Profitразделитель ссылочного текста ----

Investiţia BT depinde de „deschiderea autorităţilor”

Alexandra MARIN | Bănci & Investiţii

Economia Republicii Moldova va avea doar de câştigat de pe urma venirii, în sistemul bancar, a unor investitori străini cu o reputaţie solidă precum Banca Transilvania. Dar realizarea unor asemenea investiţii va depinde, în primul rând, de „deschiderea autorităţilor, transparenţa şi coerenţa informaţiilor, precum şi de siguranţa protejării investiţiei de orice risc juridic”. Opinia aparţine expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Sergiu Gaibu.

Profit: Dle Gaibu, Banca Transilvania a anunţat recent că intenţionează să investească în B.C. Victoriabank S.A., a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, dobândind o participaţie iniţială de peste 39% din capitalul social al acesteia. Ulterior, a solicitat din partea BNM aprobarea achiziţiei de până la 100% din acţiunile băncii. Cum apreciaţi această intenţie a Băncii Transilvania?

Sergiu Gaibu:
Banca Transilvania este a doua bancă din România după mărimea activelor. Are 550 de unităţi în teritoriu şi circa 6000 de angajaţi. Este una din primele bănci cotate pe piaţa bursieră românească şi nu are un acţionar majoritar. Cu toate acestea, printre cei mai mari acţionari îi are pe BERD şi IFC, care conferă credibilitate sporită şi politici coerente. Banca are o dezvoltare dinamică, a deschis o filială la Roma şi a iniţiat investiţii în companii IT. De asemenea, are o experienţă bogată în finanţarea IMM-urilor, care continuă să fie unul din obiectivele strategice în poziţionarea pe piaţa financiară. Prin urmare, consider că sectorul financiar, dar şi economia reală a Republicii Moldova, vor avea de câştigat de pe urma venirii unui investitor cu un astfel de portofoliu solid.

Profit: De asemenea, IFC şi o bancă din Turcia şi-au anunţat intenţia de a investi în sectorul bancar moldovenesc. Pe cât de posibil sunt aceste investiţii şi de ce vor depinde ele?

S.G.:
Am menţionat nu o singură dată că investitorii profesionşti au nevoie de timp pentru a evalua obiectul investiţiei şi în mod special potenţialul pieţei, mediul economic şi perspectivele de dezvoltare ale ţării în care doresc să-şi plaseze capitalul. În Moldova avem istorii triste privind anunţarea de privatizări sau alte forme de atragere a unor investitori de către instituţiile statului în termen de câteva luni şi cu informaţii lapidare slab mediatizate. Consecinţele le cunoaştem – investitori dubioşi, angajamente neonorate, public nemulţumit. Practica veche trebuie eliminată.

Procesul de atragere a investitorilor pentru cele trei bănci arată că investitorii importanţi şi de bună credinţă au nevoie de circa un an pentru a efectua evaluările de rigoare şi a lua decizii privind intenţiile investiţionale. IFC este investitor şi în Banca Transilvania, fiind parte a grupului Băncii Mondiale, respectiv este mai mult decât binevenit în sectorul bancar moldovenesc. Realizarea investiţiei de către investitorii de bună credinţă va depinde mai curând de deschiderea autorităţilor, transparenţa şi coerenţa informaţiilor, dar şi de siguranţa faptului că investiţia efectuată va fi pe deplin protejată de oricare risc juridic. Situaţia financiară a celor trei bănci este suficient de bună şi nu consider că starea financiară a acestora va prezenta un impediment în realizarea investiţiei, desigur la un preţ rezonabil, corelat cu realităţile pieţei.

Profit: Ar fi bine ca investitori străini să vină doar în cele trei bănci aflate sub supravegherea BNM, care sunt bănci sistemice, sau şi în băncile mai mici?

