Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Elveţia a dublat asistenţa
Orice ajutor concret acordat de către Occident este cea mai bună metodă de promovare a integrării europene, mai ales într-o ţară divizată ideologic, precum este Republica Moldova. Georgette Bruchez, Directorul Biroului de Cooperare al Elveţiei (SDC)/Reprezentanţa Confederaţiei Elveţiene la Chişinău, este convinsă că, beneficiind de sprijinul partenerilor externi, Moldova îşi poate îmbunătăţi semnificativ situaţia la capitolul servicii de sănătate şi aprovizionare cu apă potabilă. Într-un interviu pentru revista Profit, Georgette Bruchez vorbeşte despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova în aceste sectoare, precum şi despre asistenţa tehnică oferită ţării noastre de către Guvernul elveţian.
Profit: Doamnă Bruchez, cum a început cooperarea elveţiană în Republica Moldova?
Georgette Bruchez: SDC şi-a început activitatea în Moldova în anul 2000 printr-un singur instrument – ajutor umanitar, după o solicitare din partea autorităţilor moldovene cu privire la înlăturarea consecinţelor inundaţiilor. Peste un timp, a devenit evident că aveţi nevoie de asistenţă în implementarea reformelor, ţara fiind în proces de tranziţie. Atunci Biroul Central SDC din Berna, parte a Ministerului Elveţian al Afacerilor Externe, a decis să treacă de la ajutorul umanitar la programe de dezvoltare de lungă durată, mai ales că autorităţile moldoveneşti au susţinut schimbarea de abordare.
Domeniile principale de activitate pentru SCD în RM sunt sănătatea şi aprovizionarea cu apă. În sectorul sănătăţii avem şapte proiecte care vizează, în mod special, sănătatea mamei şi a copilului. În viitorul apropiat, vom contribui la realizarea unui proiect implementat de agenţiile ONU în regiunea transnistreană în scopul îmbunătăţirii îngrijirii perinatologice din regiune. Mai avem un parteneriat strategic cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii de susţinere a Ministerului Sănătăţii în efectuarea reformelor şi trasarea politicilor.
În domeniul apei şi sanitaţiei, avem patru proiecte în derulare, iar în următorii ani planificăm să sporim numărul acestora. De asemenea, lucrăm la nivel de politici, oferind asistenţă Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii în implementarea prevederilor Protocolului privind Apa şi Sănătatea al Convenţiei CEE-ONU din 1992 privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. Prin acest document, Moldova şi-a asumat angajamentul să protejeze sănătatea şi bunăstarea oamenilor prin îmbunătăţirea managementului resurselor de apă. Suntem foarte mulţumiţi de progresele şi eforturile Moldovei în acest sens, asta pentru că ţara Dvs. serveşte drept exemplu de punere în aplicare a acestui Protocol pentru ţările din Europa de Est.
Împreună cu UE, Agenţia Austriacă pentru Dezvoltare şi autorităţile moldoveneşti realizăm un proiect de asigurare cu apă potabilă a oraşului Nisporeni. Localitatea are o problemă specifică privind accesul la apă potabilă, însă sper că, datorită contribuţiei noastre comune, oraşul va avea în 2-3 ani apă potabilă bună şi la preţ accesibil.
În proces de implementare SDC are, în total, 13 proiecte cu un buget pentru 2013 de 8,8 mil. de franci elveţieni (124.5 mil. lei).
Profit: De ce SDC a ales să acorde asistenţă în aceste două sectoare: sănătate şi apă?
G.B.: Domeniile au fost alese în funcţie de necesităţile ţării. Apoi, SDC are o experienţă vastă de lucru în domeniul apei în întreaga lume, iar în ultimele secole Elveţia a dezvoltat diferite abordări pentru descentralizarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Elveţienii au fost nevoiţi să caute soluţii inovatoare de aprovizionare cu apă, odată ce multe localităţi sunt amplasate în munţi, locuri inaccesibile pentru conducte naţionale. SDC deţine şi o bogată tradiţie de cooperare în domeniul sănătăţii. Totodată, Elveţia este cunoscută pentru sistemul său performant de sănătate. Recent, am realizat nişte reforme ce ne-au asigurat experţi şi cunoştinţe, pe care putem să le împărtăşim.
