Profit №_12_2023, decembrie 2023
Guvernanţa corporativă a societăţilor pe acţiuni
Analizând tendinţa evoluţiei societăţilor comerciale din ultimii 20 de ani, observăm că principalele cauze ale insolvabilităţii, stagnării dezvoltării, înregistrării deficitelor financiare care conduc la privatizări sau concesiuni la preţuri neavantajoase pentru stat sunt managementul defectuos şi întârzierea luării unor decizii corecte din partea organelor de conducere. Prin urmare, durabilitatea şi dezvoltarea companiei poate fi asigurată doar prin adoptarea unor metode de conducere moderne şi eficiente. În această articol, avocatul Valentin Ciuric, specializat în avocatură de afaceri, va prezenta o analiză a guvernanţei corporative a societăţilor pe acţiuni.
Cadrul juridic. Guvernanţa corporativă reprezintă, în esenţă, sistemul prin care o companie este condusă şi controlată, stabilind un set de standarde pentru managementul eficient al societăţii şi asigurării respectării drepturilor acţionarilor, sintetizând cele mai bune practici naţionale şi internaţionale în domeniu.
Cadrul juridic de bază al guvernanţei corporative este stabilit de Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997 şi Codul civil. Regulile de bază, însă, urmează a fi dezvoltate şi ajustate pentru fiecare societate pe acţiuni în parte. În acest scop, la 24 decembrie 2015 Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) prin Hotărârea nr. 65/10 a adoptat Codul de Guvernanţă Corporativă (CGC).
Documentul are la bază principiile guvernanţei corporative elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi experienţa acumulată în aplicarea Legii nr. 1134 din 1997.
Deţinătorii CGC. Potrivit pct. 2 din Hotărârea nr. 65/10 sunt obligate să adopte CGC societăţile pe acţiuni de interes public. Conform legislaţie, de interes public este entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; bancă, societate de asigurări, organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică, entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Conform pct. 3 din aceeaşi hotărâre, societăţilor pe acţiuni, altele decât cele de interes public li se recomandă să aprobe CGC. Potrivit datelor statistice publicate de Agenţia Servicii Publice (ASP) la 1 septembrie 2019 în Registrul de stat al unităţilor de drept erau înregistrate 4307 societăţi pe acţiuni.
Guvernanţa corporativă nu se aplică exclusiv companiilor mari. În statele în care etica afacerilor este mai dezvoltată, chiar şi întreprinderile mici şi mijlocii implementează principiile guvernanţei. Pentru Republica Moldova adoptarea codurilor a apărut ca o cerinţă legală particulară, însă, cred că avantajele vor fi percepute de majoritatea societăţilor comerciale.
Modul de aprobare. Proiectul CGC se elaborează de către Consiliul societăţii sau de către organul executiv. Organul poate solicita asistenţa departamentului juridic intern şi/sau a unui jurist specializat în dreptul societăţilor comerciale.
CGC se aprobă prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), inclusiv constitutivă, sau prin hotărârea Consiliului societăţii şi se aduce la cunoştinţa acţionarilor prin publicarea pe pagina web a societăţii, dacă există, prin afişarea în incinta societăţii sau prin expedierea unui exemplar în format electronic sau fizic.
CGC se înregistrează în Registrul actelor normative interne, dacă există, şi se păstrează în arhiva societăţii. Depunerea documentului la ASP sau CNPF nu este necesară, însă societatea va anunţa CNPF despre adoptarea codului printr-o notificare numită „Informaţii de ordin continuu privind evenimentele care influenţează emitentul” (Hotărârea CNPF nr. 7/1 din 18.02.2019).
Entitatea de interes public şi oricare altă societate pe acţiuni care aprobă codul este obligată să pregătească o Declaraţie de guvernanţă corporativă ,,Conformare sau justificare”, să o publice pe pagina web, dacă există, şi să o prezinte anual CNPF până la 30 aprilie împreună cu Notificarea privind dezvăluirea publică a informaţiei. Neprezentarea acestor informaţii poate atrage răspunderea contravenţională în baza art. 304 Cod contravenţional.
