Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Reforma fiscală

Alexandru TANAS | Buget & Politică

Ce ar trebui să cuprindă politica fiscală a Republicii Moldova pentru ca cetăţenii şi întreprinderile să considere simplă şi convenabilă achitarea tuturor impozitelor şi să nu recurgă la ascunderea veniturilor şi evaziunea fiscală?

Timpul trece inexorabil: luna noiembrie se apropie deja de sfârşit, iar Guvernul, deocamdată, nu a înaintat Parlamentului spre examinare şi aprobare două dintre cele mai importante documente financiare pentru anul viitor – proiectele bugetului de stat şi al politicii fiscale pentru anul 2022.

Atât populaţia, cât şi entităţile de afaceri sunt în egală măsură interesate să cunoască cât mai devreme conţinutul acestor documente pentru a-şi planifica propriile bugete legate de dezvoltarea afacerilor şi, deci, de creşterea economiei în ansamblu. Nu în zadar legea prevede că Guvernul este obligat să înainteze proiectele acestor documente în Parlament până în data de 16 octombrie.

Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, fostul şef al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), directorul companiei EcoFin, Ion PRISĂCARU, a relatat despre ceea ce este relevant pentru politica fiscală a R. Moldova pe termen scurt şi mediu, precum şi în ce direcţie trebuie reformat sistemul fiscal al ţării.

 

Profit: Dl Prisăcaru, mulţi numesc actualul sistem de impozitare „complicat şi incomod”, atât pentru cetăţeni şi agenţi economici, cât şi pentru funcţionarii fiscali. În opinia Dvs., ce ar trebui de întreprins pentru reformarea acestuia, astfel încât sistemul să devină mai simplu, eficient, practic şi, desigur, mai convenabil pentru contribuabili?

Ion PRISĂCARU:
Înainte de a vorbi despre măsurile şi acţiunile specifice care ar trebui întreprinse pentru reformarea sistemului fiscal, aş dori să spun câteva cuvinte despre cât de complicat este acesta în prezent.

Elaborat şi aprobat în anii ‘90 a secolului trecut, acesta conţine un număr enorm de tipuri de venituri bugetare – impozite şi taxe care necesită cheltuieli exagerate, suportate de agenţii economici şi instituţiile statului, ce ţin de evidenţa, calcularea, raportarea, achitarea şi administrarea fiscală a acestora.

Profit: Pentru o mai bună înţelegere a esenţei acestei probleme, aţi putea explica prin careva exemple concrete?

I.P.:
Da, desigur! Ca confirmare a celor relatate menţionez, că doar veniturile Bugetului Public Naţional (BPN), administrate de SFS se formează din circa 150 de tipuri de impozite, taxe, defalcări, amenzi etc.

De exemplu, în anul 2019 (acest an mi-a fost la îndemâna, dar situaţia e analogică şi în anul 2020), toate aceste tipuri de impozite au constituit o sumă totală de 39,1 mlrd. lei. Analizând aceste surse de venituri vom depista că sunt impozite şi taxe care conform Raportului SFS pentru anul 2019 la nivel de ţară constituie sume mizere, pornind de la 1, 7, 11, 49, 65, 178, 217, 244 lei şi până la o mie de lei.

Profit: Această sumă a impozitelor, aparent, nici măcar nu justifică costurile administrării lor?

I.P.:
Exact aşa. Dacă contrapunem aceste venituri asupra cheltuielilor suportate ce ţin de evidenţa acestora (de agentul economic şi agentul fiscal), formularele necesare raportării lor, administrarea acestora de SFS etc., vom constata că statul mai mult cheltuie în urma aplicării acestor impozite şi taxe decât acumulează real venituri în buget. Mai mult ca atât, există situaţii când suma impozitului achitat de întreprindere (funciar, pe bunurile imobiliare), în unele cazuri, este mai mică decât costul serviciilor bancare percepute de bancă.

Profit: Aţi putea numi în acest sens careva exemple a unor sume concrete din buget?

I.P.:
Doresc să exemplific cele expuse mai sus prin faptul că din cele 39,1 mlrd. lei acumulate la BNP în anul 2019, 37,1 mlrd. lei sau 95% s-au încasat în urma aplicării doar a nouă tipuri de impozite şi taxe: impozitul din veniturile persoanelor fizice, impozitul din activitatea de întreprinzător, impozitele pe proprietate, TVA, accize, taxa pentru folosirea drumurilor, impozitele şi taxele locale, defalcările la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) şi în Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală (FAOAM).

Profit: Situaţia la capitolul impozitelor locale este aceeaşi?

I.P.:
În prezent, există 14 impozite şi taxe locale, dar doar şase dintre ele asigură 97% din încasări, sau 443 mil. lei din totalul acumulat de 457 mil. lei.

Profit: Există un asemenea dezechilibru şi la capitolul amenzilor şi penalităţilor?


