Profitразделитель ссылочного текста ----

Relaţia Moldova- SUA în ascensiune

Natalia CIUBAROV | Ambasador & Misiune

Chişinăul îşi doreşte o relaţie strategică cu SUA, care joacă un rol important în politica mondială. În acelaşi timp, Moldova este reprezentată de o echipă destul de mică la Washington, responsabilă şi de relaţiile diplomatice cu Mexic şi Canada. Într-un interviu acordat revistei Profit, Ambasadorul RM în SUA, Igor Munteanu, a relatat despre provocările cu care se confruntă, oportunităţile pieţei americane pentru întreprinzătorii moldoveni, precum şi despre evoluţiile în anularea amendamentului Jackson-Vanik.

Profit: Dle Munteanu, Ambasada Republicii Moldova la Washington este responsabilă şi de relaţiile cu Canada şi Mexic. Cum reuşiţi să faceţi faţă volumului de lucru în condiţiile în care numărul angajaţilor este destul de mic?

Igor Munteanu:
Ambasadele sunt obligate să facă faţă sarcinilor de politică externă indiferent de mărimea şi bugetele lor. Chiar dacă aparent misiunea RM de la Washington este mică, avem şi o reprezentanţă permanentă a RM pe lângă ONU (New York). Incontestabil, influenţa SUA în lume este uriaşă, din acest motiv calitatea dialogului politic, relaţiile economice şi alte forme de parteneriat cu acest stat reprezintă trei sarcini cvasiunanim urmărite de către toate ţările. RM îşi doreşte o relaţie strategică cu SUA, un angajament bilateral care să ofere stabilitate şi sprijin în scopul atingerii intereselor sale naţionale – modernizare, europenizare, prosperitate. Vreau să vă asigur că suntem mai aproape de atingerea acestui obiectiv. Faptul că Ambasada noastră la Washington este acreditată în Canada şi Mexic face parte din tradiţia de la înfiinţarea acestei misiuni diplomatice.

Profit.: În ultimul timp, se vorbeşte insistent despre anularea amendamentului Jackson-Vanik (JVA), care limitează exportul pe piaţa americană a produselor ce provin din fostele state sovietice. La ce stadiu al votului se află proiectul de lege?

I.M.:
În ultimii doi ani, Ambasada pe care o conduc la Washington DC a depus eforturi intense ca legislatorii americani să deschidă accesul RM la Regimul de Comerţ Normal Permanent (PNTR), ce nu poate fi obţinut atât timp cât rămânem sub incidenţa restricţiilor comerciale JVA, adoptate acum mai multe decenii, ca urmare a politicilor URSS faţă de evrei. Congresul SUA este bicameral, astfel încât atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul au competenţa de a delibera asupra proiectelor de lege.
Urmare a zeci şi sute de contacte politice, audieri şi prezentări oferite legiuitorilor şi stafferilor americani, în aprilie şi iulie 2011 au fost înregistrate două proiecte de lege în ambele camere cu scopul absolvirii RM de efectele restricţiilor JVA Proiectele au fost susţinute de către legislatorii Partidului Republican şi Partidului Democrat fără contestări. Singurul impediment ţinea de căutarea unui vehicul legislativ – o iniţiativă legislativă mai largă la care să fie ataşate proiectele mai mici.

Ambasada a muncit din greu la constituirea în premieră pentru RM, în aprilie 2012, a unui grup politic de sprijin, lansat sub preşedinţia a doi copreşedinţi, congressmanii republican Joe Pitts şi democrat David Price. Scopul iniţiativei este de a spori calitatea dialogului politic şi de a intensifica cooperarea legislativă. Premisele pentru avansarea PNTR cu SUA au fost create, Congresul SUA rămâne să ducă la bun sfârşit iniţiativa.

Profit: De ce totuşi anularea JVA întârzie atât de mult?

I.M.:
La sfârşitul anului 2011, Administraţia SUA a promis să accelereze absolvirea Rusiei de restricţiile JVA, datorită aderării acestei ţări la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) în august 2012. Alinierea la standardele OMC înseamnă că nicio ţară nu are rezerve faţă de obligaţiile şi drepturile noului membru. Menţionez că RM este parte a OMC din 2001, doar că relaţiile comerciale modeste cu SUA nu au permis ca JVA să fie sonorizat de către businessul american. În anul curent, influente grupuri politice au susţinut ideea adoptării unui proiect unificat de lege, care să deschidă accesul la PNTR pentru RM şi Rusia. Din păcate, câştigarea majorităţii politice în Camera Reprezentanţilor de către republicani şi păstrarea majorităţii democrate în Senat a încurcat planurile Administraţiei Obama, iar proiectul menţionat a nimerit în câmpul unor controverse de natură politică, 2012 fiind şi un an electoral în SUA Legislatorii republicani au dorit să voteze iniţial Legea Magniţky, prin care impun anumite sancţiuni oficialilor ruşi implicaţi în decesul avocatului cu acest nume, iniţiativă pe care o altă parte a corpului legislativ democrat nu o susţine. Polarizarea în Congres şi Campania electorală au complicat negocierea unei soluţii privind anularea JVA pentru Moldova, ataşată problemelor de imagine ale Rusiei. Seminţele însă au fost plantate, astfel încât rămân optimist în aşteptarea unor evoluţii favorabile la acest subiect după alegerile prezidenţiale din SUA.

