Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Moldova are potenţial

Bănci & Dezvoltare

Spre deosebire de mulţi cetăţeni care au avut aşteptări exagerate de la coaliţia proeuropeană aflată la guvernare şi au rămas dezamăgiţi de reformele dureroase, majoritatea străinilor sunt mult mai optimişti şi plini de speranţe. Julia Otto, şefa Reprezentanţei BERD în Moldova, este ferm convinsă că ţara noastră are potenţial să se dezvolte. Deşi vede că „lucrurile se schimbă”, Julia Otto consideră că este încă mult de lucru la capitolul consistenţa reformelor şi implementarea legilor. Oficialul BERD îndeamnă autorităţile să nu neglijeze opinia cetăţenilor şi a mediului de afaceri deoarece acesta „este cel mai de preţ feedback”. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Julia Otto a vorbit despre investiţiile BERD şi impactul acestora asupra cetăţenilor, tranzacţiile netransparente din sectorul bancar, precum şi costul banilor împrumutaţi.

Profit: Dnă Otto, care sunt principalele proiecte implementate de BERD în Moldova la ora actuală? Care este costul şi impactul acestora?

Julia Otto:
Îmi vine mai uşor să vorbesc despre perioada de când mă aflu în Moldova, adică din noiembrie 2011. Trebuie să spun cu mândrie că pe parcursul acestei perioade activitatea BERD a înregistrat un pas semnificativ înainte. În prezent, suntem la etapa finală de implementare a strategiei de trei ani care este finalizată în 2013 şi care are câteva direcţii principale.

Aş vrea să spun că am făcut destul de multe pentru sectorul privat. În primul rând, am acordat finanţare directă şi investiţii mai multor companii, printre care TransOil şi Danube Logistics. Alte două proiecte urmează a fi semnate până la sfârşitul acestui an. Ambele sunt în sectorul industrial şi în ambele cazuri sunt implicaţi investitori străini.

În al doilea rând, am sprijinit dezvoltarea sectorului privat, în special companiile locale mai mici, prin intermediul echipei noastre pentru Susţinerea Micului Business (Small Business Support sau SBS). În special, am ajutat întreprinderile mici şi mijlocii să aibă acces la serviciile de consultanţă calitative, să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică şi să sprijine femeile antreprenoare cu ajutorul Agenţiei Suedeze pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională (SIDA), donatorul nostru de încredere.

În al treilea rând, ajutăm companiile moldoveneşti prin intermediul liniilor de creditare oferite băncilor locale. La începutul anului 2013, am aprobat un nou proiect pentru creditarea ÎMM în valoare de €80 mil., prin intermediul căruia pe parcursul următorilor 5-7 ani vom oferi finanţare băncilor locale care vor finanţa, la rândul lor, IMM-uri.

În ceea ce priveşte cooperarea cu băncile partenere, aş vrea să menţionez faptul că pe parcursul ultimilor doi ani am lansat programe de eficienţă energetică atât pentru sectorul corporativ cât şi pentru cel rezidenţial. Am început cu MoSEFF, Linia de Finanţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (Moldovan Sustainable Energy Financing Facility), care a fost implementată iniţial în sectorul corporativ. Precum cererea în cadrul acestui proiect a fost foarte înaltă, BERD a investit deja €42 mil. în două linii de creditare consecutive, a doua fiind acum în proces de implementare. În plus, în octombrie 2012 am lansat un proiect similar în valoare de €32 mil. pentru sectorul rezidenţial.

Este foarte important să menţionăm că, în calitate de instituţie financiară internaţională, BERD are acces la o comunitate importantă de donatori, care include UE şi Guvernul Suediei prin intermediul programului SIDA. Aceşti donatori oferă asistenţă tehnică nerambursabilă, angajând firme de consultanţă pentru a ajuta atât băncile cât şi beneficiarii liniilor de creditare să lucreze cu proiectele.

Componenta de grant a proiectelor noastre este, de asemenea, foarte importantă. Considerăm că la etapa iniţială este esenţial de a returna proiectelor implementate cu succes 20-30% din costul investiţiilor. Acest lucru este apreciat, deoarece face proiectele mult mai accesibile.

De asemenea, BERD este unul dintre principalii investitori, de rând cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), în sectorul municipal şi în cel al infrastructurii din RM. Este un alt pilon foarte important pentru noi deoarece dezvoltarea sectorului privat este imposibilă fără dezvoltarea infrastructurii.