Conţinutul. Fiind un acord între acţionari şi organele societăţii, CGC trebuie să conţină norme privind protejarea şi promovarea drepturilor acţionarilor, pe de o parte, competenţele şi modul de interacţiune între organele de conducere, pe de altă parte.
Astfel, pentru acţionari codul trebuie să reglementeze modul de realizare a drepturilor de a fi informat, de a participa şi de a vota în cadrul AGA, de a primi dividende, de preempţiune la subscrierea acţiunilor nou-emise, de a fi ales în organele de conducere ale societăţii şi drepturi specifice acţionarilor minoritari etc.
Codul nu poate reglementa detaliat multitudinea de procese, drepturi şi situaţii de criză, de aceea va conţine principiile şi orientările generale ale proceselor, iar societatea va adopta regulamentele interne în conformitate cu acele principii.
CGC nu trebuie să ţină locul actului de constituire, de aceea nu va conţine temeiuri de dizolvare, competenţe extinse ale organelor de conducere decât cele prevăzute în actul de constituire, deoarece nu vor produce efecte juridice (de ex. art. 223 alin. (1) lit. g) din Codul civil).
Regulile aprobate sunt obligatorii pentru organele societăţii, pentru acţionari şi pentru salariaţi, iar nerespectarea acestora poate atrage nulitatea hotărârilor adoptate prin prisma art. 202 din Codul civil (de ex. nerespectarea modului de convocare a AGA).
Beneficiile CGC. Cele mai importante beneficii ale guvernanţei corporative includ creşterea transparenţei şi a responsabilităţii sociale, tratamentul echitabil faţă de acţionari, diminuarea riscurilor şi a litigiilor, sporirea încrederii pentru potenţialii investitori, asigurarea leadership-ului participativ şi nu în ultimul rând, favorizează diminuarea corupţiei.
Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020 prevede ca acţiune cuprinsă în Prioritatea VII.3. „Etica afacerilor”, elaborarea şi promovarea codului-model de etică în afaceri şi de guvernanţă corporativă pentru societăţile comerciale. Indicator de progres al planului va fi adoptarea codurilor de către cel puţin 25% din societăţile pe acţiuni şi cel puţin 75% din întreprinderile cu cotă de capital integrală sau majoritară de stat/municipală.
CGC nu este o inovaţie doctrinară. Societăţile comerciale autohtone trebuie să-l perceapă ca fiind un instrument pentru asigurarea stabilităţii şi protecţie a investiţiilor. Un exemplu elocvent al lacunelor de guvernanţă este sistemul bancar unde din cauza activităţii administratorilor numiţi netransparent a fost posibilă devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank.
Criza bancară trebuie să fie un imbold puternic pentru societăţile comerciale pentru a-şi fortifica siguranţa prin adoptarea CGC cu norme concrete şi practice.■
Cadrul juridic de bază al guvernanţei corporative este stabilit de Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997 şi Codul civil. Regulile de bază, însă, urmează a fi dezvoltate şi ajustate pentru fiecare societate pe acţiuni în parte. În acest scop, la 24 decembrie 2015 Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) prin Hotărârea nr. 65/10 a adoptat Codul de Guvernanţă Corporativă (CGC).
Documentul are la bază principiile guvernanţei corporative elaborate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi experienţa acumulată în aplicarea Legii nr. 1134 din 1997.
Deţinătorii CGC. Potrivit pct. 2 din Hotărârea nr. 65/10 sunt obligate să adopte CGC societăţile pe acţiuni de interes public. Conform legislaţie, de interes public este entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; bancă, societate de asigurări, organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică, entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social. Conform pct. 3 din aceeaşi hotărâre, societăţilor pe acţiuni, altele decât cele de interes public li se recomandă să aprobe CGC. Potrivit datelor statistice publicate de Agenţia Servicii Publice (ASP) la 1 septembrie 2019 în Registrul de stat al unităţilor de drept erau înregistrate 4307 societăţi pe acţiuni.
