în calitate de Ambasador, fiind prima Dvs. misiune de acest gen. La mai bine de un an de zile de la preluarea funcţiei, cum apreciaţi relaţiile moldo-britanice şi ce consideraţi că este necesar de făcut pentru a le îmbunătăţi?

Iulian Fruntaşu: Dacă aş spune că relaţiile moldo-britanice au evoluat spectaculos de la preluarea funcţiei de Ambasador, ar fi, probabil, o afirmaţie nu tocmai corectă şi lipsită de modestie. Este adevărat însă că Misiunea diplomatică de la Londra nu a avut Ambasador vreo doi ani şi acest lucru afecta nolens-volens relaţiile bilaterale, pe care le consider, actualmente, fiind excelente la nivel politic. Pentru a consolida şi a dezvolta relaţiile în cauză, este necesar să depunem eforturi permanente, fără a ne opri la cele realizate, organizând vizite, promovând contacte între cele două părţi la nivel politic, economic şi cultural.

Profit: Cum apreciaţi dimensiunea economică a acestor relaţii? Care sunt domeniile principale pe care se axează relaţiile economice moldo-britanice?   

I.F.: Dimensiunea economică este una importantă, Marea Britanie fiind unul dintre partenerii comerciali majori ai ţării. În conformitate cu datele Departamentului de Statistică (a se vedea Anuarul statistic al RM, 2012, pp. 426-428), exporturile moldoveneşti au reprezentat $60310,1 mii în 2009, $82106,9 mii în 2010 şi $101734,4 mii în 2011, pe când importurile au constituit $505529,9 mii în 2009, $52644,9 mii în 2010 şi $64879,1 mii în 2011. Este adevărat că datele incomplete pentru 2012 arată o dinamică în scădere a volumului comercial, aceasta datorându-se, în mare parte, contextului regional şi european nu tocmai favorabil, legat de criza monedei unice, precum şi reducerii activităţii economice şi a creşterii economice pe continentul european.

În acelaşi timp, datele statistice relevă o anumită uniformitate a comerţului, textilelor şi aşa-numitului regn vegetal, existând un potenţial nevalorificat în alte domenii. Anume diversificarea şi plasarea accentelor pe valoarea adăugată ar fi în măsură nu doar să creeze locuri de muncă în Moldova, ci şi să asigure calitatea investiţiilor. Aceasta nu înseamnă că suntem critici în raport cu afacerile existente, ci doar faptul că există un spaţiu mult mai mare care, deocamdată, nu este utilizat din varii motive, uneori obiective, cum ar fi criza economică europeană rezultată în creştere slabă, structura economiei britanice, cu accent pe servicii şi mai puţin pe manufactură, cum ar fi în cazul german.

Profit: În general, oamenii de afaceri britanici manifestă interes pentru piaţa moldovenească sau nu? Ce domenii ale economiei moldoveneşti ar fi atractive pentru investitorii din Marea Britanie?

I.F.: Da, acest interes este în creştere, în particular având în vedere faptul că donatorii existenţi, cum ar fi Comisia Europeană, Banca Mondială, SUA (prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului şi USAID), BERD, PNUD, Suedia şi Germania, alocă sume importante pentru asistenţă financiară. Doar în martie 2010 Conferinţa Donatorilor a promis 1,94 mlrd. euro. Din aceste considerente companiile britanice de consultanţă sau livrare de echipamente sunt interesate în tenderele organizate în diferite domenii, cum ar fi cel energetic, agrobusiness, educaţie, ICT, infrastructura transportului etc.

Este adevărat faptul că dincolo de proiectele susţinute de donatori, unde riscurile sunt minimale, ceea ce ne bucură este un interes fundamental de lungă durată, unde investitorii au ştiut să schimbe paradigma economică din provocare în oportunitate care aduce profit. Mă refer aici la companiile IT, precum Endava şi Computaris, sau la companiile în domeniul procesării uleiurilor vegetale, cum ar fi Kerfoot. Acestea, în special IT-ul, reprezintă o calitate înaltă a investiţiilor, deoarece produsele sunt de valoare adăugată, se investeşte în pregătirea profesională a cadrelor într-un domeniu extrem de competitiv.

Un sector aparte care merită menţionat sunt textilele, care funcţionează în baza lohn-ului. Mă refer aici la J. Barbour and Sons care coase la Chişinău sacouri din wax pentru doamne colecţia 2013, de asemenea, M&S, Co-op etc. Volumele sunt foarte mari şi permit fabricilor noastre de textile, cel puţin, să se menţină pe linia de plutire şi poate chiar să şi câştige ceva.
Indiscutabil, ne-ar plăcea să apară un campion naţional în textile care să fie competitiv pe piaţa europeană, exemplul Zara fiind concludent în acest sens. Însă este bine de avut şi astfel de experienţă, care înseamnă transfer de tehnologii şi cunoştinţe. Poate acumulând experienţă lohn, unele întreprinderi moldoveneşti vor fi în stare să facă concurenţă brandurilor internaţionale.