I.P.:
Actualmente, diferite organe a statului aplică 27 tipuri de amenzi. Potrivit datelor aferente anului 2019, din aplicarea amenzilor a fost încasată o sumă de 348 mil. lei. Dar din această sumă, 326 mil. lei, sau 94%, au fost încasate în urma aplicării a doar nouă tipuri de amenzi.

Unele amenzi aduc 1, 2, 3, 4, 6 mii de lei pe an în trezoreria statului. Dacă e să numim lucrurile pe numele lor, atunci astfel de amenzi servesc ca un instrument în mâinile funcţionarilor necinstiţi, care recurg la diverse abuzuri cu ajutorul lor.

Profit: Asemenea exemple arată sau chiar demonstrează cât de absurdă este situaţia cu adevărat şi cât de importantă este reformarea sistemului fiscal, în special acum când la guvernare au venit autorităţi, care au primit un mandat de încredere pentru următorii patru ani de la cetăţeni.

I.P.:
Sunt mai mult decât sigur că mulţi din ţară sunt de acord cu necesitatea reformelor şi simplificarea sistemului fiscal. De aceea cred că una dintre priorităţile activităţii actualului Guvern ar trebui să fie reforma sistemului fiscal. Aceasta ar trebui realizată prin prin lansarea unui nou Concept de reformare a sistemului fiscal, elaborarea unui nou Cod Fiscal (care ar include şi impozitele şi taxele sociale, prevăzând diminuarea presiunii fiscale pe salarii), precum şi a unui nou Sistem Informaţional Integrat al SFS.

În acest scop, este imperioasă reanimarea Proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale (TAMP), care a fost realizat în Republica Moldova cu sprijinul Băncii Mondiale. Cu părere de rău, acesta a fost amânat de SFS pe un termen nelimitat, în pofida faptului că proiectul ar fi trebuit finalizat încă în 2018.

Profit: Cât de realist este faptul că odată cu implementarea reformei, numărul impozitelor şi taxelor va fi redus, iar cele care vor rămâne vor fi pe înţelesul tuturor, precum şi convenabile pentru afaceri şi populaţie?

I.P.:
Mi se pare destul de realist ca, în urma transformărilor, noul sistem fiscal să nu conţină mai mult de câteva zeci de impozite şi taxe. Repet, acum acesta conţine aproximativ 150 de tipuri de impozite şi taxe. În acelaşi timp, numărul impozitelor şi taxelor locale nu ar trebui să depăşească opt la număr. Consider că este la fel de necesară revizuirea sistemului actual de amenzi, reducând numărul acestora de la cele 27 de tipuri la maximum 12.

Profit: Cum va influenţa activitatea Serviciului Fiscal reducerea numărului acestora? În rezultat, eficienţa acestuia va creşte, cazurile de evaziune fiscală vor scădea, iar veniturile din impozitele administrate de SFS vor spori?

I.P.:
Consider că instituţia de administrare fiscală va avea posibilitate să nu-şi epuizeze resursele intelectuale, materiale, financiare la administrarea acestui sistem monstru fiscal, dar se va concentra la administrarea unui număr mult mai mic de impozite şi taxe.

Astfel, îmbunătăţind (eficientizând) administrarea impozitelor, la BPN se vor acumula mult mai multe venituri. În acelaşi timp, această reformă va diminua esenţial şi cheltuielile agenţilor economici ce ţin de plata şi achitarea impozitelor.

Mai mult ca atât, implementând un alt concept – Sistemul Naţional Informaţional de Contabilitate (SNIC), pe aceeaşi platformă informaţională a SFS, entităţile comerciale vor putea ţine evidenţa contabilă complet gratuit, precum şi să-şi declare obligaţiile fiscale.

Profit: Aţi putea să ne relataţi mai multe detalii despre acest sistem?

I.P.:
Platforma va permite întreprinderilor mici şi mijlocii să nu mai suporte costurile uriaşe ce ţin de procurarea, întreţinerea softurilor de contabilitate, întrucât acest lucru se va putea realiza complet gratuit prin conectarea la SNIC, pus la dispoziţia antreprenorilor de stat. Vorbim despre introducerea într-un sistem unic a anumitor date despre activităţile întreprinderii – de exemplu, despre achiziţii, vânzări, salarii, personal, cu scopul de a primi automatizat un raport contabil sau fiscal, astfel reducând costurile pentru contabilitate.

Corespunzător, de rând cu ţinerea evidenţei contabile, prin acest suport din partea statului, se vor diminua şi cheltuielile contribuabililor, ce ţin de calcularea, raportarea, achitarea impozitelor, deoarece acestea în mare parte se vor calcula/genera automatizat din sistemul propriu-zis.