Cred că BERD şi-a demonstrat angajamentul faţă de Moldova prin sporirea volumelor de finanţare şi prin lansarea de noi proiecte importante.

Profit: Putem vorbi despre un interes major faţă de proiectele implementate de BERD în Moldova, în special cele legate de eficienţa energetică?

J.O.:
Desigur, cu menţiunea că sectorul corporativ şi cel rezidenţial trebuie privite separat. Trebuie să spun că este mai uşor să lucrezi cu agenţii economici care înţeleg foarte bine importanţa eficienţei energetice, lucru care îi ajută să fie mai competitivi şi să reducă costul facturilor pentru energie.

Provocarea însă este mai mare în cazul sectorului rezidenţial, deoarece este necesară adoptarea unei platforme legislative care ar permite asociaţiilor de proprietari de apartamente şi ai celor într-un condominium să interacţioneze cu băncile. La acest capitol este încă foarte mult de lucru, iar BERD sprijină Ministerul
Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale în eforturile sale de îmbunătăţire a legislaţiei la acest capitol.

În general, suntem foarte mulţumiţi de reacţia în RM la programele de eficienţă energetică. Considerăm că Moldova are un potenţial foarte mare în acest domeniu, dar, în acelaşi timp, este încă foarte mult de lucru. Anume în acest domeniu, BERD, în calitate de bancă pentru dezvoltare, poate demonstra întreg spectrul activităţilor sale, nu doar prin finanţare, dar şi prin sprijin şi dialog în domeniul politicilor publice pentru a obţine un progres mai rapid.

Profit: Ca şi majoritatea străinilor, sunteţi mult mai optimistă decât mulţi moldoveni în ceea ce priveşte viitorul şi potenţialul Moldovei.

J.O.:
Indiscutabil, este necesar de implementat reforme pentru ca oamenii de rând să vadă progresul. Suntem aici pentru a ajuta şi a facilita aceste reforme. Deseori, vedem reformele în faza de implementare, adică vedem că lucrurile se mişcă. În acelaşi timp, pentru oamenii de rând rezultatul final şi nu procesul în sine este ceea ce contează. Din această cauză, procesul trebuie să fie mai eficient, reformele trebuie implementate mai rapid, iar intrarea în vigoare a noilor legi progresive trebuie să fie consecventă. De fapt, ceea ce gândesc cetăţenii şi companiile este cel mai valoros feedback atât pentru Guvern cât şi pentru partenerii de dezvoltare.

Profit: V-aţi referit la strategia de trei ani implementată de BERD şi, deoarece revista noastră este una financiar-economică, vă rugăm să ne daţi câteva cifre?

J.O.:
În 2011 am investit în RM €70 mil., în 2012 cifra a fost de 100 mil. euro, iar pentru anul curent prognozăm investiţii de €120 mil.

Profit: În cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu UE. Parafarea acestor acorduri va schimba cumva caracterul cooperării între BERD şi RM?

J.O.:
BERD sprijină implementarea reformelor în Moldova deoarece credem că aceasta este singura cale spre progres. În acelaşi timp, procesul de integrare europeană nu poate avansa fără îmbunătăţirea climatului de afaceri şi fără o luptă eficientă cu corupţia.

Oamenii trebuie să înţeleagă că intrarea companiilor europene pe piaţa RM nu va însemna doar dezvoltare, ci şi o concurenţă mai acerbă. Acordul de Asociere va oferi Moldovei acces către o piaţă europeană enormă, dar pentru aceasta este nevoie de respectat anumite standarde. Semnarea unui document nu înseamnă că a doua zi prosperitatea va cădea din cer. Este nevoie de multă muncă şi perseverenţă, iar BERD, împreună cu alte instituţii financiare internaţionale, sunt aici pentru a sprijini RM pe această cale.

Profit: BERD a implementat recent un proiect care a avut drept scop informarea persoanelor care primesc remitenţe despre avantajele păstrării economiilor în bănci. Sunteţi mulţumită de rezultatele acestui proiect? Va fi el continuat?

J.O.:
Acesta a fost un proiect pilot în Moldova, dar nu primul proiect de acest fel implementat de BERD. Trebuie să spun că moldovenii care primesc transferuri băneşti – remitenţe – au fost foarte receptivi. În total, băncile au reuşit să atragă $8,47 mil. timp de 10 luni. Aceasta a fost cea mai mare sumă atrasă în cele şase ţări în care au fost implementate proiecte similare: Armenia, Georgia, Kârgâzstan, Moldova şi Tadjikistan.

