Profit: Dle Sturza, sfârşitul anului 2014 coincide cu finalizarea mandatului de patru ani al actualei guvernări de orientare pro-europeană care a promis cetăţenilor salarii şi pensii mai mari, locuri noi de muncă, o economie dezvoltată şi o viaţă decentă. În opinia Dvs., pe cât de mult guvernarea din ultimii patru ani a îndreptăţit aşteptările societăţii în acest sens?

Ion Sturza: Să nu confundăm propaganda electorală cu posibilităţile şi acţiunile reale. Aşteptările care au fost stârnite de guvernanţi în 2009 vizau un miracol economic, democraţie, supremaţia legii şi deschiderea ţării. Dar trebuie să recunoaştem că situaţia, în condiţii interne şi externe destul de complicate, a fost mai mult sau mai puţin stabilă. În unele domenii, de exemplu, infrastructură, s-au înregistrat progrese semnificative.

Profit: În anul 2014, economia ţării va înregistra o creştere de 3-4%. În opinia Dvs., este tot de ce e capabilă ţara sau acesta este nivelul minim garantat de creştere economică, atunci când nimeni dintre autorităţi nu se ocupă de economie?

I.S.: Astăzi – da. În condiţiile actuale obiective - provocările externe şi lipsa de coerenţă pe intern - este chiar suficient de mult. Dar pentru ,,a ne lua zborul” avem nevoie de o creştere economică anuală de 8-10%. Mai mult, aceasta trebuie să fie sustenabilă şi bazată pe economia reală şi nu pe tertipuri statistice.

Profit: Autorităţile au avansat foarte mult pe calea integrării europene, au adus investiţii serioase în ţară, atât sub formă de credite în condiţii avantajoase, cât şi sub formă de granturi, au demarat un amplu program de reabilitare a drumurilor, au iniţiat reforma în domeniul justiţiei etc., toate având scopul nobil de a ,,dezvolta ţara şi a crea Europa la noi acasă”. Cu toate acestea, după cinci ani de guvernare pro-europeană, societatea este cuprinsă de un val de nemulţumire profundă şi de neîncredere faţă de actul de guvernare. În opinia Dvs., care este explicaţia pentru această situaţie?

I.S.: Explicaţia este simplă - efortul depus nu s-a transformat în bunăstare pentru toţi. Dar să ştiţi că nu de aici vine nemulţumirea. Oamenii se simt înşelaţi şi umiliţi de ignoranţa guvernanţilor, de corupţie şi de oligarhie. Dar acesta este un alt subiect de discuţie.

Profit: Apropo, autorităţile afirmă că în lipsa unor reforme serioase în multe domenii, Moldova nu are cum să progreseze. Reformele sunt dureroase, dar necesare, spun guvernanţii. În acest context, cum apreciaţi reformele iniţiate în ultimii ani?

I.S.: Haideţi să vorbim mai puţin despre reforme sau să spunem concret care sunt reformele care trebuie făcute. Eu consider că ar fi foarte bine să implementăm ceea ce avem şi să respectăm legile existente. În ultimii 24 de ani am „desenat” foarte multe reforme. Dar cum le implementăm? Catastrofal. Lipsa de acţiuni concrete este ascunsă după retorica necesităţii reformelor.

Profit: Practic, toţi investitorii străini care activează în Moldova sau care abia intenţionează să vină în ţara noastră, afirmă că fără o justiţie echitabilă nu putem vorbi de o economie prosperă. De ce efectele reformei în justiţie se lasă totuşi aşteptate?

I.S.: Din păcate, justiţia moldovenească este cel mai „eficient” instrument al oligarhiei moldoveneşti. Acest concubinaj dintre politică şi business acţionează împotriva interesului public. Investitorii serioşi sunt obsedaţi de „rule of law”. Cunoscând moravurile din spaţiul ex-sovietic, puţini dintre ei se aventurează să-şi rişte banii, nefiind siguri, mai ales, că vor fi protejati de lege. Există o matrice formală de analiză a riscurilor de investiţii pe ţări aparte. Moldova, cu regret, are acelaşi scor ca şi ţările din Africa şi Asia Centrală. Mai mult decât atât, moldovenii s-au conformat şi complăcut într-un fel în această stare de lucruri. Soluţia? Carla del Ponte (ex-procuror al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie - Profit) – procuror al Republicii Moldova.

Profit: În Republica Moldova impozitele sunt mai mici, iar administrarea acestora nu este atât de severă comparativ cu România sau alte ţări UE. Chiar şi aşa, însă investitorii nu se grăbesc să vină în Moldova. De ce?

I.S.: Am spus de nenumărate ori că nivelul de impozitare nu este determinant pentru investitorii serioşi. Este doar un calcul matematic, dacă te încadrezi – da, dacă nu – nu. Investitorii merg acolo unde li se respectă drepturile, unde există un mediu transparent şi legal, în rest – sunt riscuri de investiţii.

Profit: Dvs. purtaţi un dialog permanent cu diplomaţii şi oficialii străini. În discuţiile pe care le aveţi, ce spun aceştia despre reformele realizate în Moldova, pentru care Bruxelles-ul a alocat milioane de euro?

