Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Dumitru Budianschi: Majorările salariale sunt absolut necesare

Margareta MOCREAC | Salarii & Majorări

Directorul de program de la Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Dumitru Budianschi, salută majorările salariale anunţate recent de Guvern, deşi nu exclude că acestea au un iz electoral. Potrivit expertului, nivelul redus de salarizare în sectorul bugetar a devenit una din principalele constrângeri în dezvoltarea societăţii şi necesită măsuri de urgenţă. Într-un interviu acordat revistei Profit, Dumitru Budianschi a mai vorbit despre subiectele economice din campania electorală şi recuperarea miliardului furat.

Profit: Dle Budianschi, liderul PDM Vlad Plahotniuc a anunţat recent o majorare semnificativă a salariilor în sectorul bugetar - de la 20-50 până la 90%. Opoziţia a calificat deja această decizie drept una pre-electorală, care nu are la bază resursele economice necesare. Care este opinia Dvs. la acest capitol? Va fi în stare Guvernul să ţină piept acestei majorări, în condiţiile în care creşterea economică în 2018-2019 va fi la nivelul de 4%, iar asistenţa macro-financiară promisă din exterior a fost sistată?

D.B.:
În pofida faptului că am mai multe obiecţii conceptuale privind modificările aduse sistemului de salarizare, în condiţiile create măsurile propuse, totuşi, sunt un pas înainte.

Problema salariilor mici în sectorul bugetar este una veche, iar rezolvarea acesteia a întârziat nepermis de mult. Pierderile de pe urma abordării precum că „un bugetar va lucra cu cât putem să-i oferim” sunt imense, iar unele prejudicii cauzate de această abordare deja sunt irecuperabile pentru dezvoltarea ţării. Dacă 5-6 ani în urmă, nivelul de salarizare putea fi regândit în cadrul unei reforme ample a sectorului bugetar, astăzi pe unele sectoare problema este atât de acută încât necesită o rezolvare „îngustă” şi rapidă, doar prin majorarea de salarii. Astfel, în opinia mea, nivelul redus de salarizare în sectorul bugetar a devenit una din principalele constrângeri în dezvoltarea societăţii. În aceste condiţii, majorările salariale anunţate sunt absolut necesare, ca o măsură de urgenţă, însă, care nu este şi una durabilă. Prin urmare, lucrul asupra sistemului de salarizare în sectorul bugetar trebuie continuat, astfel încât cel târziu începând cu 2021 să se ajungă la parametrii durabili de salarizare în sectorul bugetar.

Dacă este sau nu o lege cu iz electoral? Sigur că da, fiindcă dacă nu ar fi fost alegerile, momentul aplicării acestor măsuri se mai amână, dar şi graficul de implementare şi marja de creştere a salariilor ar fi fost mai puţin generoase.

Dacă guvernul, cu adevărat, a conştientizat gravitatea situaţiei legate de salarizarea sectorului bugetar, atunci problema resurselor poate fi rezolvată. În condiţiile actuale, problema salarizării nu poate să fie văzută prin prisma apariţiei resurselor suplimentare, ci în primul rând prin prisma priorităţilor, adică prin rearanjarea priorităţilor. Este adevărat că aceasta nu este o sarcină uşoară şi trebuie să ducă inevitabil la optimizări masive în sectorul bugetar. Cu alte cuvinte va necesita o reformă veritabilă a sectorului public, inclusiv a Guvernului. Altfel, vom rămâne cu aceeaşi performanţă a sectorului bugetar, însă cu salarii majorate.
 
Profit: Preconizata majorare a salariilor va duce sau nu la creşterea inflaţiei?

D.B.:
Majorarea salariilor în forma anunţată, de altfel alături şi de majorarea pensiilor, este un factor de creştere a inflaţiei. Beneficiarii acestor măsuri sunt în mare parte persoane cu venituri reduse, care vor tinde în primul rând să-şi sporească consumul. Totodată, prin politicile monetare şi bugetare se poate diminua influenţa acestui factor, astfel încât nivelul inflaţiei să fie menţinut în parametrii anilor precedenţi. Mai mult decât atât, în 2018 avem o prognoză relativ joasă de inflaţie, sub 4%, astfel dacă nu vor apărea perturbaţii mari pe cursul valutar, menţinerea inflaţiei în jur de 5% nu ar trebui să ridice probleme.

Profit: Dar la reducerea numărului de cetăţeni care decid să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit?