De asemenea, am văzut entuziasm din partea celor patru bănci cu care am cooperat – MAIB, Banca Socială, Mobiasbancă şi Moldinconbank. Ne-am dori însă ca la această iniţiativă să adere şi alte bănci. În Moldova, sunt 14 bănci şi ar fi ideal ca toate băncile care lucrează cu retail-ul să adere la acest proiect.

Profit: Iniţiativa ar trebui să vină din partea BERD-ului sau a băncilor?

J.O.:
Din partea băncilor. Pentru moment, evaluăm de ce sprijin are nevoie în continuare. Scopul demonstrativ al proiectului a fost atins, iar acum această iniţiativă ar trebui să se dezvolte, beneficiind în continuare de un anumit suport din partea noastră.

Profit: Este adevărat că IFC s-a arătat interesată de acest proiect?

J.O.:
Da, este adevărat. Şi-au arătat interesul şi alte instituţii financiare internaţionale, precum Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE). Oricine este binevenit să se alăture  acestui proiect.

Profit: Ca şi multe alte organizaţii internaţionale, BERD nu este satisfăcută de nivelul de transparenţă al structurii acţionarilor din cadrul băncilor cu capital local. Ce ar trebui să întreprindă Guvernul şi, în special, BNM, pentru a soluţiona această problemă, mai ales în contextul eforturilor de integrare europeană a RM?

J.O.:
Este o întrebare bună. Într-adevăr, în sectorul bancar din Moldova au fost înregistrate evoluţii negative în ceea ce priveşte structura netransparentă a acţionarilor mai multor bănci cu capital local.

Pe de o parte, în Moldova a intrat în vigoare, la 5 aprilie 2013, a nouă lege progresivă, cea cu privire la instituţiile financiare. Pe de altă parte, faptul că au avut loc mai multe tranzacţii netransparente şi nu au fost anulate după intrarea în vigoare a legii respective arată că legislaţia progresivă nu este o panacee. Contează cum este implementată şi aplicată legea, iar la acest capitol vedem o serie de deficienţe.

Nu se poate spune că doar o singură instituţie este responsabilă pentru deficienţele înregistrate în procesul de implementare. Situaţia este cu mult mai complicată.

Dacă ne referim, de exemplu, la recentele tranzacţii netransparente cu acţiunile MAIB, atunci chiar de la bun început s-a văzut implicarea sistemului judecătoresc în acest proces. Este, într-adevăr, un semnal foarte alarmant când nu doar persoanele fizice şi cele juridice, dar chiar şi BNM este limitată în adoptarea unor decizii, deoarece sistemul judecătoresc nu funcţionează eficient.

Acest lucru demonstrează clar că autorităţile mai au încă mult de lucru la acest capitol. Nu vreau să spun că nimic nu se face, dar există loc pentru mai bine. În mod evident, în primul rând, trebuie făcute schimbări la nivel legislativ, dar ele nu vor conduce la un progres major fără schimbări esenţiale la nivel instituţional. Sper foarte mult că apropierea de UE va juca un rol vital în transformarea RM într-o ţară cu un mediu de afaceri mai bun, mai transparent şi mai funcţional.

În prezent, BERD îl sprijină pe Prim-Ministru şi Guvernul RM în crearea Consiliului Economic - o platformă pentru dialog între autorităţi şi comunitatea de afaceri menită să îmbunătăţească mediul de afaceri. Suntem ferm convinşi că această structură va contribui la implementarea agendei de reforme a Guvernului.   

Profit: În opinia Dvs.,  ar trebui BNM să adopte o politică mai strictă?

J.O.:
Faptul că tranzacţiile netransparente cu acţiunile unor bănci locale continuă să aibă loc, în pofida existenţei unei legi cu privire la transparenţa acţionarilor, înseamnă că întreg sistemul nu funcţionează. Nu voi arăta cu degetul în direcţia unei singure instituţii – cred că este vorba de o slăbiciune la nivelul tuturor instituţiilor de stat.

Profit: Sectorul real al economiei moldoveneşti are nevoie de investiţii enorme şi de credite, cerinţe pe care sectorul bancar nu este capabil să le satisfacă în întregime. Unde ar putea găsi băncile resurse „ieftine” şi pe „termen lung”?

