Profitразделитель ссылочного текста №_11-12_2022 (303), noiembrie-decembrie 2022

Depozitelor – „Da!” Purceluşului de porţelan – „Nu!”

Svetlana RUDENCO | Bani & Societate

Băncile comerciale au dat dovadă de o solidaritate fără precedent şi au propus ca şi R.Moldova, de rînd cu multe alte state ale lumii, să marcheze oficial Ziua Internaţională a Economiilor pe data de 31 octombrie. Scopul acestei iniţiative colective a fost de a promova cultura economiilor. Anticipînd reproşul privind inoportunitatea acestei zile pentru Moldova, Dumitru Ursu, preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova (ABM), a adus exemplul Elveţiei, care în trecut a fost şi ea o ţară foarte săracă, dar pe care cultura economiilor bancare a transformat-o în cea mai bogată ţară din Europa.

     Cu excepţia istoricilor, practic, nimeni nu mai ţine minte perioada cînd Elveţia era una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Se consideră că bogăţia Elveţiei a fost determinată, în primul rînd, de neutralitatea păstrată de această ţară, începînd cu anul 1815, perioadă în care acest stat nu a participat la nici un conflict armat, iar situaţia politică din ţară a fost una stabilă.
     Din păcate, de la declararea independenţei, R.Moldova nu s-a putut lăuda cu stabilitate politică, or banii, după cum bine se ştie, iubesc liniştea.
     Potrivit datelor ABM, din masa monetară totală de 23 mlrd. lei, volumul banilor lichizi aflaţi în circuit atinge 9,2 mlrd. lei sau 40%. În comparaţie cu 10-12% în alte ţări, acest indicator este alarmant de înalt. Teoretic, aceşti bani pot provoca fluctuaţii valutare neplăcute, pot influenţa negativ asupra stabilităţii preţurilor şi pot îngreuna activitatea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), consideră bancherii, îndemnînd atragerea banilor în circuitul „oficial”, adică în depozite bancare. Mulţi analişti au însă o atitudine reticentă faţă de acest argument.
Directorul Agenţiei de rating Estimator-VM Natan GARŞTEA: Într-adevăr, viteza de circulaţie a acestor bani la populaţie este mult mai mică, decît ar fi pe conturile bancare. Însă problema constă nu atît în pericolul, cît în interesul raţional al băncilor de a atrage aceşti bani în depozite. În orice caz, neştiind dinamica banilor lichizi aflaţi în circulaţie, nu putem vorbi despre posibilul pericol al acesteia.
      În primul trimestru al anului 2010, dinamica banilor lichizi aflaţi în circulaţie s-a micşorat cu 4%, pe cînd la finele celui de-al doilea trimestru, dimpotrivă, a crescut cu 3,6%. Reprezentanţii BNM susţin că şi în următoarele 2-3 trimestre evoluţia banilor aflaţi în circulaţie va fi determinată de creşterea cererii de bani din partea economiei naţionale. În aceste condiţii, ritmul de creştere a volumului banilor aflaţi în afara sistemului bancar, depăşind ritmurile de creştere a inflaţiei, este favorabil creşterilor economice, în schimb exercită o presiune inflaţionistă.
      Gradul economiilor în Moldova este negativ dacă ar fi să-l calculăm după metodele ţărilor dezvoltate. Cel mai înalt indicator este în Germania, Austria, Elveţia (17-18%) şi în SUA (12%). Din aceste considerente, ţara noastră are nevoie de o altă metodă de calcul al gradului economiilor, care ar ţine cont de paradoxul nostru naţional: potrivit statisticii oficiale, moldovenii cheltuiesc mai mult decît cîştigă. Reprezentanţii ABM recunosc faptul că deficitul între cheltuieli şi venituri se acoperă, în special, din contul transferurilor de peste hotare, economiei tenebre şi a creditelor bancare. În rezultat, practic, sărăcie nu există, aceasta se regăseşte doar în rapoartele Biroului Naţional de Statistică.
      În aceste condiţii, dorinţa băncilor de a atrage banii cetăţenilor în depozite este justificată - înseamnă că este ce să atragi. Rămîne doar să convingem cetăţenii să-şi scoată banii de la ciorap şi să-i depună la bancă, unde sînt protejaţi atît fizic, cît şi de inflaţie, deoarece dobînda acoperă, cel puţin, această devalorizare.