Profit: Cu siguranţă această oportunitate va fi percepută pozitiv de întreprinderile mici şi mijlocii, întrucât duce, în primul rând, la reducerea costurilor, ne mai vorbind de comoditatea şi caracterul său practic. Dar în ce măsură utilizarea sistemului va fi benefică pentru stat – să zicem pentru SFS?

I.P.:
Fără îndoială că, pe lângă sprijinul concret şi tangibil pentru întreprinderile mici şi mijlocii, un astfel de sistem va aduce beneficii şi statului, întrucât va reduce semnificativ cheltuielile de administrare fiscală. Autorităţile fiscale vor avea o oportunitate suplimentară de a combate mai eficient un astfel de fenomen precum evaziunea fiscală. La urma urmei, SFS în regim online va putea monitoriza orice tranzacţie a agenţilor economici.

Profit: În opinia Dvs., la ce ar trebui să acorde atenţie Ministerul Finanţelor, în procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat şi a celui de politică fiscală pentru anul 2022?

I.P.:
Cu părere de rău, dar se pare că Ministerul Finanţelor merge în continuare pe acelaşi drum bătătorit de guvernările precedente în pregătirea acestor documente financiare care sunt importante pentru ţară şi cetăţeni.
Dar, e cunoscut că actuala guvernare a primit un vot masiv de la cetăţeni, un mandat garantat pe patru ani. Din acest motiv şi aşteptările acestora sunt destul de mari! Prin urmare, Guvernul ar trebui să propună careva viziuni şi abordări noi în ceea ce priveşte politica bugetar-fiscal ţinând cont de factorul mandatului pe termen lung. Ar fi salutabil ca Guvernul să propună o politică fiscală până la sfârşitul anului 2025, în care să fie detaliate acţiunile pe termen scurt, mediu şi lung.

Din punctul meu de vedere, anume o asemenea politică fiscală ar fi un semnal pozitiv pentru contribuabili, care sunt demult în aşteptarea unor semnale de durată la capitolul fiscalitate, administrare fiscală şi gestionarea finanţelor publice.

Profit: O astfel de poziţie deschisă ar trebui să influenţeze şi poziţia statului în ceea ce priveşte sprijinul financiar pentru populaţie, mediul de afaceri, politica de subvenţii şi beneficii fiscale pentru agenţii economici?

I.P.: 
Acest document ar fi cazul să conţină acţiuni imediate ale Guvernului privitor la susţinerea domeniilor cel mai mult afectate de situaţia pandemică. Ba mai mult, alocaţiile de stat în acest sens nu trebuie să fie declarative şi populiste, ci concrete – să zicem, scutire totală de TVA şi impozit pe venit cu condiţionarea corespunzătoare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru subvenţiile guvernamentale pentru agricultură, or aceste facilităţi de miliarde de lei de-a lungul anilor au fost acordate, dar nu au avut niciun efect benefic pentru stat, s-au dus ca apa în nisip!

Cetăţenii sunt şi în aşteptarea măsurilor concrete de îmbunătăţire a administrării fiscale, menite să combată evaziunea fiscală – fenomen care în ţara noastră ajunge la proporţii astronomice!

Pentru aceasta sunt necesare acţiuni imediate şi eficiente. În paralel cu acestea, este important ca controlul fiscal să fie efectuat doar în bază criteriilor de risc de evaziune fiscală, ceea ce ar aduce venituri suplimentare la buget.

Profit: La ce ar trebui să se refere politica fiscală pe termen mediu?

I.P.:
În ceea ce priveşte acţiunile sistemice, este necesar să se aprobe un nou concept de reformă fiscală, un nou sistem fiscal şi Cod fiscal, precum şi o nouă abordare a evaziunii fiscale, care, pe de o parte, va asigura o luptă mai eficientă împotriva evaziunii fiscale pe scară largă, pe de altă parte, va elimina concurenţa neloială. Cred că este foarte important ca toate aceste lucruri să se reflecte în proiectul de politică fiscală a statului pentru următorii ani.

 

O asemenea politică bugetar-fiscală aprobată de Parlament, este capabilă să aducă claritate în procesul de planificare pe termen lung şi de prognoză a dezvoltării afacerilor contribuabililor, indiferent de dimensiunea şi tipul de activitate al acestora. Agenţii economici îşi vor putea planifica activităţile, atrage investitori, având cunoştinţe complete despre sarcinile pe care Guvernul şi le-a stabilit şi ce doreşte să realizeze până la sfârşitul mandatului său de guvernare.

 

De asemenea, de rând cu cele expuse mai sus, este foarte importantă asigurarea calităţii normelor metodologice şi a standardelor contabile în instituţiile bugetare, pentru a asigura integritatea activelor şi a banilor publici şi gestionarea eficientă a acestora.