Profit: Relaţiile noastre comerciale cu SUA sunt, practic, inexistente. Cum credeţi că se va schimba situaţia după anularea JVA?

I.M.:
Este exagerat să spuneţi că relaţiile sunt inexistente. Voi fi de acord însă că acestea lasă de dorit. Statistic vorbind, volumul anual al relaţiilor comerciale se înscrie în valori care nu depăşesc $100 mil. – rezultat modest în raport cu volumul comercial al RM cu Rusia, UE, Ucraina sau România. Peste 90% din întreprinderile din RM sunt private ori cu o participare minoritară a statului. Nu atât Guvernul, cât companiile private asistate de către stat pot fi locomotiva pentru un PNTR funcţional şi nu unul pe hârtie. Cu regret, Ambasada RM la Washington nu are un ataşat comercial şi nici buget pentru promovarea unei agende agresive de export. Totuşi în 2011 am deschis o Cameră de Comerţ moldo-americană la Miami şi depunem eforturi pentru relansarea acestei structuri la New York.

Profit: Ce produse moldoveneşti au succes pe piaţa nord-americană?

I.M.:
Exporturile moldoveneşti în SUA includ uleiuri vegetale, vinuri, textile. Cu SUA şi Canada avem în 2012 o balanţă comercială negativă. În Mexic nu am exportat nimic în 2011 şi în 2012.

Profit: Totuşi din ce motive investiţiile americane în economia noastră sunt mici?

I.M.:
Sunt mai multe cauze care frânează investiţiile. În primul rând, orice criză financiară majoră reduce creditarea bancară a proiectelor investiţionale şi apetitul sectorului privat pentru pieţe emergente şi mici precum R.M. SUA este afectată şi de crize interne, manifestându-se printr-o rată sporită de şomaj (6,8%) şi datorii publice de trilioane de dolari. În al doilea rând, aş atribui rata modestă a investiţiilor americane lipsei de concordanţă între aşteptările unei pieţe mici (RM) şi a produselor pe care le poate oferi o piaţă globală (SUA). O strategie bună este de a privi RM ca element al unei pieţe mai largi - spaţiul prosper, puţin instabil al UE ori spaţiul instabil, dar atractiv al fostului bloc sovietic.

Profit: Aţi fost abordat de investitori nord-americani care au manifestat interes pentru piaţa din RM?

I.M.:
Ambasada noastră din Washington DC a recepţionat şi a transmis autorităţilor centrale numeroase oferte de business. Multe dintre aceste proiecte sunt în proces de examinare ori de ajustare la parametrii locali ai pieţei. Voi menţiona câteva domenii în care am fost abordaţi de către afaceri din SUA şi Canada: energie convenţională şi regenerabilă (eolică, solară, WtE, gaz), operaţiuni bancare mobile, infrastructură, afaceri hoteliere şi vinificaţie. Am organizat forumuri în care am prezentat oportunităţile economice. Din păcate, misiunile comerciale în SUA programate pentru 2012 au fost anulate de către Ministerul Economiei din motive pe care dânşii le cunosc mai bine.

Profit: Câţi cetăţeni moldoveni locuiesc în SUA, Canada şi Mexic?

I.M.:
Există mai multe categorii de cetăţeni moldoveni pe teritoriul ţărilor menţionate: cetăţeni ai acestor state, rezidenţi în aşteptarea actelor de cetăţenie, rezidenţi cu statut provizoriu (contracte de muncă, studii, călătorii de serviciu), dar şi cetăţeni cărora le-au expirat actele de călătorie. Respectiv, îmi este greu să vă dau o statistică imbatabilă şi completă. Conform datelor consulare, dar şi a unor informaţii neoficiale, presupunem că în SUA se găsesc peste 50 mii de cetăţeni moldoveni şi cam acelaşi număr se află şi în Canada. În Mexic s-ar putea regăsi câteva sute de cetăţeni moldoveni. Trebuie să precizez că numeroşi compatrioţi au imigrat în Canada şi SUA înainte ca RM să fi apărut ca stat independent (1991). Mulţi dintre ei au primit cetăţenia americană, renunţând la cea a URSS, iar alţii au renunţat şi la cetăţenia RM Există însă unii care insistă să obţină cetăţenia RM pentru copiii lor născuţi în SUA.