      Potrivit datelor ABM, la o rată medie ponderată a dobînzii la depozite de 12,5% în lei, conform situaţiei la 1 octombrie 2010, şi la o rată a inflaţiei prognozată de 7,8% la finele anului, cîştigul real al deponenţilor constituie 5% din suma depozitului. Siguranţa şi veniturile sînt argumentele forte ale bancherilor. Prognozele inflaţiei, stabilite de BNM, scad încontinuu. Dacă la începutul anului BNM prognoza o rată a inflaţiei la nivelul de 8,2%, acum prognoza constituie 7,8% pentru anul 2010, 7,3% - pentru anul 2011 şi 4,6% - pentru anul 2012. Prognozele BNM sună optimist atît pentru sistemul bancar în general, cît şi pentru deponenţi, în particular.
      Potrivit datelor oferite de АBМ, din 27,3 mlrd. lei care constituie volumul depozitelor din întreg sistemul bancar, 17,2 mlrd. constituie depozitele persoanelor fizice. Mai mult de jumătate (52%) sînt în valută liber convertibilă. O astfel de proporţie este considerată nu tocmai benefică, deşi s-a schimbat din anii 90 ai secolului trecut, cînd depozitele în lei nu erau mai mari de 30%. Băncile continuă să depună eforturi pentru a consolida încrederea populaţiei faţă de valuta naţională, conştientizînd că acest proces trebuie să decurgă în paralel cu сreşterea încrederii faţă de bănci, care s-a redus după criza financiară mondială şi după falimentul Investprivatbank.
      Unii susţin că trebuie să nu ai încredere nu în bănci, ci în stat, care dacă va dori, va scoate banii şi de la ciorap, şi de la bancă. Bancherii confirmă că criza în Moldova, în comparaţie cu alte state, a venit nu din sistemul bancar, dar din sectorul real al economiei, care nu a fost în stare să stingă datoriile faţă de creditele luate. Pentru cetăţeni acest argument sună destul de neconvingător: aceştia văd rezultatele crizei şi puţin probabil că se gîndesc de unde îşi are aceasta rădăcinile. Iată de ce cetăţenii trebuie convinşi tot prin rezultate. De exemplu, prin mişcorarea dobînzii la creditele bancare.
     La finele lunii septembrie 2010, volumul total al creditelor în sistemul bancar a crescut cu 8% sau cu 900 mil. lei, depăşind cifra de 24,3 mlrd. lei.
Dumitru URSU, preşedintele ABM: Calitatea creditelor, deşi continuă să trezească îngrijorare, a crescut totuşi în ultimul an. În prezent doar 30% din creditele de consum sînt neperformante. Iar la nivelul creditelor în general acest nivel este de 17%. În Europa acest indicator nu depăşeşte 5,5%. Factorul principal care influenţează asupra portofoliului de credite şi a ratei dobînzii rămîne a fi costul resurselor bancare. Însă şi aici există tendinţe optimiste: pe parcursul ultimului an tot mai activ au început să vină în ţară şi liniile străine de creditare. Concomitent cu creşterea economică, continuă şi tendinţa de majorare a volumelor de credite.
      În general, odată cu creşterea economică, situaţia în Moldova va fi din ce în ce mai bună. Vor fi mai multe credite cu o rată a dobînzii mai mică şi a depozitelor - mai mare, mai puţini bani lichizi în circuit şi mai mulţi bani în bănci. Şi asta pentru că banii iubesc liniştea şi calmul, pe care le-o poate oferi doar o economie stabilă pentru o perspectivă de durată. Aşa că îndemnul Asocieţiei de a strica şi a arunca purceluşul de porţelan şi a aduce banii la bancă este cît se poate de clar. În acelaşi timp, dorim băncilor succese în acest început. Important este ca acest lucru să nu devină o acţiune obişnuită colectivă de promovare a băncilor. Să legăm această iniţiativă cu alte fenomene din ţară care au declarat război sărăciei, tot nu am vrea.

Comentarii [4]

Comentariu
  • 09.07.2014 04:10:28
  • 25.09.2015 05:34:38
  • 06.01.2017 06:50:59
  • 23.08.2018 06:51:52

Adauga-ţi comentariu

© 2008 "Profit"

 

Ştiri
În cazul preluărilor materialelor de pe site este necesară indicarea sursei Profit.md
Sesiuni curente:
17
Afişări de site:
2274694
Vizitori unici:
4709604

WebArt Pro