D.B.:
În perspectivă imediată aceste măsuri vor diminua tendinţa plecării persoanelor din sectorul bugetar, inclusiv peste hotare. Însă, în opinia mea, aceasta nu va influenţa tendinţa ratei de plecare a cetăţenilor moldoveni peste hotare pentru căutarea unui loc de muncă. În general, rezolvarea problemei salarizării în sectorul bugetar este doar una din precondiţiile (sau condiţiile) de a obţine în perspectivă medie un sector bugetar capabil să producă soluţii şi servicii calitative, care la rândul său ar putea produce schimbări calitative într-o perspectivă lungă de timp. Însă, dacă ţinem cont că măsurile propuse, de fapt, nu rezolvă problema salarizării sectorului bugetar, ci doar o atenuează pe moment, nici chiar această precondiţie nu se va realiza. Astfel, vor avea un impact nesemnificativ asupra migraţiei forţei de muncă.

Profit: Ministerul Finanţelor anunţă o creştere a veniturilor la buget în primele 9 luni ale anului curent cu 9,5% până la 26,743 mlrd. lei. În particular, Serviciul Vamal a raportat o creştere a veniturilor cu 4%, iar Inspectoratul Fiscal de Stat cu 17,3%. Despre ce vorbeşte acest lucru? Au început respectivele structuri să lucreze mai bine?

D.B.:
La o creştere reală a economiei de 4,8% prognozată pentru 2018 şi o inflaţie anuală de circa 4%, sporirea veniturilor bugetare din taxe şi impozite cu 9,5% nu este o performanţă spectaculoasă. În anul 2017 creşterea PIB a fost de 4,5%, inflaţia de 6,6%, iar veniturile din taxe şi impozite au crescut cu 17% faţă de anul precedent. Judecarea simplistă a performanţei Serviciului Vamal şi Fiscal doar în baza raporturilor macroeconomice nu este suficientă pentru a face concluzii corecte. Am auzit de mai multe ori că sporirea veniturilor bugetare se datorează anume performanţelor schimbării conducerii organelor de colectare a impozitelor, în special la Vamă.

Analiza performanţei Serviciului Vamal în baza datelor sintetice nu arată o sporire a performanţei acestei instituţii. Rezultatele se încadrează în parametrii anilor 2016 şi 2017, în perioada ianuarie-august 2018 existând chiar o mică tendinţă de diminuare. Însă, doar în baza indicatorilor sintetici nu se poate face o concluzie privind performanţa acestor instituţii, aceasta depinzând de o mulţime de alţi factori. Performanţa ambelor instituţii poate fi judecată doar prin monitorizări şi analize complexe privind activitatea lor. De altfel, dacă mergem pe aprecieri triumfaliste, atunci cele mai bune servicii fiscale am avut în anii 2002-2007, însă se cunoaşte că nu a fost chiar aşa.

Profit: Sunt aceste creşteri suficiente pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru majorarea salariilor şi acoperirea golului cauzat de reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice şi a contribuţiilor sociale pentru angajatori anunţate anterior de Parlament?

D.B.:
Modificarea legii de salarizare are un impact redus asupra bugetului anului curent. Astfel, chiar şi diminuările ratei de creştere a veniturilor cauzate de diminuarea nivelului de impozitare nu va pune în pericol aplicarea acestor măsuri. Iar pentru anul 2019 bugetul trebuie gândit în termenii impuşi de această majorare, însă şi în termenii de sporire a eficienţei personalului angajat în sectorul bugetar.

Profit: Ne aflăm în ajunul alegerilor parlamentare. Ce subiecte economice credeţi că vor fi discutate cel mai mult în această campanie electorală de către partidul de la guvernare şi de către partidele din opoziţie?

D.B.:
Cel mai grav lucru este că dacă astăzi cineva s-ar întreba, care a fost schimbarea pentru care a militat un oarecare politician în 2014, vom vedea că nu prea putem răspunde la această întrebare. Mai rău, nici chiar după un mandat, este foarte dificil să răspunzi cine şi ce a promovat ca schimbare majoră în societate. Desigur, cu unele excepţii, dacă la schimbări majore atribuim Arena Chişinău, amnistia fiscală etc.

Experienţa din trecut ne arată că dezbateri pe viziuni cu privire la anumite probleme cheie ale societăţii nu prea au loc. Dezbaterile sunt destul de populiste. Deci, cu speranţe că nu voi avea dreptate, partidele de la guvernare (PDM şi PSRM) şi partidele pro-putere din afara Parlamentului vor pedala puternic pe rezultatele obţinute în perioada 2016-2018 (infrastructură, pensii, salarii, creştere economică). Iar pentru următorul mandat, ca schimbare, probabil vor promova promisiunile standard, de tipul „vom construi, vom da şi vom asigura”. Iar opoziţia, cu siguranţă, va combate afirmaţiile celor de la putere şi va încerca să convingă electoratul că guvernarea este coruptă.

Profit: Dar ce sfaturi în calitate de analist economic aţi oferi Dvs. partidelor politice în ajunul alegerilor parlamentare referitor la componenta economică a programelor lor electorale?

D.B.: Un sfat care nu este solicitat este ca şi un oaspete neaşteptat. Deci, o să mă abţin de la sfaturi.

