Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Radiografia economiei în viziunea lui Ion Sturza

Ion Sturza | Punct de vedere

Pe 18 noiembrie 2013, ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza, a susţinut prelegerea publică „Modele economice de dezvoltare a Republicii Moldova” în cadrul lecturilor academice desfăşurate, tradiţional, la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ion Sturza a prezentat propria viziune asupra stării economice a Republicii Moldova, bazată pe realităţile din ţară, dar şi pe experienţa personală din economia reală. Fostul premier, în prezent un prosper om de afaceri, a enumerat principalele probleme şi greşeli, comise de conducătorii statului după proclamarea independenţei Republicii Moldova, care au condus la distrugerea economiei ţării.

Ex-premierul şi-a propus în cadrul discursului să ofere răspuns la câteva întrebări fundamentale: Care este interesul naţional al Republicii Moldova? Este Uniunea Europeană un model optim de dezvoltare pentru ţara noastră?


Este acesta compatibil cu cel european? Vom merge noi cu Europa în aceeaşi direcţie sau în direcţie opusă? Suntem un stat cu perspectivă, un stat eşuat sau o poveste de succes? De ce noi, ca ţară, ca naţiune, ca elită, nu suntem competitivi?

„Voi spune lucruri simple: interesul nostru este să construim o ţară sigură, cu un nivel înalt de trai pentru cetăţeni. Aceste lucruri trebuie să devină şi dominanta din gândirea clasei politice şi cea a elitelor naţionale, nu alte lucruri care sună frumos... Ţară prosperă pentru cetăţeni şi loc sigur de trai - acesta este, din punctul meu de vedere, interesul naţional al Moldovei. Exact aşa cetăţeanul Republicii Moldova, moldovenii, în general, percep Uniunea Europeană. Întrebaţi ce reprezintă pentru ei Uniunea Europeană şi cetăţenii vă vor răspunde: un loc de trai sigur şi prosper”, a spus Ion Sturza.

În opinia fostului premier, Republica Moldova nu este nicidecum un stat eşuat. Statul îşi îndeplineşte funcţiile de bază, administrative, precum şi cele sociale. Ceea ce putem constata, cu tristeţe, este că noi am eşuat în tranziţia economică. Sistemul economic din Republica Moldova nu satisface, nici pe departe, necesităţile unui stat modern în administrarea bună şi sigură a statului, nici în satisfacerea necesităţilor sociale.

Referindu-se la greşelile cele mai grave comise de autorităţi în cei 22 de ani de la proclamarea independenţei, Ion Sturza a enumerat patru greşeli principale.

1. Privatizarea. S-a dorit schimbarea rapidă a formei de proprietate şi schimbarea structurii economiei naţionale, în acest scop s-a decis să se recurgă la bonuri. Eu nu cred că cineva din sală a primit, la timpul respectiv, bonuri patrimoniale şi astăzi beneficiază de rezultatul acestora. S-au găsit băieţi deştepţi care au privatizat, la propriu, o parte dintre activele respective, prin fondurile de investiţii, iar o altă parte dintre active, pur şi simplu, a fost abandonată. Astfel, au fost distruse întreprinderile.

2. Reforma agrară. Nu consider că noi, împărţind terenurile agricole sau renunţând la colhozuri, am făcut o greşeală. Greşeală a fost mişcarea foarte lentă în reforma funciară. În anul 1993, a fost adoptat Codul funciar şi abia în 1998 a fost împărţit pământul. Pentru că nu mai rămăsese nimic, activele din agricultură şi multe lucruri fuseseră compromise.

3. Piaţa de capital. Moldova este, cred, unica ţară din Europa şi una dintre puţinele ţări din lume, care nu are piaţă de capital. Noi toţi suntem supăraţi pe bănci, supăraţi pe stat că nu există fonduri pentru dezvoltare. Dar fondurile pentru dezvoltare vin din piaţa de capital, nu din bănci, nu vin din fondurile bugetare!

4. Sistemul bancar.
Una dintre erorile mai recente este pierderea totală a controlului asupra sistemului bancar al Republicii Moldova, cu consecinţe imediate destul de grave, care pot afecta ţara noastră, în timpul apropiat.

Exprimându-şi viziunea asupra dezvoltării Republicii Moldova, ex-premierul a menţionat că modelul economic optim pentru Republica Moldova ar fi unul numit „coşul de fum”, precizând că „trebuie să trecem de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe ofertă”.

