Profitразделитель ссылочного текста №_12_2021 (294), decembrie 2021

Modernizarea ţării - imposibilă fără reformarea justiţiei

Mariana TABUNCIC | Interviu politic

După jumătate de an în care s-a aflat în funcţia de judecător la Curtea Constituţională (CC), la 4 octombrie curent, cu votul a cinci magistraţi, fostul Ministru al Justiţiei Alexandru Tănase a fost ales în calitate de preşedinte al Curţii. Avînd în spate o experienţă impresionantă în calitate de avocat, noul preşedinte al CC dă asigurări că va gestiona activitatea instituţiei pe care o conduce pentru ca imaginea acesteia în societate să fie una pozitivă. Fiind adeptul reformelor rapide şi radicale, Alexandru Tănase susţine că fără o reformare din temelie a justiţiei, R.Moldova nu va obţine progrese considerabile. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit & Bănci şi Finanţe, Alexandru Tănase oferă detalii mai puţin cunoscute publicului larg despre cauzele care l-au determinat sa părăsească PLDM-ul, despre condiţiile în care s-a creat AIE-2, precum şi despre relaţiile sale cu fostul şef de partid şi actualul premier Vlad Filat.

Profit: Dle Tănase, alegerea Dvs. în funcţia de preşedinte al CC, la numai cîteva luni după numirea în funcţia de judecător al Curţii, a fost o surpriză pentru Dvs. sau v-aţi aşteptat la o asemenea derulare a evenimentelor?

A.T.:
Sincer să fiu, cînd am fost numit în calitate de judecător la CC, nimeni nu avea de unde să ştie că la cîteva luni funcţia de preşedinte al CC va deveni vacantă. Dar dacă a fost să fie aşa, am candidat pentru această funcţie şi am obţinut majoritatea de voturi. Nu pot spune că sprijinul pe care l-am primit a fost o surpriză. Anterior, am fost jurist practician, iar în ultimii ani am deţinut funcţia de Ministru al Justiţiei. Pe lîngă toate acestea, sînt unicul judecător care am în faţă un mandat deplin de şase ani, spre deosebire de ceilalţi judecători. Am apreciat faptul că majoritatea colegilor mei mi-au acordat vot de încredere pentru această funcţie şi am tratat acest vot ca pe un mandat de a face anumite reforme la CC.

Profit: Ţinînd cont de acuzaţiile reciproce aduse recent de unii membri ai Curţii, credeţi că este posibilă o bună funcţionare a acesteia?

A.T.:
Curtea este un organism format din oameni diferiţi. Fiecare dintre cei şase membri ai CC are propria personalitate, propriile viziuni asupra problemelor pe care le judecăm, propria experienţă de viaţă şi propriul bagaj intelectual, cultural şi moral. Bineînţeles că în asemenea circumstanţe, preşedintele are sarcina de a gestiona foarte atent şi cu mare grijă relaţiile din interiorul Curţii, pentru ca personalitatea şi potenţialul fiecărui magistrat să fie pus în valoare şi tratat cu mult respect. Aşa s-a întîmplat ca de la vîrsta de 25 de ani să activez pe cont propriu şi să exercit managementul în diferite instituţii. De-a lungul anilor am învăţat să gestionez calm şi cu răbdare situaţiile cu încărcătură conflictuală şi să asigur în jurul meu o atmosferă confortabilă de lucru. Începînd cu colective mai puţin numeroase şi finalizînd cu colective mari (cum ar fi, de exemplu, Ministerul Justiţiei) am avut grijă să nu apară stări de conflict în interiorul instituţiei. La ora actuală, în ciuda diferenţelor de vîrstă şi viziuni, avem o atmosferă sănătoasă în interiorul Curţii Constituţionale.

Profit: De ce calităţi credeţi că va trebui să daţi dovadă pe perioada mandatului pentru a asigura un echilibru în cadrul CC?

A.T.:
Pentru asigurarea echilibrului într-o instituţie cu un sistem decizional colegial, este necesar de a respecta trei reguli de bază: de a trata cu respect colegii, de a asigura transparenţa decizională şi de a nu abuza de poziţia administrativă pentru a-ţi promova propriul punct de vedere în raport cu ceilalţi colegi. Cine respectă aceste reguli, reuşeşte să asigure şi echilibrul necesar în interiorul instituţiei.

Profit: Care sînt principalele Dvs. obiective în funcţia de preşedinte al CC?

A.T.:
Am început deja un amplu proces de reforme în interiorul Curţii, care ţin, în special, de hotărîrile pe care le aprobăm. Avem primele decizii care sînt adoptate şi redactate după modelul celor adoptate de CEDO. Am pretenţia să spun că ultimele noastre hotărîri sînt la nivelul hotărîrilor adoptate de Curţi Constituţionale cu experienţă mai mare ca a noastră, în probleme similare. Atît timp cît voi deţine funcţia de preşedinte al CC, voi face tot posibilul să formăm o jurisprudenţă uniformă şi consecventă, pentru ca toate autorităţile statului şi cele judecătoreşti să aibă o previzibilitate în materie de reglementări legale sau soluţii judiciare.