Deci, sectoarele sunt diferite şi calitatea relaţiilor economice variază, însă la momentul de faţă orice interes comercial este benefic pentru economia naţională, provocarea majoră fiind atragerea investiţiilor în domenii cu valoare adăugată, care presupune transfer de know-how şi cunoştinţe.   

Profit: Ce părere au britanicii despre climatul investiţional din Moldova şi ce credeţi că ar trebui să facem pentru a-l îmbunătăţi? Câţi investitori britanici operează pe piaţa noastră şi în ce sectoare?

I.F.: Părerile sunt diverse referitor la climatul investiţional, britanicii înţelegând faptul că o economie în tranziţie vine cu provocări mai specifice, de la corupţie la incertitudinile cadrului juridic şi de reglementare. În acelaşi timp însă, se realizează faptul că provocările existente pot reprezenta şi o oportunitate de a face profit, adică costurile asociate fenomenelor negative sunt minimale în raport cu potenţialul câştig. Se cunoaşte faptul că Moldova are încheiate acorduri comerciale preferenţiale cu CSI şi UE, Acordul de Liber Schimb urmând a fi semnat spre sfârşitul anului; că are o forţă de muncă nu scumpă; populaţie multilingvă şi dedicată muncii; câteva zone economice libere; până şi compatibilitatea fuselor orare intră în calculul investitorilor.

Nu sunt cel care să dea sfaturi pentru îmbunătăţirea climatului investiţional, însă cert este faptul că pornim de la un nivel economic scăzut. În acelaşi timp, sunt sigur că putem asigura o creştere substanţială, recuperând decalajul dintre ţara noastră şi economiile mai avansate care au atins un anumit grad de suprasaturaţie şi unde creşterea economică rareori trece de 2% pe an. Deci, aceste economii sunt plasate foarte bine pentru un salt economic, mai departe depinde de politicile implementate şi calitatea instituţiilor, dar şi de mentalitatea întreprinzătorilor, care sper să preia mai multe trăsături de la partenerii europeni, inclusiv britanici.

Profit: Care este valoarea investiţiilor britanice în economia moldovenească şi viceversa?

I.F.: În anul 2011 investiţiile străine directe au constituit $274 mil., potrivit studiului ”Investing Guide Moldova 2012”, elaborat de către PWC, însă, din păcate, nu pot contabiliza numărul investitorilor britanici pe piaţa noastră şi valoarea investiţiilor acestora. Aş putea să remarc însă cifra de afaceri ale unor companii din diferite sectoare. În conformitate cu ”Mint Global”, una din bazele importante de date cu privire la companii şi afaceri, cifra de afaceri în cazul Endavei este de $47 mil. în 2011, iar cea a companiei Kerfoot - de $105 mil. în 2011. Putem, în principiu, stabili în acest mod valoarea investiţiilor, însă chiar şi aici trebuie să diferenţiem între diferite genuri de investiţii. De exemplu, investiţiile capitale ale companiilor Draexlmaier în ZEL Bălţi şi Lear în Ungheni sunt palpabile, însă cum am putea evalua investiţiile companiei Endava în capitalul uman? Mi-ar plăcea, de altfel, să reuşim atragerea unui investitor britanic în manufactură, care să creeze multe locuri de muncă şi vom persevera în acest sens. Însă este bine să fim conştienţi de deosebirile existente, să atragem cât mai multe investiţii, dar cu pondere şi în domenii ce asigură valoare adăugată şi transfer de tehnologii, cunoştinţe şi uneori chiar deprinderi de muncă.

În ce priveşte investiţiile moldoveneşti în economia britanică, nu sunt la curent de careva exemple remarcabile. De obicei, cei din fostul spaţiu sovietic investesc în imobil şi deseori plasează resursele financiare în diferite fonduri din ”City”, deoarece sunt în mâini sigure şi se bucură de protecţie legală.

Profit: Există şi oameni de afaceri moldoveni care au decis să deschidă afaceri în Marea Britanie? Cunoaşteţi astfel de exemple de succes?

I.F.: Există afaceri mici şi mijlocii în varii domenii - de la construcţii la restaurante sau comerţ, pe care le-au iniţiat cei din comunitatea moldovenilor stabiliţi în Marea Britanie. Bineînţeles, fiind în prima generaţie, este dificil de a crea din start o companie care să cucerească consumatorii britanici sau europeni, însă oamenii noştri sunt remarcaţi pozitiv din cauza perseverenţei, capacităţii de muncă şi de comunicare.

Profit: Marea Britanie susţine activ Moldova, acordând prin diverse programe importante surse financiare. Prin ce se explică interesul acestei ţări pentru Moldova?  