Profit: Puteţi să enumeraţi câteva dintre succesele proiectelor SDC?
G.B.: Nu afirmăm că avem întotdeauna succes, există însă câteva succese ce trebuie să le remarcăm. De exemplu, Proiectul REPEMOL - Regionalizarea Serviciilor Pediatrice de Urgenţă şi Terapie Intensivă, al cărui scop este de a spori şansele de supravieţuire a copiilor care au nevoie de servicii medicale de urgenţă şi de a reduce rata deceselor. Proiectul a reuşit să doteze patru secţii primiri-urgenţe din patru spitale de nivel naţional şi regional cu echipamente medicale performante, să instruiască mai multe cadre medicale, precum şi să efectueze o campanie de sporire a cunoştinţelor părinţilor despre prevenirea accidentelor casnice şi rutiere în rândul copiilor. Mai mult, muncim cu Ministerul Sănătăţii la reformarea întregului sistem de pediatrie de urgenţă prin regionalizarea acestuia – copilul în dificultate va primi cea mai bună îngrijire în cel mai potrivit spital şi în timp util. Într-un an sau doi, vom culege roadele acestei regionalizări şi sperăm că aceasta va servi drept model pentru celelalte servicii de sănătate.
În perinatologie a fost îmbunătăţită calitatea serviciilor şi a sporit accesul populaţiei. Statisticile demonstrează că mortalitatea nou-născuţilor a scăzut în ultimii cinci ani, unul dintre factorii care a contribuit la acest lucru fiind Proiectul de perinatologie.
Un alt exemplu reuşit îl constituie Proiectul ApaSan prin care au obţinut acces la apă potabilă 35 mii de persoane din 28 de comunităţi, iar până la finele anului 2013 numărul beneficiarilor va fi de 50 de mii. Important este că beneficiarii au contribuit financiar la aprovizionarea localităţilor cu apă, fapt ce asigură sustenabilitatea proiectelor: avem mai multă grijă de serviciile pe care le plătim. De asemenea, au fost create asociaţii ale utilizatorilor de apă în fiecare localitate, care şi-au asumat responsabilitatea pentru întreţinerea sistemului. În acelaşi timp, am reuşit să lărgim orizontul factorilor de decizie în abordarea problemelor de asigurare cu apă şi canalizare, deoarece în diferite zone rurale este nevoie de a acţiona în mod diferit pentru a soluţiona problema lipsei apei potabile.
Profit: De ce are nevoie Moldova pentru un sistem performant de sănătăte: de investiţii sau de o abordare managerială diferită?
G.B.: Ambele sunt importante. Recent, s-au făcut multe la capitolul investiţii, dar există loc pentru îmbunătăţiri privind infrastructura, renovarea spitalelor, eficientizarea energetică a spitalelor şi echipamentul nou.
Extrem de importante sunt însă reformele în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate. Apoi, oamenii sunt cei care asigură funcţionalitatea unui sistem. Ce folos că avem spitale bine dotate, dacă medicii nu sunt siguri de propriile cunoştinţe. Este nevoie de instruirea continuă a acestora, motiv pentru care toate proiectele noastre, pe lângă investiţii, au şi o componentă de instruire a specialiştilor, de dezvoltare a curriculei, a protocoalelor, precum şi schimburi de experienţă.
Profit: Deşi Moldova este o ţară mică, o mare parte din populaţie nu are acces la apă potabilă. Cine trebuie să fie responsabil de redresarea situaţiei: Guvernul sau comunităţile locale?