Profit: Într-un interviu spuneaţi că unii concetăţeni de-ai noştri au ajuns la cârma unor mari companii americane. Despre ce companii este vorba?

I.M.:
Moldovenii sunt talentaţi şi apreciaţi pentru calităţile pe care le etalează când doresc să se afirme. Cunoaştem despre promovarea unor compatrioţi de ai noştri la cârma unor bănci americane în funcţia de vicepreşedinte, care s-au format iniţial la Chişinău, iar ulterior au studiat în universităţi prestigioase din SUA, reuşind printr-un efort individual să se lanseze în businessul de consultanţă şi cel bancar. Cunoaştem mai mulţi avocaţi înregistraţi în cadrul unor barouri americane prestigioase, experţi în farmaceutică, IT, virusologie, comerţ, dar şi arte frumoase, despre care se vorbeşte că sunt inegalabili în domeniile lor. Nu mi-ar ajunge spaţiu să trec în revistă toate personalităţile cu origini moldoveneşti din spaţiul nord-american. Suntem în legătură şi cu moldovenii care şi-au înfiinţat propriile companii de consultanţă ori de comerţ.

Profit: Ce ştie americanul de rând despre RM şi care este atitudinea autorităţilor SUA faţă de noi?

I.M.:
Publicul american cunoaşte câte ceva despre statele apărute după destrămarea URSS, inclusiv RM, dar volumul informaţiilor depinde de profilul sociocultural al cetăţeanului SUA (studii, călătorii, interese, origini etc.). Aş putea întreba şi eu ce ştie moldoveanul de rând despre SUA. Vă asigur că 80% din răspunsuri vor fi inexacte ori bazate pe imaginile furnizate de industria de la Holywood.

Cu certitudine, RM este cunoscută în statul Carolina de Nord, datorită unui Parteneriat Special încheiat în 1999 şi care a produs numeroase sinergii în cooperarea universitară şi a schimburilor de experienţă (medicină, agricultură, business, armată). Există un interes pentru RM şi în statele în care există comunităţi moldoveneşti. Cele mai numeroase dintre acestea se găsesc amplasate în localităţile de pe coasta estică şi cea vestică a continentului nord-american (Atlanta, Ashville, Baltimore, Silver Springs, Seattle, Vancuver, Sacramento şi Los Angeles). Sigur, în comparaţie cu cei peste 25 mil. de imigraţi mexicani din SUA, moldovenii nu reprezintă o minoritate influentă pe plan federal.

Nu cred că există o imagine-tip recunoscută de publicul american pentru moldoveni, asta pentru că aceştia nu locuiec compact şi sunt deseori integraţi în categorii mai largi (sud-est europeni, europeni, ruşi ori români).

Profit: Unii analişti consideră că şansele RM la un viitor în UE se vor mări dacă vom adera mai întâi la NATO. Care este părerea Dvs. în această chestiune ?

I.M.: Integrarea europeană nu este un scop în sine, ci un instrument de modernizare a RM Statele Europei Centrale şi de Est, care au aderat la UE în ultimul deceniu, au urmat o dublă integrare: NATO, apoi UE. Nu există în acest moment nicio excepţie faţă de această regulă, aplicabilă statelor care aspiră la integrare. Asta pentru că integrarea în structurile politice, instituţionale şi economice ale UE cere statelor candidate garanţii de securitate, care nu pot fi atinse fără ca acestea să aplice un anumit set de standarde care există exclusiv în spaţiul euroatlantic. Aceste garanţii nu sunt dăruite şi nu pot fi transferate prin înţelegeri de cartel. Ele sunt negociate şi asumate printr-o participare conştientă la construcţii regionale de securitate. Principiul de neutralitate inserat în Constituţia RM nu înseamnă renunţarea la crearea de capabilităţi de autoapărare, inclusiv prin aranjamente internaţionale de cooperare după cum acţionează alte state constituţional neutre, dar stabile, solidare şi sigure de viitorul lor. ■

 

Comentarii [3]

Comentariu
  • 25.12.2013 06:16:34
  • 16.04.2016 03:08:52
  • 31.10.2016 05:27:20

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
6
Afişări de site:
1797875
Vizitori unici:
3267131

WebArt Pro