I.S.: Da, eu am un dialog permanent cu europenii şi nu doar. Personal, încerc să fiu pozitiv. Ei însă de multe ori sunt îngroziţi de ce se întâmplă în Moldova. Dar ei sunt diplomaţi, gândesc geostrategic, în sistemul de coordonate Est-Vest.

Profit: În toţi aceşti ani sistemul bancar a fost ţinta unor numeroase scandaluri, atacuri raider etc. Despre ce vorbeşte acest lucru?

I.S.: În primul rând, este vorba despre un regulator – Banca Naţională a Moldovei - foarte slab, neprofesionist şi extrem de influenţat. Moldova are cea mai restrictivă, chiar prohibitivă legislaţie bancară din lume. În aceste condiţii ne ciocnim şi de o totală lipsă de transparenţă de acţionariat. Şi mai suntem şi lider mondial la spălatul banilor. Jumătate din bănci sunt instrumente de delapidare şi deservesc interesele afiliaţilor sau ale unui grup restrâns de persoane cu conexiuni politice.

Profit: Toţi observă faptul că în economie nu au loc schimbări pozitive, nu există o creştere dinamică şi sustenabilă, însă, în acelaşi timp, sectorul bancar înregistrează o creştere de 18-20%. Prin ce se explică această creştere, dacă în economie lucrurile nu evoluează în cel mai strălucit mod?

I.S.: Sistemul bancar creşte mai puţin sustenabil, delicat spus, din cauza tranzitului financiar. Ar trebui ca cineva să facă o evaluare serioasă a activelor şi pasivelor băncilor moldoveneşti. Vă asigur că vom avea multe surprize neplăcute. Ce a fost „a nostro” demult a devenit „a vostro”.

Profit: Moldova bate pasul pe loc la capitolul transparenţei sistemului bancar, deşi instituţiile financiare internaţionale i-au arătat un cartonaş roşu. Când şi cum autorităţile vor putea să soluţioneze această problemă?

I.S.: Încă nu este roşu. Roşu ar însemna deconectarea de la SWIFT. Astăzi situaţia e de culoarea gălbenuşului mai degrabă. Ce e de făcut? De luat mâinile politice de pe BNM. De adus profesionişti oneşti şi patrioţi la conducerea BNM. Pot fi şi străini. De ce nu?!

Profit: Tot în acest context este enunţată opinia, potrivit căreia acţionarii, care la moment nu pot divulga această informaţie, trebuie să mai beneficieze de un anumit timp, pentru a nu se teme că ar putea fi deposedaţi de activele bancare. Pe cât de corectă este o astfel de abordare?

I.S.: Ce înseamnă „nu pot”?! În ce lume trăim? Cei din Occident nu pot cumpăra cartofi fără să poată dovedi provenienţa banilor. Noi în ce ţară suntem sau nu suntem? Burundia? Nu vor – „la revedere”, nationalizaţi-i.

Profit: Aţi putea să ne spuneţi în ce sectoare lucrează activele fondurilor Dvs. investiţionale şi ce profitabilitate au?

I.S.: Deşi avem strategii de investiţii, suntem „oportunişti” şi anticiclici. Randamente? Resursele minerale – în cădere liberă. Activele industriale – binişor (15-20%). Industria digitală (on-line, IT) - „Jackpot”, de 2-3 ori banii investiţi. Per ansamblu este ok. Poziţii de cash disponibil – solide. Salarii achitate, bonusuri de Crăciun prevăzute.

Profit: De ce nu sunteţi interesat de sectorul bancar moldovenesc, în care tradiţional activele înregistrează o profitabilitate decentă?

I.S.: Noi am analizat această posibilitate şi am ajuns la concluzia că sistemul bancar din Moldova este prohibitiv din cauza riscurilor.

Profit: În opinia Dvs., cât timp economia moldovenească şi mediul de afaceri vor putea să reziste fără piaţa rusă?

I.S.: Ar fi arogant să ignorăm importanţa pieţei din Rusia. Dar avem ce avem. Nu văd o îmbunătăţire a situaţiei în următorii 2-3 ani. Şi nu doar din considerente politice. Economia Rusiei se mişcă rapid spre colaps. Piaţa, consumul se restrânge foarte rapid. Default-ul parţial sau total devine foarte real.

Profit: În colaborarea economică şi comercială cu Rusia, ce au făcut incorect autorităţile Republicii Moldova şi în care aspecte au demonstrat determinare?

I.S.: Am avut multe iluzii, ca fetele cele mari.

Profit: Care ar fi cinci lucruri pe care ar trebui să le facă în economie noua guvernare după alegerile din 30 noiembrie?

I.S.: Ideal ar fi să separăm funcţiile politice de cele administrative şi de control. Să implementăm un management corporatist al companiilor de stat, combinat cu un proces transparent de deetatizare. Este important să conştientizăm că, vorba clasicului, „economia este temelia şi nu PR-ul politic”.

La mulţi ani!■