S.G.:
Este bine ca investitori străini să vină în orice domeniu şi în oricare instituţie. Creşterea spectaculoasă a statului Singapore a început de la faptul că au venit, mai bine zis au fost invitaţi şi au venit, circa 200 de investitori importanţi. Moldova ar trebui să procedeze la fel. Desigur, fără a  crea condiţii disproporţionate pentru investitorii locali. Ba din contra, autorităţile ar trebui să creeze condiţii foarte bune şi chiar preferenţiale pentru micile întreprinderi, întreprinderile de familie, astfel încât să fie fondate companii de succes moldoveneşti. Banca Transilvania a fost fondată de un grup de oameni de afaceri şi este una din puţinile bănci româneşti cu capital majoritar românesc.

Profit: Potrivit unor surse, instituţia care va procura pachetul majoritar de acţiuni la Victoriabank, ulterior va manifesta interes şi faţă de Moldincondbank. Nu este exclusă fuzionarea celor două bănci. Pe cât de plauzibil vi se pare acest scenariu şi care ar fi părţile lui pozitive şi negative?

S.G.:
Piaţa bancară deja este supraconcentrată, trei cele mai mari bănci deţinând circa 60% din activele sistemului bancar. Concentrarea excesivă întotdeauna a însemnat un risc. Orice criză ce survine în entităţile date afectează tot sectorul şi chiar toată economia reală. Deja avem experienţa tristă a crizei din 2014, când unele dintre cele mai mari bănci au fost ţinta acţiunilor frauduloase de proporţii, fiind afectată întreaga economie. Autorităţile ar trebui să ducă o politică de facilitare a descentralizării şi de dezvoltare a celorlalţi doi piloni importanţi ai sectorului financiar: piaţa de capital, care în Moldova este practic inexistentă, şi instituţiile de prestare a serviciilor financiare nebancare - companiile de microfinanţare, plăţi rapide, emitenţi de monedă electronică.

Profit: În mediul bancar se vehiculează ideea că investitorii străini care manifestă interes faţă de sectorul bancar moldovenesc, inclusiv instituţii cu renume, sunt gata să achiziţioneze pachetul de control al unor bănci la un coeficient de 1 sau chiar mai mic. De exemplu, Mobiasbanca a fost procurată cu coeficientul 1,6. Deşi au anumite probleme cu privire la transparenţa acţionarilor, aceste bănci sunt profitabile. Nu aveţi impresia că se doreşte procurarea băncilor la un preţ de nimic beneficiind de situaţia de pe piaţă?

S.G.:
Republica Moldova este o piaţa riscantă. Din păcate, se vorbeşte foarte mult de stabilitate, dar aceasta efectiv nu a fost atinsă niciodată. În toate democraţiile există dispute şi acest proces este natural, dar naţiunile prospere au un consensus decisiv majoritar în ceea ce priveşte direcţiile strategice. Moldova încă are riscuri de schimbare a vectorului său de dezvoltare, avem partide politice cu susţinere importantă din partea populaţiei care pledează pentru direcţii strategice opuse celor declarate oficial. În România, de exemplu, au existat multe poziţii divergente şi conflicte între partide, dar absolut toate partidele politice au susţinut integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Nu este cazul Moldovei. Conflictul din Ucraina şi politica agresivă a Rusiei, de asemenea, aprofundează riscurile din regiune, în special faptul că Moldova are, de facto, un conflict militar nesoluţionat şi un contingent militar rusesc pe teritoriul său. În aceste condiţii nu putem vorbi despre „o diminuare” a riscurilor. Investitorii profesionişti ţin cont de aceste realităţi.

Profit: Poate în acest caz nici nu ar trebui vândute aceste bănci, în special MAIB?

