Profit: Dle Chivriga, Guvernul a schimbat prognoza macroeconomică pentru 2017 de la 4,5% la 3,5%. În acelaşi timp, în regiune se înregistrează o creştere economică, inclusiv în România, Ucraina, Rusia. În opinia dvs., de ce în RM creşterea este mai mică? De vină ar fi subdezvoltarea sectorului de producere?

Viorel Chivriga: Cu siguranţă, subdezvoltarea sectorului de producere este una dintre cauze. Dar, există şi alte explicaţii. Creşterea economică din 2016 şi, respectiv, 2017, se datorează în mare măsură valorii adăugate din agricultură, unde timp de doi ani sunt înregistrate rezultate mai înalte comparativ cu anul 2015. Pe de altă parte, economia se pare că-şi revine după criza din anul 2015. Totuşi, Moldova treptat pierde din potenţialul său de creştere, atractivitatea investiţională este redusă. Se resimt problemele legate de calificarea forţei de muncă, iar mediul de afaceri cunoaşte o îmbunătăţire opace, în timp ce economia tenebră erodează competiţia şi potenţialul economiei în ansamblu.

Profit: Pentru anul 2018, Guvernul prognozează o creştere industrială de 5% şi o creştere în agricultură de doar 1%. Cum explicaţi această diferenţă atât de mare? Nu mai este Moldova o ţară agricolă?

Viorel Chivriga: Moldova rămâne o ţară agricolă. Prognozele nu întotdeauna păşesc în tandem cu realitatea. Dacă vă aduceţi aminte, după intemperiile din luna aprilie curent, prognozele pentru agricultură erau sumbre. Acum la sfârşitul anului, rezultatele sunt destul de bune. În sectorul vegetal, recoltele la hectar pentru majoritatea absolută a culturilor agricole sunt în creştere comparativ cu anul 2016. O situaţie mai atipică este înregistrată în sectorul animalier, unde în ultimii ani era înregistrată stabil o creştere modestă, iar în anul curent, producţia animală este în descreştere. Suprafeţele culturilor cerealiere înfiinţate pentru recolta anului 2018 sunt şi ele în creştere, iar datorită condiţiilor climaterice favorabile sunt într-o stare destul de bună. Conform prognozelor noastre, în anul 2018, producţia agricolă va înregistra o creştere de 5%.
Pe de altă parte,  în ultima perioadă în industrie se atestă o creştere vizibilă a producţiei industriei de prelucrare, precum şi în domeniul furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Creşterea producţiei industriale este mai înaltă în special în ultimele luni.

Profit: Guvernul intenţionează să scoată la privatizare RED Nord şi RED Nord Vest. Câteva companii din România manifestă interes faţă de aceste companii. Pe cât de rezonabil este să le scoatem la privatizare acum când interesul faţă de Moldova este scăzut şi preţurile sunt foarte mici?

Viorel Chivriga: Din câte cunosc, manifestă interes şi o companie din Cehia, care a ratat o achiziţie similară în Albania. Este adevărat că în toate ţările din regiune sectorul energetic este unul din cele mai atractive pentru investitori. În mod special, atunci când este vorba de privatizarea activelor ce ţin de distribuţia şi furnizarea energiei electrice, ele sunt deja în proprietatea operatorilor privaţi. În mai multe state UE, doar sectorul de transport gaze şi energie electrică în mod practic se află în proprietatea statului, iar furnizarea şi distribuţia - în proprie-tatea operatorilor privaţi. Nu cred că aceste active nu sunt atractive pentru investitori, aici este o altă regulă şi alte practici de investiţii, pe care sunt bazate deciziile de investiţii şi nu întotdeauna acestea au drept fundament criterii de stabilitate macroeconomică.

La capitolul privatizării RED-urilor, riscul cel mai mare pentru investitori nu este legat de situaţia politică şi macroeconomică din ţară, ci de stabilitatea politicii de reglementare a regulatorului ANRE, la capitolul stabilirii tarifelor pentru distribuţia energiei electrice. Asta pentru ca să nu se repete istoria înregistrată în cazul Gas Natural Fenosa de acum câţiva ani, când amânarea stabilirii tarifelor conform metodologiilor tarifare a dus la acumularea pierderilor de către GNF în valoare de peste 1 miliard de lei. În ceea ce priveşte privatizarea RED-urilor de către companiile din România, Republica Moldova a semnat şi ratificat un şir de acorduri în domeniul energetic şi protejarea investiţiilor, prin urmare, nu există nici o interdicţie de participare a companiilor româneşti în procesul de privatizare lansat în Republica Moldova.