G.B.: Problema asigurării cu apă potabilă are la bază diferite cauze pentru diferite regiuni ale ţării - contaminări cu pesticide, latrinele sunt situate în apropierea fântânilor, ape subterane nepotabile. Din aceste considerente, comunităţile trebuie să se implice la discutarea soluţiilor, cunoscând problema din regiunea lor şi pentru că localnicii trebuie să fie pregătiţi să plătească preţul pentru serviciile de asigurare cu apă. Desigur, Guvernul are responsabilitatea de a asigura oamenii cu apă potabilă, dar nu poate construi o conductă mare prin toată ţara. Ar fi prea costisitor şi ineficient.
Profit: Care sunt obiectivele şi bugetul Strategiei de Cooperare a Elveţiei pentru următorii ani?
G.B.: Suntem pe ultima sută de metri în finalizarea noii Strategii de Cooperare pentru Moldova. Am consultat partenerii locali şi internaţionali şi am decis că vom prelungi activităţile în pediatria de urgenţă şi în serviciile medicale prietenoase tinerilor. De asemenea, vom lucra împreună cu Ministerul Sănătăţii în domeniul reformării sistemului de sănătate mentală prin aducerea mai aproape de casă a serviciilor de îngrijire pentru persoanele ce suferă de afecţiuni mentale, precum şi prin dezinstituţionalizarea spitalelor de psihiatrie.
Vom continua realizarea proiectele de asigurare cu apă potabilă, precum şi vom moderniza cadrul legal în domeniu. Totodată, în parteneriat cu Delegaţia UE în Moldova, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora şi Cancelaria de Stat, vom ajuta ca Moldova să beneficieze de fenomenul migraţiei şi să minimalizeze aspectele sale negative.
Bugetul pentru următorii patru ani a fost, practic, dublat, comparativ cu perioada precedentă şi este aproximativ de 55 mil. CHF sau 780 mil. lei. Dacă până acum bugetul anual pentru proiectele SDC Moldova însuma 6-7 mil. de franci, acum acesta va depăşi 10 mil. CHF. Majorarea a fost posibilă datorită deciziei poporului elveţian de a spori asistenţa peste tot în lume, precum şi pentru rezultatele bune de care a dat dovadă Moldova.
Profit: Sunteţi în Moldova de mai bine de patru ani. În opinia Dvs., s-au schimbat lucrurile în domeniile în care activaţi?
G.B.: Am sesizat o schimbare enormă. În primul rând, factorii de decizie sunt cu mult mai deschişi şi dispuşi să încerce abordări şi tehnologii noi, în condiţiile în care acum patru ani mi se spunea că propunerile noastre nu vor da roade în Moldova, că sunt străine mediului. Acum văd mai mult entuziasm, precum şi mai multă încredere în forţele proprii. Totodată, înţeleg frustrarea celor care încă nu au sesizat progresul, pentru că ei doresc ca lucrurile să aibă loc mult mai rapid.
Profit: Din câte ştim, mandatul Dvs. în Moldova este pe cale să se încheie. Care consideraţi a fi principala realizare a biroului SDC în timpul mandatului Dvs.?
G.B.: Principala realizare este că de la programe-pilot, prin care încercam să arătăm cum pot fi făcute lucrurile cu ajutorul a noi modele, am evoluat la sprijinirea cu adevărat a reformelor de sistem. Acum nu vom mai pilota în colţişorul nostru, ci prin dialog cu autorităţile vom determina la ce reforme să vă ajutăm.
Profit: Ce planuri de viitor aveţi, după încheierea mandatului în ţara noastră?
G.B.: Mă voi întoarce la sediul central SDC din Berna, adică la MAE al Elveţiei, însă nu mă voi îndepărta de chestiunile legate de Moldova, deoarece voi fi şef al Departamentului Balcanilor de Est. Cred că experienţa din Moldova îmi va fi utilă, pentru că ştiu cum este să lucrezi cu ţările în tranziţie care se confruntă cu o serie de probleme comune.
Îmi va fi foarte greu să părăsesc Moldova şi, cu siguranţă, îmi va fi dor de munca pe teren, de oamenii de aici, de contactul cu o altă cultură, de mâncarea bună şi vinul gustos şi de clima din Moldova cu toamne colorate şi ierni cu multă zăpadă.■
Adauga-ţi comentariu