S.G.:
În Germania au fost vândute fabrici pentru 1 marcă germană. Important este ca investitorul să fie profesionist şi de bună credinţă. Germania a ales o strategie mai bună. Moldova a ratat foarte mult din cauza neatragerii unor investitori de talie internaţională în uzinile mari, pentru 1 leu. În aşa fel, respectivele uzine puteau fi restructurate şi reintegrate în circuitul economic internaţional. Era clar că nu aveam cadre capabile şi nici resurse să realizeze această tranziţie. Am ratat enorm ca societate din cauza faptului că am abordat lucrurile din perspectiva proverbului ”scump la tărâţă şi ieftin la făină”. Dacă există interes din partea unor instituţii de calitate, indiscutabil trebuie să ne asigurăm că aceşti investitori nu pleacă.

Profit: Unii bancheri, mai ales străini, susţin că 11 bănci este o cifră prea mare pentru piaţa RM, unde potrivit lor sunt suficiente 5-7 bănci. Sunteţi de acord? Sau orice bancă are dreptul la existenţă din moment ce aduce profit acţionarilor?

S.G.:
Indiscutabil, dreptul la existenţă trebuie să aparţină oricărei entităţi. Am explicat riscurile de concentrare, care de facto le-am trăit. Acum cu toţii achităm costul acestor riscuri. În opinia mea, o economie trebuie să fie cât mai diversificată.

Profit: Recent, o misiune a FMI a vizitat RM. În general, misiunea a rămas mulţumită de activitatea autorităţilor, însă iarăşi a punctat mai multe probleme din sectorul bancar, precum cea a transparenţei acţionarilor, activitatea instituţiilor de mocrofinanţare care nu este reglementată, problema creării depozitarului. Când vor fi soluţionate şi aceste probleme?

S.G.: BNM a întreprins paşi importanţi în transparentizarea acţionarilor, atât la nivel legislativ, cât şi în calitate de autoritate de control. Procesul de transparentizare durează, dar şi măsurile care se iau contra acţionarilor mai puţin disciplinaţi trebuie să nu depăşească limitele de abuz. Toate procedurile trebuie respectate. La fel este şi cazul depozitarului care în afară de cadrul legal, necesită organizarea operaţională şi fluidizarea proceselor. Aceasta iarăşi durează.
 
În ceea ce priveşte instituţiile de microfinanţare, ele reprezintă un caz separat. Rolul instituţiilor nebancare care preiau cote de la bănci este un proces ireversibil în Europa. Acolo rolul băncilor deja s-a schimbat şi liderii sectorului bancar s-au resemnat cu cedarea de poziţii şi diminuarea rolului băncilor în interacţiunea directă cu clienţii finali. Astfel, instituţiile de finanţare nebancară, companiile de plăţi electronice şi emitente de monedă electronică rup masiv din cota de piaţă a băncilor. Cadrul regulator european mai auster versus sectorul bancar după criza financiară, ridică semnificativ costurile de prestare a serviciilor de către bănci, altfel făcându-le ineficiente pe anumite pieţe. Este un proces natural.

La fel se întâmplă în Moldova pe măsură ce se implementează directivele europene. Băncile din Moldova, care până acum deţineau 90% din sectorul financiar vor trebui să se resemneze cu faptul că vor pierde masiv din această cotă. Se speculează pe faptul că băncile au expuneri faţă de sectorul de microfinanţare, astfel se cere o reglementare sporită a sectorului de microfinţare de către autorităţi. Absolut greşit! Da, sectorul de microfinanţare trebuie să fie reglementat din perspectiva protecţiei consumatorului şi transparenţei informaţiei ce ţine de produsele oferite. Dar nicidecum nu pentru protejarea băncilor. Băncile, în calitate de instituţii profesioniste, sunt obligate să impună anumite condiţii de guvernanţă şi audit instituţiilor de microfinanţare creditate, aşa cum de fapt impun condiţii şi agenţilor economici care accesează credite pentru a asigura buna derulare a planului de afaceri şi utilizării creditului.