Profit: Activitatea CC a fost dur criticată în ultimul timp atît de partidele din AIE, cît şi de opoziţie.

A.T.:
În ceea ce priveşte criticile, trebuie clarificate cîteva lucruri. Curtea Constituţionala există prin hotărîrile pe care le adoptă. Nu am nimic împotrivă ca societatea sau oamenii politici să critice soluţiile date de Curte. Dar, din păcate, asemenea critici nu prea întîlnim. De cele mai dese ori, cei care nu reuşesc să obţină soluţia dorită din partea CC, recurg la insinuări şi insulte împotriva judecătorilor în loc să combată argumentele Curţii. Aşa ceva este inadmisibil într-o societate civilizată. Am constatat situaţii surprinzătoare cînd  demnitari de rang înalt criticau Curtea fără măcar să fi citit ce scrie în hotărîrea supusă criticii. Am urmărit la televizor talkshow-uri de ore în sir, unde erau criticate hotărîri ale CC, înainte ca motivele care au stat la baza adoptării să fi fost publicate la acel moment. Revin la începutul gîndului meu: nu am nimic împotriva criticii hotărîrilor Curţii Constituţionale, doar vreau ca cei care le critică să le citească mai întîi.

Profit: Ce creează impedimente în activitatea CC şi de ce credeţi că este nevoie pentru a îmbunătăţi activitatea Curţii?


A.T.:
Eu nu cred că avem impedimente majore în activitatea noastră. Pentru moment CC are absolut tot ce este necesar pentru a ne face bine datoria. Ne confruntăm şi noi cu anumite limitări financiare, dar este o situaţie generală pentru toate instituţiile statului, derivată din criza economică prin care trecem. 

Profit: Dvs. eraţi considerat un „generator al reformelor” în domeniul justiţiei, iar în momentul în care aţi părăsit funcţia de ministru „trenul cu reforme” a rămas fără locomotivă. Ce v-a determinat să demisionaţi din funcţia de ministru?

A.T.:
Motivele au fost diverse. Plecarea din MJ a fost rezultatul unei analize şi a conştientizării situaţiei că în conjunctura de la acel moment nu aveam sprijin politic pentru ideile mele de reformă, inclusiv din partea propriului partid. Doar cîteva idei de reforme au fost sprijinite de colegii de coaliţie în perioada mandatului meu – reforma avocaturii, reforma sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti. În rezultat, a fost soluţionată o problemă de sistem majoră. Recent, Banca Mondială în ultimul său raport „Doing Business” a menţionat realizarea a patru reforme care au reuşit plasarea Moldovei mai sus în clasament, una dintre care este şi eficientizarea executării hotărîrilor judecătoreşti prin introducerea executorilor judecătoreşti privaţi.

Cu mici excepţii, clasa noastră politică, nu conştientizează cît de importantă este reforma judiciară. Atît timp cît în justiţie nu va fi regulă, nimic nu va merge în această ţară. Exista ţări cu resurse naturale enorme, dar companiile care activează acolo sînt înregistrare în Olanda, Danemarca sau Marea Britanie. De ce se întîmplă asta? Pentru că acolo poţi beneficia de protecţie din partea justiţiei.

Dacă vorbim despre reformarea şi modernizarea ţării, atunci fără o reformare din temelie a sistemului judecătoresc acest lucru nu va avea loc. Reforma judecătorească reprezintă suportul pentru celelalte reforme. Anume de aceasta am fost şi rămîn a fi adeptul schimbărilor rapide şi radicale. Tactica elaborării strategiilor de lungă durată este potrivită în ţările unde lucrurile merg mai mult sau mai puţin bine, unde există o previzibilitate pentru următorii 10 ani. Nimeni nu ştie ce va fi în Moldova peste două luni… În societate se creează impresia că atunci cînd se doreşte păstrarea intactă a unui sistem putred şi ineficient, dar sub presiunea factorului extern trebuie efectuate anumite reforme, începe elaborarea strategiilor sau planurilor de acţiuni „cincinale”.

Profit: În opinia Dvs., ce ar trebui de făcut pentru a îmbunătăţi autoritatea justiţiei moldoveneşti? 

A.T.:
În majoritatea sondajelor de opinie biserica este cotată ca instituţia cu cel mai mare nivel de încredere în rîndul populaţiei. Asta nu înseamnă că toţi cei 90% din populaţie care au încredere în această instituţie merg neapărat la biserică în fiecare dimineaţă. Acest nivel de încredere semnifică faptul că în percepţia publică biserica este văzută ca o instituţie în care poţi avea încredere. Dacă ar fi să analizăm nivelul de încredere în justiţie, acesta este scăzut nu doar din motiv că nu s-a făcut cuiva dreptate în justiţie, ci pentru că există percepţia că în justiţie nu poţi avea încredere.

