În planurile pentru următorii patru ani, principalul rezident al ZEL „Bălţi”, concernul german Draexlmaier Automotive, planifică să construiască încă două mari uzine, pe lîngă cele două deja existente. Construcţia primei uzine este prevăzută pentru luna mai a anului 2012, avînd o suprafaţă de producţie echivalentă cu suprafaţa celor două uzine deja existente – 18 mii m.p. Conducerea concernului german intenţionează să investească în această uzină $14 mil. şi să creeze 2,5 mii locuri de muncă. Totodată, către anul 2015 este în plan construcţia celei de-a patra uzine cu o suprafaţă totală de 15 mii m.p., în care vor fi investite $11 mil. şi unde vor fi create două mii locuri de muncă. În total, datorită Draexlmaier Automotive, în Moldova vor fi create circa 8 mii locuri de muncă.

Cu toate acestea, vicepremierul, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Draexlmaier îşi concentrează activitatea doar în ZEL „Bălţi”. Iar problema nu constă în faptul că ar fi rău că în ţară vin investiţii, ci în faptul că în caz de criză în sectorul de construcţie a maşinilor, în capitala nordică a ţării şi în localităţile din împrejurime în jur de 8 mii de persoane ar putea rămîne fără locuri de muncă. Administratorul  ZEL „Bălţi”, Marin Ciobanu, nu vede însă nicio problemă.

Marin CIOBANU: Draexlmaier Automotive are încheiate contracte pentru livrarea producţiei concernului BMW pentru 11 ani înainte. Din aceste considerente, nici nu poate fi vorba despre închiderea întreprinderii. Prin urmare, problema forţei de muncă, despre care în ultimul timp se vorbeşte atît de mult, nu va afecta ZEL „Bălţi”. Noi sîntem mai mult îngrijoraţi de fluctuaţia masivă a cadrelor la întreprindere. Mulţi angajaţi, după ce sînt instruiţi, pleacă. Cu toate acestea, Draexlmaier încearcă singur să rezolve problema instruirii personalului, creînd Academia de instruire a angajaţilor în domeniul industrial.

În cea de-a doua subzonă a ZEL „Bălţi”, compania austriacă specializată în producerea echipamentelor electrice Gebauer&Griller planifică să investească $25 mil. Demararea construcţiei suprafeţelor de producţie de 15 mii m.p. este planificată pentru luna martie 2012. Volumul anual de vînzări va depăşi 1 mlrd. lei. În acelaşi timp, vor fi create 250 locuri de muncă, cu un salariu mediu lunar de 6,5 mii lei.

Interesul faţă de Moldova manifestat de investitorii străini specializaţi în producerea firelor electrice este legat de doi factori importanţi – majorarea în fiecare an a numărului instalaţiilor electrice şi electronice în automobilele moderne, precum şi de amplasarea geografică a uzinei (în Moldova).

O altă provocare care stă în faţa ZEL „Bălţi” ţine de schimbarea accentului de către autorităţi - de la Zonele Economice Libere la parcurile industriale. Este evident că înţelegerile anterioare vor fi îndeplinite în totalitate, dar extinderea suprafeţelor ZEL-urilor se pare că nu va avea loc. Chiar dacă în a treia subzonă a ZEL „Bălţi” (136 ha) este planificată amplasarea unui parc industrial, administratorul zonei nu este convins că acest teritoriu va deveni parc industrial. Faţă de cea de-a treia subzonă au manifestat interes deja patru investitori - fabrica de sortare şi prelucrare a deşeurilor menajere Ecofactor (programul Ecoverde), întreprinderea specializată în lucrări de construcţie Elitconstruct (investiţii de 5 mil. lei), o fabrică de prelucrare a peştelui (investiţii de 4 mil. euro), compania Morebooks! Marketing. Ultima companie se va ocupa de vînzarea on-line a cărţilor pe piaţa CSI şi planifică să înceapă să activeze la finele anului 2011.

Dacă este să ne referim la programul Ecoverde cu privire la managementul deşeurilor menajere, atunci aici va fi construită o nouă uzină de prelucrare a deşeurilor menajere. De construcţia şi administrarea uneia dintre cele mai mari întreprinderi de prelucrare a deşeurilor din Europa de Est se va ocupa partenerul său strategic IM Ecoverde Trade Molrecycling. În afară de Bălţi, întreprinderi similare vor fi construite la Edineţ, Criuleni, Cupcini, Ştefan Vodă, Donduşeni şi Nisporeni, fiind create, astfel, peste 450 locuri de muncă. Uzina din Bălţi însă va constitui cea mai mare investiţie într-o uzină de prelucrare a deşeurilor din Estul Europei – $40 mil. Aceasta va fi asigurată cu cele mai performante tehnologii şi echipamente moderne.
Uzina de la Bălţi va prelucra sticlă, cauciuc, hîrtie, plastic, obţinîndu-se în rezultat materie primă de înaltă calitate pentru industrie, care va fi exportată în UE. Demararea lucrărilor este planificată pentru luna mai 2013, iar volumul vînzărilor anuale va atinge cota de 200 mil. lei. La fabrică vor fi angajate 75 de persoane, care vor primi un salariu în medie de 4 mii lei.

Nu ne rămîne decît să-i urăm succes administraţiei ZEL „Bălţi” pentru realizarea planurilor stabilite.

Moldova trebuie să se prezinte ca o regiune stabilă unde este profitabil să investeşti. Însă situaţia care s-a creat în jurul investitorului francez Franck Arif în legătură cu deschiderea reţelei de magazine Duty Free Le Bridge şi acţiunea de judecată de la Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor de pe lîngă Banca Mondială (ICSID) în sumă de 50 mil. euro ar putea  influenţa negativ atractivitatea investiţională a Moldovei.

Mai mult decît atît, Marin Ciobanu nu este de acord cu afirmaţia că ZEL-urile sînt „raiul pe pămînt”.

Marin CIOBANU: Condiţiile de activitate în ZEL-urile de pe teritoriul R.Moldova, precum şi cerinţele faţă de rezidenţii acestora nu se deosebesc cu mult faţă de cele înaintate altor întreprinderi din ţară. Întreprinderile care activează aici, de asemenea, achită în fondul social 23%, iar în fondul medical 3,5% din salariu. La capitolul mărfurilor exportate din ZEL-uri pe teritoriul ţării, se achită taxele vamale integrale, accize şi TVA. Din cele spuse reiese că, în linii generale, pentru rezidenţii ZEL-urilor impozitarea se face după principii generale şi nu există condiţii privilegiate, care ar stimula crearea noilor locuri de muncă. În ceea ce priveşte TVA, potrivit legislaţiei moldoveneşti, statul trebuie să restituie TVA-ul la export, în termen ce nu depăşeşte 45 de zile din momentul prezentării cererii. Însă deseori se întîmplă că ba bani la buget nu există, ba cereri nu ajung. Astfel, pentru a evita reţinerile în procesul de restituire a TVA Draexlmaier a venit cu iniţiativa de creare a ZEL „Bălţi” pentru a evita reţinerile la plata TVA, ţinînd cont de faptul că 100% din producţia companiei pleacă la export.■