J.O.:
În primul rând, dacă funcţionează corect, sistemul bancar poate şi ar trebui să satisfacă pe deplin necesităţile financiare ale sectorului real al economiei. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este necesar de a stabili cauzele acestei situaţii. În context, aş vorbi separat despre resursele financiare „de lungă durată” şi cele „ieftine”. În prezent, băncile moldoveneşti sunt finanţate preponderent din depozite. Este bine să ai o bază
sănătoasă a depozitelor, dar este şi mai bine atunci când există un amestec al resurselor de finanţare.
Durata maximă a depozitelor moldoveneşti este de circa trei ani. Acest lucru nu este suficient pentru a satisface cerinţele sectorului real al economiei pentru credite investiţionale, pentru care sunt necesare resurse „mai lungi”.

Cu toate acestea, în prezent, instituţiile financiare internaţionale (BERD fiind cel mai mare creditor) sunt singura sursă de bani „lungi” pentru băncile din Moldova. De obicei, acordăm credite pentru cinci ani. Desigur, putem acorda resurse financiare şi pentru perioade mai mari, dacă este necesar, de exemplu, pentru împrumuturi ipotecare.

Aş vrea să subliniez faptul că după evenimentele recente din sectorul bancar, instituţiile financiare internaţionale examinează serios posibilitatea întreruperii angajamentelor asumate faţă de băncile cu capital local. Acest lucru este nu doar un mare neajuns pentru baza de finanţare a băncilor locale, dar şi o lovitură pentru imaginea întregului sistem. Faptul că instituţiile financiare internaţionale nu acordă credite noi băncilor locale ar trebui să transmită un semnal autorităţilor că problema transparenţei trebuie abordată serios şi soluţionată într-un mod decisiv şi consecvent.

Cât priveşte costul resurselor bancare, atunci acesta este determinat de cerere şi ofertă. Aceste resurse au un anumit cost, plus marja stabilită de bănci.

În cazul în care companiile nu-şi pot permite marja respectivă, atunci acest lucru vorbeşte despre faptul că veniturile obţinute sunt prea mici sau sistemul bancar nu este destul de eficient.

Marja stabilită de bănci este, de asemenea, influenţată de nivelul de concurenţă, iar concurenţa în sistemul bancar moldovenesc nu este suficient de ridicată, lucru datorat şi netransparenţei structurii acţionarilor băncilor mari. Cred însă că este loc pentru a avea un nivel al concurenţei şi, respectiv, al eficienţei sistemului bancar mai ridicat, precum şi pentru îmbunătăţirea produselor şi a practicilor de creditare.

Marjele stabilite de bănci sunt, de asemenea, influenţate de riscurile pe care şi le asumă băncile – cu cât riscul este mai mare cu atât şi marja este mai mare. Din acest punct de vedere, nu are sens să compari două companii sau două ţări. Marjele vor fi şi trebuie să fie diferite în funcţie de riscurile asumate de bănci.

Nu cred că la acest capitol ceva merge complet greşit în Moldova. Pur şi simplu, ţara se află la un asemenea nivel de dezvoltare când sunt necesare îmbunătăţiri din ambele direcţii. Pe de o parte, băncile trebuie să majoreze nivelul de concurenţă şi eficienţă, precum şi să adopte practici de management al riscurilor mai sofisticate. Pe de altă parte, oamenii de afaceri au nevoie de mai multă educaţie economică şi de un management financiar mai bun. Ei trebuie să înţeleagă că banii sunt un produs şi au un anumit cost.

Profit: În prezent, se discută posibilitatea majorării sumei depozitelor garantate de stat de la 6 la 9 sau chiar la 15 mii lei. Pe cât de justificată ar fi o asemenea majorare şi nu va conduce ea la scumpirea creditelor?

J.O.:
Cred că este un subiect pentru un interviu cu responsabili de la BNM, deoarece sunt sigură că ei au examinat toate aceste aspecte. Una dintre cauze ar putea fi dorinţa de a spori încrederea populaţiei în sistemul bancar, în special din partea deponenţilor indecişi sau a celor care dispun de sume mari de bani. Personal, cred că în Moldova o asemenea măsură ar avea un impact pozitiv asupra pieţei.

Profit: Credeţi că nivelul de capitalizare a băncilor ar trebui majorat folosind pârghii administrative?  

J.O.:
Judecând după cifre, putem spune că băncile moldoveneşti sunt bine capitalizate. Aş spune chiar că băncile mari sunt supracapitalizate. Dar acest lucru nu înseamnă că BNM nu dispune de argumente în favoarea unei noi majorări a nivelului de capitalizare.

Profit: În prezent, pe piaţa RM activează mai multe bănci străine - Societe Generale (Franţa), Erste Group (Austria), Venetto Banca (Italia). Când aceste bănci au intrat pe piaţă, mulţi s-au aşteptat că ele vor aduce cu sine resurse financiare „ieftine” şi „lungi”. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Pe cât de motivate au fost aceste aşteptări?