Profit: Comentaţi, vă tog, intenţia Guvenului de a scoate la privatizare compania Vestmoldtransgaz care gestionează conducta Chişinau-Ungheni. Decizia de a privatiza această companie a luat mulţi experţi şi mass-media prin surprindere. Care ar fi trei puncte forte şi trei slabe în cazul acestei privatizări?

Viorel Chivriga: Decizia de a expune la privatizare operatorul sistemului de transport gaze pe tronsonul Iaşi - Ungheni, compania Vestmoldtransgaz, este mai degrabă o decizie politico-financiară, cu scopul de a unifica reţelele de transport dintre România şi Moldova în detrimentul Moldovatransgaz, Moldovagaz şi Gazprom, în vederea cuplării viitoare a pieţei gazelor naturale. Acest lucru reiese din faptul, că în condiţii normale de activitate, statul nu pierde controlul asupra activului strategic - reţelele de transport gaze. Pe de altă parte, întreţinerea acestui tronson de gaze costă anual statul o sumă importantă de bani, ceea ce nu-şi poate asuma bugetul de stat, având în vedere că se prevede contractarea unui credit pentru construcţia tronsonului Ungheni - Chişinău, care implică oferirea unei garanţii suverane. Se subînţelege, că dacă acest segment va fi în proprietatea unui operator român, care va fi în stare să construiască acest gazoduct contractând un credit comercial sau asigurând finanţarea prin intermediul pieţelor financiare, atunci este logic vinderea acestui segment, de exemplu, direct companiei Transgaz, operator naţional de transport de gaze din România.

Profit: Proiectele de finanţare pe termen lung în agricultură, precum Livada Moldovei şi Filiera Vinului nu dau deocamdată rezultate scontate. Până la moment, nu toate
mijloacele financiare disponibile prin aceste proiecte au fost absorbite. De ce?

Viorel Chivriga: Probabil, condiţiile sunt sub aşteptările antreprenorilor. În ultimul timp, mai multe finanţări au fost ratate, inclusiv din cauza supra asigurării de către unităţile implementatoare şi datorită neatractivităţii acestora. Un exemplu, este şi faimosul credit polonez.

Profit: Suntem pe sfârşit de an. Care credeţi că sunt trei cele mai importante realizări ale Guvernului pe plan economic în 2017?

Viorel Chivriga: La acest capitol, cred că prevalează stabilitatea economică şi relansarea după criza economică din anul 2014. Creşterea producţiei în principalele sectoare economice la fel este importantă. Revenirea exporturilor şi importurilor pe linia de creştere, dar şi consolidarea poziţiilor pe piaţa UE, este la fel remarcabilă.

Profit: Dar care sunt trei lucruri majore pe care Guvernul nu a reuşit să le realizeze în plan economic în 2017?

Viorel Chivriga: Moldova, după criza financiar-bancară din 2014, nu reuşeşte restabilirea relaţiilor cu donatorii externi. Reformele economice, deşi sunt promovate, în unele cazuri sunt realizate cu întârziere. La fel, nu există un efort comun din partea tuturor verigilor puterii pe dimensiunea economică, inclusiv a instituţiei prezidenţiale. Adeseori, se întâmplă ca în fabula lui Donici „Racul, broasca şi ştiuca”.

Profit: La ce am putea să ne aşteptăm în plan economic în 2018?

Viorel Chivriga: Anul 2018 este un an electoral şi mulţi consideră că este contraindicat pentru reforme dureroase. Nu cred că este adevărat acest lucru. În anul 2018 trebuie întreprinse eforturi pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru apropierea instituţiilor statului de business, pentru recăpătarea încrederii în faţa propriilor cetăţeni, dar şi a partenerilor externi. La fel, agenda de reforme, îndeosebi cele conectate la Acordul de Asociere, inclusiv Zona de Liber Schimb trebuie realizată necondiţionat.

Profit: Care este prognoza Dvs. cu privire la inflaţie, cursul de schimb şi creşterea economică pentru 2018?

Viorel Chivriga: Inflaţia - 6%, cursul de schimb - 18 lei/USD, creşterea economica - 3,5%.■