I.F.: Marea Britanie nu mai acordă asistenţă bilaterală Moldovei, DFID sistându-şi activitatea în 2011, însă Londra continuă să fie un contribuabil important al programelor finanţate de Comisia Europeană, Banca Mondială, ONU şi BERD. În general, însă interesul Marii Britanii este determinat de politica sa externă, orientată spre extinderea spaţiului democratic european, Londra susţinând nu doar Politica Europeană de Vecinătate propriu-zisă, ci şi perspectivele foarte clare ale ţării noastre de a adera la UE, cu respectarea, bineînţeles, a criteriilor de la Copenhaga. Vizitele înalţilor demnitari britanici pot fi la fel intrepretate în acest context.

Profit: Ce produse moldoveneşti au succes pe piaţa engleză?

I.F.: Nu avem produse moldoveneşti autohtone pe piaţă decât în mod sporadic. Vinurile noastre în volume mici se vând pe site-ul comercial www.laithwaites.co.uk, nu şi în reţelele de supermarket-uri, deşi lumea cunoaşte despre existenţa vinurilor moldoveneşti şi ar exista oportunităţi pentru companiile noastre, în pofida competiţiei cu vinificatorii din ”Lumea Nouă” şi costurile asociate transportării şi intrării pe piaţă. Costuri, care, de altfel, se cifrează la 12 mlrd. lire sterline.
De asemenea, există în vânzare şi haine ”Made in Moldova”, cusute în baza lohn, însă nu aş numi aceste produse autentice moldoveneşti, deoarece nu au fost create de vreo companie moldovenească de la A la Z.

Profit: În presa britanică au apărut nu o singură dată mai multe articole negative despre moldoveni, în special în contextul în care aceştia obţin paşapoarte româneşti cu care ajung în Marea Britanie. Care este totuşi opinia oficială a Marii Britanii despre un eventual regim fără de vize cu UE pentru cetăţenii moldoveni?

I.F.: Marea Britanie nu poate avea o poziţie oficială faţă de regimul de vize cu UE deoarece nu face parte din zona Schengen şi, astfel, cetăţenii moldoveni vor fi în continuare nevoiţi să aplice pentru viza britanică, indiferent de semnarea Acordului cu privire la regimul liberalizat. Altceva, ar fi extrem de binevenită simplificarea regimului de vize cu Marea Britanie, având în vedere numărul de elevi şi studenţi, contactele între oamenii de afaceri etc. Adevărat, contextul politic intern nu este foarte benefic ideilor de simplificare a regimului de imigrare, crizele economice, de obicei, impunând o psihologie de ”asediu” în societate.

Profit: Cunoaşteţi care este numărul studenţilor moldoveni care îşi fac studiile la prestigioase universităţi din Marea Britanie?

I.F.: Nu cunosc cu exactitate numărul studenţilor moldoveni de la universităţile britanice. Dacă numărul celor veniţi prin intermediul bursei Chevening ar mai putea fi determinat, atunci cei care vin pe cont propriu nu pot fi contabilizaţi cu exactitate. Cert însă este faptul că numărul este în creştere, numărul absolvenţelor este de ordinul sutelor, iar sistemul educaţional preuniversitar şi cel universitar reprezintă o adevărată industrie cu cifra de afaceri de miliarde de lire sterline. Adevărat că taxele sunt mari, însă studiile în Marea Britanie chiar sunt o investiţie de invidiat pentru orice tânăr sau tânără.

Profit: Ce cunoaşte englezul de rând despre Moldova?

I.F.: Nu foarte multe. Cunoaşte că suntem în acelaşi grup de calificare FIFA pentru Campionatul Mondial, cunoaşte jocul de inteligenţă ”Where is Moldova?”, unii au citit cartea lui Tony Hawks ”Jucând tenis cu moldovenii”, iar cei pasionaţi de operă ştiu că Valentina Naforniţă a câtigat BBC Cardiff Award în 2011. Se cunoşte faptul că avem vinuri bune, deşi, paradoxal, nu prea se găsesc în vânzare. În general, însă atitudinea este una pozitivă şi sperăm s-o consolidăm pe parcurs, inclusiv prin intermediul turismului, în situaţia în care vor începe să zboare şi curse low cost spre Moldova.

Profit: Ce acţiuni întreprinde Ambasada pentru a promova imaginea Republicii Moldova în Marea Britanie?

I.F.: Bineînţeles, avem tot felul de activităţi planificate în acest sens, însă încercăm să contribuim prin tot ce facem la crearea unei imagini pozitive. Nicio listă exhaustivă nu poate înlocui ceea ce se întâmplă cu adevărat acasă, în plan economic, social sau politic. Din aceste considerente, obiectivul nostru nu este să vindem o marfă oarecare, ci să contribuim la înţelegerea diferitelor situaţii de către britanici, în întreaga lor complexitate. Doar astfel se poate de câştigat prieteni, în mod onest.■