J.O.:
Cred că aceste aşteptări nu au fost în conformitate cu strategia acestor bănci şi cu realitatea sistemului bancar. În prezent, băncile cu capital străin trebuie să activeze în acelaşi mediu ca şi băncile cu capital local. Eventual, după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu UE, băncilor cu capital străin li se va permite să activeze nu doar ca subsidiare, dar ca „filiale”, ceea ce înseamnă că vor putea atrage resurse financiare de la băncile centrale şi să raporteze expunerile lor de credite în bilanţurile băncilor-mamă.

Atunci când acest lucru se va întâmpla, concurenţa se va intensifica, iar băncile cu capital local vor trebui să concureze cu băncile rivale din Europa care sunt mai mari şi mai dezvoltate.

Dar chiar şi acum, prezenţa băncilor cu capital străin este un mare avantaj pentru piaţa bancară locală, deoarece au adus în RM experienţă şi produse, tehnici şi practici mai avansate, în special, în asemenea domenii precum guvernanţa corporativă şi managementul de risc. Avantajele concurenţiale ale acestor bănci sunt mult mai mari decât costul bazei lor de creditare.

Aş vrea ca mai multe bănci din diferite ţări cu sisteme bancare diferite să intre pe piaţa RM, aducând aici concurenţă şi un nivel mai înalt de dezvoltare.

Profit: Dar de ce băncile străine nu par să fie prea interesate de sectorul bancar din RM?

J.O.:
Există două cauze. Prima este faptul că piaţa bancară din Europa nu şi-a revenit încă după criza din 2008-2009. A doua cauză, mai importantă, sunt evoluţiile nefavorabile din sectorul bancar moldovenesc despre care am vorbit anterior şi deficienţele în soluţionarea acestor probleme. Cu siguranţă, aceştia nu sunt factori pozitivi pentru mediul bancar din Moldova.

Profit: În prezent, în Moldova activează 14 bănci. Nu este aceasta o cifră prea mare pentru o ţară atât de mică?

J.O.:
Dacă piaţa bancară funcţionează normal şi dacă aceste bănci îşi au nişele şi clienţii lor, şi toate sunt stabile şi profitabile, atunci, probabil, că are sens ca numărul lor să fie atât de mare. Dar dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci băncile cu probleme vor dispărea singure sau BNM ar putea lua anumite măsuri pentru le a reduce numărul.

Profit: La moment, RM nu are un rating de ţară. Afectează acest lucru costul resurselor BERD? Credeţi că autorităţile ar trebui să comande un asemenea rating?

J.O.:
În prezent, Guvernul RM ia împrumuturi externe, în special de la BERD şi BEI, aceasta fiind cea mai ieftină cale de împrumut pentru o ţară. Rata dobânzii la creditele oferite Moldovei de organizaţiile pentru dezvoltare nu poate fi comparată cu cea de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni. Experienţa altor state din fostul spaţiu sovietic, care au efectuat plasamente pe pieţele internaţionale de obligaţiuni, de exemplu, Belarus sau Ucraina, arată că, costul acestor împrumuturi este foarte mare, în special în perioadele de criză sau de instabilitate politică.

Decizia Moldovei de a fi sau nu prezentă pe pieţele internaţionale de obligaţiuni ar trebui să depindă de faptul dacă ţara are sau nu nevoie de împrumuturi suplimentare pe lângă cele oferite de organizaţiile internaţionale. De asemenea, trebuie luat în calcul şi costul acelor împrumuturi.■

 

Comentarii [6]

Comentariu
  • 22.11.2013 05:01:35
  • 26.11.2013 05:48:26 Miron
    Daca oficialii europeni s-ar intalni mai des cu oamenii simpli atunci ar intelege cat de dezamagiti sunt acestia. Actuala conducere este proasta iar cea mai mare realizare a ei este sa deziluzioneze foarte multa lume.
  • 11.05.2015 06:16:57 luther
    salut, ai nevoie de un împrumut pentru a achita facturile sau de a rezolva orice fel de problemă financiară, vă rugăm să contactați-mă prin e-mail acum: [email protected] i oferim toate tipurile de împrumut. mulțumiri
  • 30.06.2015 01:17:18
  • 16.01.2016 08:42:59
  • 17.09.2016 10:22:15

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
18
Afişări de site:
2274708
Vizitori unici:
4709642

WebArt Pro