„Activitatea mea, de zeci de ani în economie este, în esenţă, cea a unui industriaş. Da, ştiu cum funcţionează o piaţă de capital, inclusiv cea speculativă, am încercat şi eu diferite elemente ale acesteia şi, până la urmă, sincer vă spun, am pierdut şi bani. Totuşi timpul a demonstrat că valoarea adăugată apare atunci când combini trei elemente de bază: forţa de muncă, uneltele şi capitalul. Acolo apare plusvaloarea, nu într-o speculaţie la bursă sau într-un instrument financiar exotic”, a declarat omul de afaceri.

Ion Sturza a afirmat că dezvoltarea unei ţări nu poate fi apreciată doar prin categorii economice, observând că în 1999, când s-a aflat în fruntea Cabinetului de Miniştri, a  comis greşeala de a se gândi mai mult la cifre şi politici economice, decât la oamenii simpli.

„Noi ne-am gândit doar în categorii economice: PIB, locuri de muncă, export, stabilitate macroeconomică. Noi nu am văzut că, de fapt, dezvoltarea înseamnă cu mult mai mult şi, în primul rând, investiţii în om. Aceasta înseamnă sănătate, învăţământ, calitatea vieţii. Deci, doar prin această convergenţă între noţiuni economice şi alte noţiuni, noneconomice putem să găsim formula de dezvoltare pentru statul nostru”, a afirmat Ion Sturza, îndemnând actualii guvernanţi să nu-i repete greşeala.

 

Spicuiri din discurs şi din răspunsuri la întrebări

 

 

• Deschiderea ţării înseamnă, în primul rând, condiţii previzibile pentru investitori şi respectarea noţiunii de lege.

• Problema majoră a Republicii Moldova este sărăcia. Dar sărăcia nu este în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Sărăcia este în satele moldoveneşti.

• Trebuie să recunoaştem că economia Republicii Moldova nici pe jumătate nu este responsabilă de acoperirea cheltuielilor statului.

• Să nu ne facem iluzii că vom penetra piaţa europeană, imediat după liberalizarea comerţului sau aderarea la Zona de Comerţ Liber. Efectul va fi invers: noi vom deschide economia ţării noastre, Europa o va închide...

• Apropierea de Europa nu înseamnă că vom avea acces automat la pieţele europene, nici nu reprezintă un avantaj imediat pentru economia ţării noastre. Va fi un şoc. Un şoc, în mare măsură, pentru producătorul local, dar şi o bucurie, cred, pentru consumatori.

• În Republica Moldova forţa de muncă nu numai că nu este calificată, ea nici măcar nu există. Astăzi este o mare iluzie că, în Republica Moldova, se vor putea construi linii de asamblare cu mii de angajaţi.

• Trebuie să producem inovaţional şi să realizăm că suntem în era digitală, nu în cea a motoarelor cu aburi.

• Avem nevoie de modernizarea statului moldovenesc. Dar provocarea numărul unu este să schimbăm lucrurile nu la nivel material, ci să schimbăm mentalitatea elitelor moldoveneşti.

• Noi nu trebuie să derapăm spre ceea ce se numeşte concubinaj între interesele noastre private şi interesele societăţii, adică înspre oligarhie, în detrimentul intereselor publice.

• Nu trebuie să abandonăm ideea că sectorul-cheie al ţării noastre este cel agrar, inclusiv pentru depăşirea sărăciei. Doar că avem nevoie de o agricultură modernă.

• Antreprenorul este unul la un milion, se naşte o dată într-o sută de ani şi acela se numeşte Steve Jobs. În rest, toţi sunt meseriaşi. Însă toţi vor să fie antreprenori. Să fim meseriaşi, antreprenorul este dat de la Dumnezeu.

• Oamenii de afaceri responsabili au înţeles sau înţeleg că producţia în sine nu are sens, dacă nu este făcută în condiţii de responsabilitate socială. Responsabilitatea socială a businessului este o realitate înrădăcinată în lume, mai puţin însă în Republica Moldova.

• Sistemul bancar din Republica Moldova este unul rudimentar, cu case de schimb sau locuri unde se fac operaţii elementare, fără a implica resursele financiare în dezvoltarea economiei.