Totodată, aş putea să ridic doar câteva subiecte, care, din punctul meu de vedere, constituie un interes major pentru cetăţenii acestei ţări. În acest context este important de recunoscut eşecul politicilor de dezvoltare economică promovate în special după 2000 încoace. Astfel, se vor crea condiţii pentru discuţii constructive privind politicile de „catch up” de care Moldova are foarte mare nevoie. Copiind şi urmând mecanic politicile economice aplicate în special de către vecinii noştri, lucrurile vor continua să se înrăutăţească.

În prezent, asistăm la sfârşitul etapei de „eliminare” a „excedentului” de populaţie din ţară şi atingerea unui echilibru relativ de ocupare a locurilor de muncă. Însă, după cum merg lucrurile, următoarea etapă va fi cea de „înlocuire” a moldovenilor. Cu alte cuvinte, procesul de plecare masivă a moldovenilor va continua, însă acesta va fi acompaniat de un proces de intrări de forţă de muncă din alte ţări. Desigur, în orice ţară dezvoltată există procese de imigraţie şi emigraţie a forţei de muncă, doar că amploarea acestor fenomene este diferită, iar procesele de imigrare sunt foarte bine controlate politic.

Utilizarea terenurilor agricole, una din principalele resurse naturale de care dispunem, este un subiect de dezbateri. Iar acesta este strâns legat cu ce tip de agricultură şi alte activităţi se promovează în spaţiul rural. Se cunoaşte că în Moldova avem o pondere foarte mare de ocupare în activităţi agricole, însă cu venituri foarte joase pentru persoanele respective. Astfel, apare întrebarea care este numărul optimal al populaţiei ocupate în agricultură pentru ţara noastră? De ce politicile de promovare a agriculturii cu valoare adăugată înaltă cedează în faţă exporturilor de cereale şi floarea soarelui şi care sunt consecinţele acestei situaţii?

Însă, economia modernă este şi devine tot mai complexă, unde contează toţi factorii, din toate domeniile, inclusiv justiţie, educaţie, cultură, relaţii externe şi securitate, etc. Toţi aceşti factori sunt extrem de importanţi pentru dezvoltarea economică, fiindcă nu se poate ajunge în grupa ţărilor prospere cu rezultate bune doar pe o parte din aceştia.

Profit: Mai este problema recuperării miliardului furat una actuală? Se discută foarte mult la acest capitol, se face mult mai puţin, în acelaşi timp multă lume parcă s-a obişnuit cu gândul că aceşti bani nu vor mai fi recuperaţi.

D.B.:
Problema furtului miliardului este actuală şi va rămâne actuală încă mult timp. În primul rând, din cauza dimensiunii impactului acestui fenomen, efectele economice negative ale căruia se vor simţi încă mult timp înainte.

În al doilea rând, din cauza că aşa este firea umană, de regulă oamenii chiar dacă se împacă cu gândul, totuşi nu uită ca au fost furaţi. De asemenea, atâta timp, cât cel puţin principalele persoane implicate în acest furt nu sunt pedepsite, credibilitatea Republicii Moldova ca stat de drept funcţional este îndoielnică. Iar aceasta are consecinţe grave asupra venirii investiţiilor şi relaţiilor cu lumea civilizată.

De asemenea, fără recuperarea banilor furaţi, credibilitatea cetăţenilor în organele statului va fi inadmisibil de joasă. În aceste condiţii motivaţia pentru conformarea voluntară practic dispare, iar impunerea devine cu mult mai dificilă şi costisitoare. De asemenea, nerecuperarea face ca banii furaţi prin „valoarea” lor redusă să fie utilizaţi în deferite scheme economice dubioase, care provoacă perturbarea pieţei, sectorului public, precum şi a proceselor politice.

Profit: Petiţia pe care Mişcarea de Rezistenţă Naţională ACUM intenţionează să o adreseze instituţiilor europene cu rugămintea de a se implica în investigarea furtului miliardului şi pentru care sunt colectate 50 mii de semnături credeţi că va avea vreun impact? În general, credeţi că instituţiile europene ar trebui să se implice mai activ în această investigaţie sau nu?

D.B.:
În opinia mea, instituţiile europene deja s-au implicat în acest proces, însă nu în modul în care societatea moldovenească ar dori. Adică, UE să facă o investigaţie în locul autorităţilor moldoveneşti. Văzând că după 4 ani nimic nu s-a schimbat, ba mai mult, tot mai clar devine faptul că autorităţile nu doresc sa facă ceva în această direcţie, cu excepţia să protejeze persoanele vinovate, mi se pare firească dorinţa cetăţenilor de a apela oriunde doar să se facă ceva.■


 

Comentarii [2]

Comentariu
  • 26.11.2018 09:37:21
  • 26.11.2018 11:03:19 Grigore
    Sunt de acord, asa si este!

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
27
Afişări de site:
2280367
Vizitori unici:
4728434

WebArt Pro