Opinie


Cum poate fi determinată eficienţa gestionării activelor statului dacă nimeni nu ştie nimic despre valoarea lor? Cel mai paradoxal este că în toţi cei 30 de ani de existenţă a Moldovei moderne nimeni nu a deţinut această informaţie la nivel de stat. Au fost mulţi oameni interesaţi care au reuşit să convingă autorităţile că inventarierea şi evaluarea bunurilor statului este o chestiune costisitoare. Din acest motiv, banii publici nu s-au cheltuit, dar nici nu se ştie ce bunuri deţine statul moldovenesc, care este starea şi valoarea lor de piaţă. În acelaşi timp, proprietatea statului a fost activ jefuită.


Apel către guvernanţi... şi nu numai!


Ion PRISĂCARU,
fost şef al Serviciului Fiscal de Stat

Doresc să adresez o întrebare Guvernului în persoana Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Agenţiei Proprietaţii Publice, experţilor din diferite ONG-uri de profil, finanţate din bani europeni şi nu numai, reprezentanţilor instituţiilor financiare internaţionale acreditate în Republica Moldova. Întrebarea mea este despre valoarea activelor/proprietăţii deţinute de ţara noastră în instituţiile publice, întreprinderile de stat şi cele municipale, instituţiile din domeniul culturii, educaţiei, sănătăţii, ambasadelor etc. (din ţară şi de peste hotarele ţării).

Nu voi aştepta răspunsul, deoarece această valoare nu este cunoscută! În general, în Republica Moldova nu există un registru generalizat al proprietăţilor/activelor pe care le deţine statul şi nici a valorii acestor proprietăţi!

Trebuie să cunoaştem, că doar în anii ‘90 al secolului trecut premierul Ion Ciubuc (Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace), la iniţiativa ministrului Finanţelor, Valeriu Chiţan, au făcut o încercare, care, din păcate, a eşuat (a fost blocată/nerealizată de persoanele care nu erau interesate în inventarierea şi evaluarea proprietăţii statului).

De atunci, nimeni nici din Ministerul Economiei, nici din cel al Finanţelor sau Agenţia Proprietăţii Publice nu au mai avut măcar careva intenţii de a cunoaşte – ce are totuşi statul în proprietatea sa?

Această situaţie a dus la faptul că de-a lungul anilor se fură ca în codru proprietăţile statului din întreprinderile pe care le deţine, precum şi din toate celelalte entităţi din ţară şi de peste hotare, inclusiv ambasade.

Spre regret această situaţie o avem şi la moment. Din acest motiv, fac apel către ministerele/agenţiile de resort, care astăzi gestionează acest domeniu, să emită o hotărâre de Parlament sau cel puţin de Guvern şi să purceadă la realizarea acestui lucru important pentru ţara şi pentru cetăţenii acesteia.

Anticipez că vor fi prezentate argumente pentru a nu derula acest proces, iarăşi de persoanele interesate, printre care şi lipsa banilor, dar acestea nu pot fi justificate. Valoarea reală a proprietăţilor şi abuzurile care vor fi stabilite justifică pe deplin necesitatea efectuării inventarierii.

Ca argument voi aduce exemplul companiei Moldovagaz, care a efectuat acest lucru mulţi ani în urmă la cererea Gazprom. În rezultatul inventarierii, s-a stabilit că valoarea reală a patrimoniului companiei a crescut cu zeci de milioane de lei, datorită stabilirii reale a valorii de piaţă a activelor acesteia. De asemenea, au fost depistate sute de imobile şi reţele de gaz, care nici nu erau incluse în evidenţă contabilă a acestei entităţi! (Inventarierea şi evaluarea au fost efectuate de compania EcoFin).

O situaţie analogică am depistat şi la Serviciul Fiscal de Stat, când am fost numit în funcţia de şef al acestei instituţii. În momentul în care s-a efectuat inventarierea proprietăţii, care aparţine Serviciului Fiscal de Stat, s-a constatat că mai multe loturi de imobile nu era înregistrate fie în evidenţa contabilă, fie la organul cadastral. Nu au fost înregistrate nici sistemele informatice existente, în valoare de zeci de milioane de lei, în evidenţa contabilă, care, din vina Ministerului Finanţelor, a fost ţinută cu încălcarea normelor metodologice.


Iar această situaţie, Vă asigur, este peste tot şi în instituţiile publice şi în întreprinderile de stat! Ori e ştiut că în ape tulburi mai bine se prinde peştele!


Să aşteptăm, stimaţi prieteni/contribuabili, reacţia actualilor guvernanţi!■

 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 27.11.2021 02:50:40 Ana
    Bravo, dl Prisacaru! Asa si este, noi trebue sa facem reforma fiscala!
  • 27.11.2021 02:53:33 Dumitru
    Dl Prisacaru, aveti o suta de procente dreptate, asa si este cum spunati Dumneavoastra.

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
16
Afişări de site:
2122498
Vizitori unici:
4255581

WebArt Pro