Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Linişte sau furtună ascunsă?

Otilia GREBENCEA | Bănci & Perspective

Alegeri, campanii, zarvă mediatică, oboseală… Cu două zile rămase până la al doilea tur de scrutin prezidenţial, politicul a reuşit să acapareze practic tot spaţiul de emisie, dar şi al vieţii sociale. Aruncă atâta mizerie şi joacă atât de murdar încât ţi se înnegreşte în faţa ochilor şi rişti să nu mai vezi nimic.

Astăzi m-am prins la gândul că evenimentele electorale, prin amploarea lor şi mizele pe care le au, au estompat subit problemele din sectorul bancar.

M-am uitat prin presă şi m-am simţit de parcă aş fi fost prin 2013-2014: susţinere financiară pentru diverse proiecte antreprenoriale din partea câtorva bănci, premii şi titluri acordate de publicaţii internaţionale pentru meritele instituţiilor bancare locale, concurenţă sănătoasă între bănci pentru a veni cu cele mai bune dobânzi la credite şi chiar un fel de competiţie favorabilă nouă, consumatorilor: s-a lăudat Mobiasbanca cu o dobândă de 10%, fiind devansată practic imediat de  Moldova Agroindbank cu 9,5%.

M-am uitat în calendar… E totuşi 2016 şi suntem în al doilea an de supraveghere specială impusă de BNM la trei cele mai mari bănci din Moldova. De unde atâta linişte şi noutăţi bune?  

Din cele trei bănci aflate sub supraveghere, se pare că doar Moldova Agroindbank îşi poate permite să meargă cu capul sus: studiul de diagnostic impus de BNM la solicitarea instituţiilor internaţionale a demonstrat că banca e curată operaţional, bine capitalizată şi că poate ţine piept fără dificultăţi multor cutremure.

Chestiunea transparenţei acţionarilor e pe cale de a fi soluţionată în totalitate, după ce MAIB a anulat două pachete de acţiuni, a emis altele şi le-a pus în vânzare – proceduri care s-au desfăşurat cu o transparenţă de invidiat. Banca e în aşteptarea unui investitor de bună credinţă care să şteargă pata pe care istoria acţionarilor ce activau concertat a lăsat-o pe imaginea sa. Şi se pare că aşteptările i se vor materializa în curând, dacă e să cred unor surse demne de încredere…

Ţinând cont de faptul că Moldova Agroindbank este o bancă sistemică, de siguranţa căreia depinde stabilitatea economică în ţară, nu pot decât să mă bucur că lucrurile merg în direcţia corectă. Dar cum stăm cu celelalte două?

Dacă deschid pagina web a BNM, găsesc comunicatul despre intervenţia timpurie la Moldindconbank. Ce-o mai fi şi asta? Intuiesc că din cauza învălmăşelii politice, mi-a scăpat ceva. Caut pe Google. Aşa şi este. La 03.10.2016, Parlamentul a aprobat Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor care cuprinde şi termenul de „intervenţie timpurie”. Trec cu privirea peste el. Nici nu trebuie să mă uit foarte atent ca să înţeleg că e un termen delicat, ales probabil ca să nu sperie lumea, dar care-i acordă BNM competenţe foarte largi în administrarea oricărei bănci în care sunt depistate probleme, în cazul de faţă legate de transparenţa a 63,09% din acţionari.

Dar nu pot să scap de o întrebare: Cum se face că presa a reacţionat atât de paşnic la această ştire? Puterea a patra, de obicei, nu scapă nicio ocazie de a veni cu ştiri de senzaţie şi de multe ori, din păcate, găseşte senzaţii chiar şi acolo unde nu sunt, adăugând în titlu calificative din cele mai colorate pentru a atrage atenţia publicului. De foarte multe ori, după ce citeşti astfel de ştiri, rămâi cu un gust amar pentru că titlul nici măcar nu se regăseşte în ştire. Iar în cazul Moldindconbank, senzaţia nici nu trebuia căutată. Şi totuşi presa s-a rezumat doar la a posta comunicatul BNM la subiect. Măi să fie! Oare au aprobat între timp jurnaliştii un cod de etică profesională pe care chiar au jurat să-l respecte? Nu am auzit de aşa ceva…