Dacă pînă în 2009, existau elemente obiective care puneau la îndoială independenţa justiţiei, atunci la ora actuală, imaginea justiţiei este într-o măsură mai mică dependentă de calitatea actului de justiţie propriu-zis, dar în mare dependenţă de atitudinea presei şi reacţiile publice în problemele justiţiei. În primul rînd, toate reacţiile din partea politicienilor, societăţii civile, mass-media, trebuie să fie obiective şi profesioniste. Atunci cînd se critică ceva din domeniul justiţiei, trebuie să se ştie exact ce se critică. Este greşit să afirmi că „instanţa de judecată a achitat un infractor”, dacă nu spui şi despre faptul că nu au existat probe pentru condamnarea lui.

Ce încredere în justiţie poate avea un cetăţean, cînd aude la televizor că „procuratura trebuia să anticipeze atacurile raider”, în situaţia în care din anul 2000 procuratura nu mai are competenţa de supraveghere generală? Credeţi ca cetăţenii încep să aibă mai multă încredere în justiţie cînd aud minciuni la televizor precum că aşa-numitele „atacuri raider” au avut loc datorita modificărilor procedurii de executare, în timp ce, de fapt, procedura n-a fost modificată, iar prevederile vizate se conţin în legislaţia moldovenească încă din 1964?

Eu cred ca este inadmisibilă utilizarea problemelor din justiţie ca instrumentar al bătăliilor politice. Manipulările şi minciunile nu au cum să insufle mai multă credibilitate sistemului judecătoresc în ansamblu. Trebuie să dezvăţăm oamenii politici să se răfuiască cu oponenţii folosind ca armă justiţia, procuratura şi alte instituţii, care în mod normal trebuie să fie departe de turbulenţele politice.

Profit: În actualele condiţii de război politic total, credeţi că mai este posibilă alegerea şefului statului?

A.T.:
Nu cred că cineva mai înţelege ce se întîmplă în viaţa politică din R. Moldova. Nu sînt convins că şi cei implicaţi ştiu exact ce joc fac. Societatea şi observatorii mai degrabă ghicesc, decît fac anumite analize relevante. Părerea mea este că politicienii trebuie să înţeleagă un lucru: nealegerea şefului statului timp de doi ani demoralizează societatea şi aduce într-o stare de putrefacţie administraţia de stat. De asta este bine ca să se găsească o formulă pentru alegerea preşedintelui.

Profit: Ţinînd cont de ultimele evoluţii de pe scena politică din Moldova, şi în special în cad-rul PLDM, regretaţi sau nu faptul ca aţi plecat din acest partid?

A.T.:
Nu am nici un fel de regrete legate de plecarea din PLDM.  Din păcate, astăzi constat că în această formaţiune nu a rămas prea mult din idealurile cu care am lansat noi PLDM la 8 decembrie 2007. Personal, trebuie să recunosc că am greşit atunci cînd m-am asociat cu Vlad Filat în acest proiect, dar nu acesta este adevăratul regret. Adevăratul regret pe care îl am este altul: după 29 iulie 2009, energia morală a societăţii, care a propulsat noua putere, a fost capitalizată şi folosită în scopuri meschine care nu au nimic comun cu valorile şi idealurile pentru care am luptat.

Profit: Premierul Vlad Filat susţine că i-a fost greu să poarte negocieri pentru formarea AIE-2, din cauza că doi dintre adjuncţii săi – Alexandru Tănase şi Mihai Godea, reprezentau alte interese decît cele ale PLDM. Cum a fost în realitate şi în ce condiţii s-a născut AIE-2?

A.T.:
Sînt vorbe goale, caracteristice premierului, cu care am reuşit să ne obişnuim în ultimii doi ani. Dl Filat obişnuieşte să facă asemenea gen de afirmaţii, însă atunci cînd îi ceri fapte, spune că „nu este în poziţie să comenteze”. Este un truc ieftin, pe care dacă îl foloseşti prea des nu are nici un efect. Observaţi că nimeni nu mai ia în serios insinuările sale.
În ceea ce priveşte constituirea AIE-2, lucrurile au stat cu totul altfel decît încearcă să le prezinte dl Filat. Deşi cele trei partide care formează AIE-2 s-au întîlnit de 13 ori, în realitate nici un fel de negocieri nu au avut loc, pînă la 29 decembrie 2010, cînd PD a anunţat ca va face parte din alianţa de centru-dreapta. Nici nu ar fi putut avea loc careva negocieri, atît timp cît nu era clar ce alianţă va face  PD - pe dreapta sau pe stînga.