• Eu acceptam goana după studii superioare atât timp cât trebuia să-i ocupăm cu ceva pe copiii noştri, ca să nu umble pe străzi. Acum este timpul să dezvoltăm orientarea profesională, aşa cum au făcut-o nemţii. Deşi nu suntem nemţi, este timpul să le dăm de înţeles copiilor noştri că există şi alte oportunităţi de afirmare profesională decât de a deveni, toţi pe un cap, economişti şi jurişti.

• Sunt trei discipline pe care trebuie să le cunoască un copil: matematica, gramatica şi istoria. Restul se adaugă, pe parcurs.

• Reformele se fac în primul şi în al doilea an de la venirea la guvernare. Categoric nu sunt de acord că reformele sunt antipopulare sau ar trebui să fie antipopulare. Da, există unele efecte, pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung, bineînţeles că sunt, până la urmă, benefice.

• Nu are niciun rost guvernarea care se ghidează doar de datele statistice. Calitatea vieţii oamenilor este cea mai înaltă apreciere de succes şi cea mai înaltă sarcină a unei guvernări.

• Trebuie să recunosc că, într-o formă sau alta, şi eu sunt un gasterbaiter. Poate un pic deosebit, dar şi eu sunt unul dintre cei care muncesc preponderent în străinătate. Să nu încercăm, cel puţin, din punct de vedere psihologic, să-i invidiem pe aceşti oameni. Lipsa de Patrie, de ţară, de mirosurile acesteia, de dealurile copilăriei nu este o lipsă pretinsă, falsă, este una absolut reală.

• Noi ne acumulăm aici, în ţară, energia şi ne ducem să o irosim în alte state. Trebuie să ne întoarcem înapoi, ca să ne alimentăm energetic şi să facem ceva pentru ţara noastră.

• Pe conaţionalii care lucrează la Deutsche Bank şi la alte companii similare va fi foarte greu să-i convingem să revină acasă, în Moldova. Dar ei sunt o rezervă a noastră, strategică, în ograda de dincolo, care, la un moment dat, pot să ne ajute.

• Trebuie să înţelegem un lucru: până la urmă, securitatea energetică depinde de capacitatea noastră de a plăti pentru resursele energetice. Nu trebuie să aşteptăm că resursele energetice din vest, din est, din sud, din nord vor fi gratuite. Aceasta este o problemă fundamentală: suntem sau nu suntem capabili să plătim, să achităm ceea ce consumăm?

• Astăzi nimeni nu ştie cine sunt, de facto, proprietarii sistemului bancar din Republica Moldova. Se zvoneşte doar că peste 70% din sistemul bancar este concentrat în mâna unui grup afiliat, cu provenienţă din Federaţia Rusă. Noi ne integrăm în Europa, în acelaşi timp, sistemul bancar, de transport şi energetic este în Rusia.■

 

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 21.12.2013 03:54:45
  • 19.02.2014 11:22:18 octavian
    Sunt in mare masura de acord cu D-STRA va admir si va apreciez, dar nu vad cine ar putea implimenta toate cele enumerate de D-stre. Sincer m-am dezamagit de guvernarea noastra ''democratica''. Cu reforma agrara nu stiu cum s-a repartizat pamintul dar acum ne-am trezit ca nu putem consolida terenurile pentru a investi in agricultura moderna. Plus la toate greutatile cu care ne confruntam in dom agricol mai avem si unministru care considera ministerul ca pe un SRL. Va multumesc
  • 06.07.2014 03:39:12
  • 31.07.2014 02:29:26 Premlata
    Fapte:- Snegur=CSI-Lucinschii= inregistrarea PCRM.-Voronin= suitemsl totalitar ai juntei mafiote.- AIE = oligarhia mafiota in parlament si incapacitatea demolarii totalitarizmului.Toti au fost cai negri calariti de KGBisti ai Kremlinului.Putinel are de acu pregatit un candidat ,,pragmatic care va continua tradarea R. Moldova.Fara LEGEA LUSTRATIEI si un presedinte roman si patriot al R. Moldova vom fi martori la referendumuri antinationale ,persistenta ocupatiei, mentinerea in sfera sclaviei ruse.
  • 03.04.2017 05:44:03

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
25
Afişări de site:
2118206
Vizitori unici:
4242712

WebArt Pro