Tind să cred că mai degrabă, BNM a pus în acţiune un serviciu eficient de relaţii cu presa, care a fost suficient de elocvent încât să convingă jurnaliştii că subiectul nu trebuie răscolit în nici un fel, pentru că  o eventuală panică în rândul societăţii ar putea arunca pe vânt eforturile BNM de a remedia situaţia, de a însănătoşi o bancă care a refuzat să accepte rezultatele deloc favorabile ale primului studiu de diagnostic. Dacă e aşa, atunci e o mişcare înţeleaptă, care demonstrează că lucrurile se schimbă la BNM şi că regulatorul central, odată cu venirea lui Sergiu Cioclea, nu mai lucrează ca din topor ci cu inteligenţă şi viziune. E îmbucurător, dar mă întreb cu regret de ce nu a fost posibil să se acţioneze inteligent şi în 2014-2015…

Merg mai departe. Victoriabank se laudă cu alegerea unui nou preşedinte al Comitetului de Direcţie, Corneliu Ghimpu, dar şi al Consiliului de Administraţie, Victor Ţurcan. Se pare că la VB în sfârşit, după câţiva ani de război, se va face pace între acţionari şi management. Aşa să fie? Nu sunt foarte sigură în condiţiile în care Guvernul anunţă că s-a angajat faţă de FMI că în cazul în care acţionarii Victoriabank vor împiedica funcţionalitatea consiliului, BNM ar putea recurge la blocarea drepturilor de vot ale acţionarilor. Deci, temerile încă mai persistă. De ce s-a angajat Guvernul? Simplu, pentru că altfel nu prea avea şanse să obţină finanţare de la FMI şi, respectiv, să-şi recapete credibilitatea în faţa investitorilor străini. Am dubii că Guvernul este cel care a venit cu această iniţiativă. Cred că e mai degrabă o condiţie a FMI, care în felul acesta îşi protejează banii.

Şi aici, în tot acest tablou intervine pare-se cuvântul-cheie ….. „FMI”. Stabilitatea sectorului financiar a fost una din condiţiile de bază ale FMI pentru semnarea memorandumului cu Guvernul RM. Stabilitatea nu o asiguri în condiţii de panică. Părţile putrede şi dureroase ale sistemului bancar nu le înlături şi nici nu le însănătoşeşti în mijlocul panicii.

Nu ştiu dacă trebuie să fii mare expert ca să deduci că mâna care ghidează toate procesele în sectorul bancar e a FMI, şi nu a BNM sau a Guvernului. Dacă mă uit atent la actele normative aprobate ce ţin de sectorul financiar-bancar, la viteza cu care au fost aprobate şi conţinutul acestora, la felul în care evoluează şi sunt administrate lucrurile în sistemul bancar, nu pot scăpa de gândul că FMI stă ca o pajură deasupra BNM, iar Guvernul e un executor ascultător, care pentru a-şi recăpăta credibilitatea, înghite, tace şi face…

Mai ieri, Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, a calificat practica ţărilor în curs de dezvoltare de a contracta credite de la Fondul Monetar Internaţional drept o „nouă formă de colonialism şi sclavie”. O fi având Erdogan argumentele sale, dar în situaţia în care a ajuns RM din cauza hoţiilor care au avut loc ziua în amiaza mare, mâna de fier a FMI este unica garanţie că am putea scăpa de această molimă, doar că chiar trebuie să stea cu ochii în patru ca nu cumva să dispară din nou banii odată scăpaţi pe mâna celor care încă nu au uitat cum e să-ţi umpli buzunarele din banii altora...

Şi ca să răspund la întrebarea din titlu, furtuna din sectorul bancar încă nu s-a potolit. Chiar mai mult, s-a anunţat că verificările se vor extinde de la cele trei bănci asupra tuturor celorlalte, cel puţin aşa s-a angajat Guvernul faţă de FMI. Ceea ce s-a schimbat e felul în care e administrată situaţia: foarte riguros, de o manieră extrem de exigentă, cu foarte multă vigilenţă, cu o mare capacitate de previziune şi acţiuni de prevenire a eventualelor escaladări, şi, cel mai important, cu eforturile concentrate ale FMI, UE (care se pare că în sfârşit nu mai merge doar pe cuvânt de încredere) şi BNM, care acum, graţie celorlalţi doi, pare că se bucură de independenţă faţă de politic.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 30.11.2016 05:50:10 Nicolae
    Nu sunt de acord, la MICB este o singara problema transparenta actionariatului...
  • 30.11.2016 05:53:11 Gabriela
    Furtu miliardului din BEM noi sa simtim 10 si 10 ani innainte...
  • 07.12.2016 08:34:15
  • 26.06.2018 11:17:42

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2274684
Vizitori unici:
4709524

WebArt Pro