Înainte de începerea negocierilor, dl Filat s-a în-tîlnit cu Vlad Plahotniuc, cu care a decis împreună care va fi formula viitoarei coaliţii. După această în-tîlnire, dl Filat ne-a anunţat că s-a convenit să rămînă intacte toate înţelegerile din cadrul AIE 1. Urmau a fi partajate doar funcţiile din administraţie pe care le deţineau anterior reprezentanţii AMN. Niciodată în cadrul acestor discuţii dl Filat nu a abordat subiectul Procuraturii, CCCEC sau al SIS-ului. Mihai Ghimpu a fost unicul care a cerut Procuratura şi Internele, dar dl Filat a fost categoric împotriva acestor propuneri. 

În seara zilei de 29 decembrie 2010 reprezentanţii celor trei partide (PL, PLDM, PD) au finalizat detaliile tehnice ale acordului în incinta restaurantului de la ultimul etaj al hotelului NOBIL din Chişinău. De finalizarea acordului din partea PLDM a fost responsabil Victor Bodiu. Dl Filat l-a delegat personal.

A doua zi, la reşedinţa de stat, am primit cu toţi cîte un exemplar al acordului final. Eu am propus ca funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului să fie lichidată, dar Vlad Filat a fost categoric împotrivă, deoarece se înţelesese deja cu Vlad Plahotniuc că va susţine candidatura dumnealui în această funcţie. Pînă la învestirea noului Guvern, dl Filat s-a mai întîlnit cu dl Plahotniuc de cîteva ori. Acum cînd Vlad Filat spune că cineva a lucrat împotriva lui, mă întreb cine putea fi acesta, dacă el personal a fost cel care a negociat permanent cu Vlad Plahotniuc?

Tot ce v-am spus mai sus, poate fi confirmat de zeci de oameni, în timp ce afirmaţiile dlui Filat nu le poate confirma nimeni.

Profit: Societatea era pregătită pentru ca Dvs. să fiţi candidatul PLDM pentru alegerile locale din Chişinău din luna iunie curent. Liderul partidului însă a luat o decizie neaşteptată şi destul de autoritară. De ce?

A.T.:
Oficial, în PLDM nu am discutat niciodată acest subiect. Au fost zvonuri lansate probabil pentru a testa opinia publică. Realitatea este că după şedinţa Parlamentului din 30 decembrie 2010, Vlad Filat nu mi-a mai răspuns la apelurile telefonice şi nu am avut nicio întrevedere cu el, cu excepţia celor de la şedinţele de Guvern. M-am văzut cu Filat doar cu o săptămînă înainte să fiu numit la CC, cînd am înţeles ambii că lucrurile nu mai pot continua aşa.

Profit: Cum aţi comenta unele păreri potrivit cărora odată cu alegerea Dvs. în funcţia de preşedinte al CC, Vlad Plahotniuc şi-a finalizat cu succes combinaţia din mai multe mişcări în rezultatul căreia acesta are la CC „oamenii săi”?

A.T.: 
Zvonurile de „colaborare cu dl Plahotniuc” fac parte dintr-o campanie lansată din umbră de premierul Filat încă în vara anul 2010, al cărei scop era de a compromite persoanele care, în viziunea dumnealui, îi făceau concurenţă sau aveau un punct distinct de vedere. Cei care au urmărit cu atenţie această campanie de denigrare, au remarcat faptul că toţi cei care nu erau pe placul dlui Filat imediat deveneau „oamenii lui Plahotniuc”.  Dacă ar fi să căutăm şi anumite fapte pe care se bazează aceste bîrfe, vom vedea că ele lipsesc. Revenind la numirea mea la CC. Fără propunerea Primului-Ministru, eu nu puteam fi numit judecător la Curtea Constituţională, iar dl Filat n-ar fi numit niciodată în funcţia de judecător la CC o persoană apropiată de dl Plahotniuc. Ar fi fost lipsit de logică.

Profit: Am putea aştepta revenirea Dvs. în marea politică?

A.T.:
  Eu nu planific nimic. Într-o ţară ca Moldova este o mare eroare să-ţi planifici acţiunile pentru cinci ani înainte. Acum am un mandat de judecător şi de preşedinte al CC. Este o provocare pentru mine acest lucru şi vreau să depun toate eforturile pentru ca aici lucrurile să meargă bine.■

 

Comentarii [4]

Comentariu
  • 24.11.2011 12:59:37 Oleg
    Interesant, musulmanii și homosexualii l-au plătit pe tovarășul Tănase sau pur și simplu așa îi simpatizează el?
  • 22.04.2015 06:33:01
  • 19.01.2017 11:04:59
  • 29.08.2019 04:14:06

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
27
Afişări de site:
2117192
Vizitori unici:
4238262

WebArt Pro