Este critic pentru sectorul real ca instituţiile de microfinanţare, care riscă cu capitalul investitorilor, nu cu banii deponenţilor, să rămână în regim suplu, cu birocraţie de guvernanţă minimă. Această campanie contra instituţiilor de microfinanţare mai curând reprezintă o vânătoare de vrăjitoare, prin care se doreşte menţinerea poziţiilor monopoliste ale sectorului bancar.

Profit: Vreau să ne oprim puţin asupra situaţiei actuale de pe piaţa bancară. BNM a redus o parte din indicatori, de exemplu, rata de bază este de 7%, rata la creditele overnight de 4%. În acelaşi timp, rezervele obligatorii sunt menţinute în continuare la un nivel destul de înalt - 40% în lei şi 14% în valută. Ar trebui BNM să reducă aceste rezerve şi de ce?  

S.G.:
BNM are drept obiectiv primordial stabilit ţintirea inflaţiei. Dar, personal consider că este necesar de aplicat o viziune mai largă privind evoluţia pieţei monetare, care trebuie să fie corelată cu mai mulţi factori macroeconomici. Deja asistăm la deterioarea balanţei comerciale, exporturile au cotă tot mai mică în totalul importurilor, iar pe termen mediu aceasta contribuie la „acumularea de energie” pentru căderea leului. Acest lucru se va întâmpla când economia va fi mai slabă, astfel accelerând probabilitatea intrării într-o micro-criză.

Din păcate, este complicat de prognozat când se va întâmpla acest lucru. Cert este că politica de ţintire a inflaţiei generează aceste ciclicităţi. Iar soluţionarea lor este de cele mai multe ori cu jerfirea creşterii economice. Iar creşterea economică este cel mai important factor pentru ca Republica Moldova să şteargă titlul de „cea mai săracă ţară din Europa”. Analizând un studiu recent al FMI în care erau prezentate politicile monetare ale celor mai dezvoltate ţări, aş vrea să menţionez că acestea au politici monetare ce ţintesc prosperitatea generală economică a ţării, nu strict de ţintire a inflaţiei. Iar unele ţări care au declarat că au obiectiv monetar principal ţintirea inflaţiei, cum ar fi Japonia, duc o politică mult mai agresivă de stimulare a creşterii economice, trecând de facto pe planul doi ţintirea inflaţiei.

Profit: Enumeraţi, vă rog, trei motive de ce raportul Kroll 2 trebuie publicat şi trei motive de ce poate totuşi nu ar trebui publicat.

S.G.:
Nu văd motive de ce nu trebuie publicat. Având în vedere că toţi cetăţenii la momentul actual sunt creditori ai acestor trei bănci, ei sunt absolut în drept să cunoască mersul investigaţiilor şi recuperărilor. Apropo, este neclar de ce bilanţurile şi indicatorii celor trei bănci nu mai sunt publicate pe site-ul BNM. Toată informaţia privind starea activelor, în special majoritatea încasărilor, ar trebui să fie oferită separat. Ar fi bine ca informaţiile pe aceste trei bănci să fie mai detaliate decât pentru celelalte 11.■

 

Comentarii [5]

Comentariu
  • 23.11.2017 01:18:28 Liviu
    BT deja cu un picior sta pe piata banbcara in Republica Moldova, ce este foarte si foarte bine!
  • 24.11.2017 06:00:59 Galina
    Nu sund de acord cu dl Gaibu, el nu are dreptate chind spune rau despre bancile sistemice din Moldova...
  • 26.11.2017 09:06:44
  • 27.11.2017 06:29:25 Ana
    Consider că sectorul financiar, dar şi economia reală a Republicii Moldova, vor avea de câştigat de pe urma venirii unui investitor cu un astfel de portofoliu solid. - asta este evident, despre ast5a nici vorba nu poate sa fie...
  • 12.12.2017 11:56:37 Lavinia
    Nu cred ca dl Plahotniuc sa fie de acord ca MAIB si MICB sa fie preluat straini...

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
15
Afişări de site:
1797889
Vizitori unici:
3267181

WebArt Pro