Maria Cristea a absolvit facultatea de matematică şi cibernetică a Universităţii de Stat din Moldova, după care timp de 10 ani a lucrat în calitate de inginer-programator. Fiind pusă în situaţia de a alege între carieră şi educarea copiilor, a ales-o pe cea de-a doua. Şi nu regretă. În primul rând, pentru faptul că a decis să fie alături de copiii săi atunci când aceştia aveau cel mai mult nevoie de ea, iar în al doilea rând, pentru că astfel, peste ani, s-a născut Casa portului popular - Casa Cristea, care, deja de aproape două decenii, este unica întreprindere specializată în domeniul creării costumului popular.

Casa Cristea este locul unde ia naştere costumul nostru tradiţional – brodat manual sau mecanic cu mult suflet şi dăruire. În toţi aceşti ani, pe la Casa Cristea a trecut „toată lumea bună”, cum obişnuieşte să spună Maria Cristea. A creat costume naţionale pentru preşedinţi de ţări, ambasadori, politicieni, interpreţi, colective artistice din ţară şi de peste hotare, jurnalişti, oameni de afaceri şi toţi au apreciat nivelul înalt al măiestriei creaţiilor populare realizate la Casa Cristea. În funcţie de complexitatea costumului, acesta poate fi creat de la două săptămâni până la jumătate de an.

Activitatea Casei Cristea este organizată în aşa mod încât cea mai mare parte a angajaţilor lucrează la domiciliu. Există atelierul de bază unde sunt concepute creaţiile artistice, după care lucrul manual este efectuat la domiciliu de către mamele care îngrijesc copii, doamnele în etate care nu-şi mai pot găsi un loc de muncă atât de uşor sau de studente care doresc să se bucure de independenţă financiară. În funcţie de volumul de lucru efectuat, acestea pot obţine un venit lunar între 900 şi 3,5 mii de lei. „Cândva, cineva mi-a întins şi mie o mână de ajutor, lucrând astfel în timp ce îmi creşteam copiii minori. Ulterior, am decis că şi eu pot oferi o şansă acestor femei de a avea o sursă stabilă de venit. În astfel de condiţii la Casa Cristea lucrează circa 40 de persoane”, spune meşteriţa.

Pe lângă costume naţionale, la Casa Cristea se mai realizează prosoape pentru diferite ocazii, feţe de masă, perdeluţe, toate croşetate şi brodate manual.

În ultimii ani, un loc aparte în creaţiile Casei Cristea îl ocupă ia stilizată, adică cea care îmbină armonios tradiţia şi modernul. Numai în acest an, Casa Cristea a vândut circa 100 de ii stilizate, care au fost solicitate atât de doamnele şi domnişoarele din ţară, cât şi de cele de peste hotare - SUA, România, Norvegia. Mai mult, ia poate fi realizată şi la comandă, încercând să satisfacă toate „capriciile” doamnelor care optează pentru ţinute originale şi tradiţionale. Preţul unei ii variază între 950 şi 4 mii de lei.

Maria CRISTEA: O ie stilizată poate fi uşor asortată atât unei ţinute de birou, cât şi unei ţinute mai lejere sau, dimpotrivă, oficiale. Mă bucură foarte mult faptul că, în ultimul timp, costumul nostru popular ia locul vestimentaţiei obişnuite la ceremoniile de botez, cununii sau nunţi. Am realizat costume tradiţionale pentru miri şi mirese, naşi, domnişoare de onoare, socri mari şi socri mici, pentru copii care au fost botezaţi şi părinţii acestora. Revenirea la tradiţie într-un mod atât de frumos este extraordinară. Dacă acum cresc generaţii care se cunună şi îşi creştinează copiii în straie naţionale, nu cred că aceşti oameni vor renunţa peste noapte la tradiţii. Prin urmare, cred şi afirm cu certitudine că portul nostru tradiţional are viitor.

Prin tot ceea ce face Maria Cristea încearcă să promoveze respectul de sine în rândul tinerilor. „Dacă tinerii au curajul să îmbrace o ie, înseamnă că nu este totul pierdut. Înseamnă că ei conştientizează că avem tradiţii, istorie, cultură, că suntem la noi acasă, că avem un port tradiţional frumos şi trebuie să fim respectaţi”, spune meşteriţa, care şi-a dedicat acestui domeniu mai bine de 30 de ani de  viaţă.

Maria Cristea nutreşte un profund sentiment de împlinire atunci când se gândeşte că ia noastră tradiţională, care a avut de-a lungul istoriei o soartă vitregă, „a revenit, în sfârşit, acasă”. Creatoarea portului popular este convinsă că cel mai fidel „consumator” al iei tradiţionale rămâne a fi omul de la ţară care,  în virtutea tuturor vicisitudinilor, nu a renunţat la portul tradiţional şi a menţinut flacăra vie a tradiţiei noastre populare.■