Guvernanţa corporativă nu se aplică exclusiv companiilor mari. În statele în care etica afacerilor este mai dezvoltată, chiar şi întreprinderile mici şi mijlocii implementează principiile guvernanţei. Pentru Republica Moldova adoptarea codurilor a apărut ca o cerinţă legală particulară, însă, cred că avantajele vor fi percepute de majoritatea societăţilor comerciale.
Modul de aprobare. Proiectul CGC se elaborează de către Consiliul societăţii sau de către organul executiv. Organul poate solicita asistenţa departamentului juridic intern şi/sau a unui jurist specializat în dreptul societăţilor comerciale.
CGC se aprobă prin hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), inclusiv constitutivă, sau prin hotărârea Consiliului societăţii şi se aduce la cunoştinţa acţionarilor prin publicarea pe pagina web a societăţii, dacă există, prin afişarea în incinta societăţii sau prin expedierea unui exemplar în format electronic sau fizic.
CGC se înregistrează în Registrul actelor normative interne, dacă există, şi se păstrează în arhiva societăţii. Depunerea documentului la ASP sau CNPF nu este necesară, însă societatea va anunţa CNPF despre adoptarea codului printr-o notificare numită „Informaţii de ordin continuu privind evenimentele care influenţează emitentul” (Hotărârea CNPF nr. 7/1 din 18.02.2019).
Entitatea de interes public şi oricare altă societate pe acţiuni care aprobă codul este obligată să pregătească o Declaraţie de guvernanţă corporativă ,,Conformare sau justificare”, să o publice pe pagina web, dacă există, şi să o prezinte anual CNPF până la 30 aprilie împreună cu Notificarea privind dezvăluirea publică a informaţiei. Neprezentarea acestor informaţii poate atrage răspunderea contravenţională în baza art. 304 Cod contravenţional.
Conţinutul. Fiind un acord între acţionari şi organele societăţii, CGC trebuie să conţină norme privind protejarea şi promovarea drepturilor acţionarilor, pe de o parte, competenţele şi modul de interacţiune între organele de conducere, pe de altă parte.
Astfel, pentru acţionari codul trebuie să reglementeze modul de realizare a drepturilor de a fi informat, de a participa şi de a vota în cadrul AGA, de a primi dividende, de preempţiune la subscrierea acţiunilor nou-emise, de a fi ales în organele de conducere ale societăţii şi drepturi specifice acţionarilor minoritari etc.
Codul nu poate reglementa detaliat multitudinea de procese, drepturi şi situaţii de criză, de aceea va conţine principiile şi orientările generale ale proceselor, iar societatea va adopta regulamentele interne în conformitate cu acele principii.
CGC nu trebuie să ţină locul actului de constituire, de aceea nu va conţine temeiuri de dizolvare, competenţe extinse ale organelor de conducere decât cele prevăzute în actul de constituire, deoarece nu vor produce efecte juridice (de ex. art. 223 alin. (1) lit. g) din Codul civil).
Regulile aprobate sunt obligatorii pentru organele societăţii, pentru acţionari şi pentru salariaţi, iar nerespectarea acestora poate atrage nulitatea hotărârilor adoptate prin prisma art. 202 din Codul civil (de ex. nerespectarea modului de convocare a AGA).
Beneficiile CGC. Cele mai importante beneficii ale guvernanţei corporative includ creşterea transparenţei şi a responsabilităţii sociale, tratamentul echitabil faţă de acţionari, diminuarea riscurilor şi a litigiilor, sporirea încrederii pentru potenţialii investitori, asigurarea leadership-ului participativ şi nu în ultimul rând, favorizează diminuarea corupţiei.
Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017–2020 prevede ca acţiune cuprinsă în Prioritatea VII.3. „Etica afacerilor”, elaborarea şi promovarea codului-model de etică în afaceri şi de guvernanţă corporativă pentru societăţile comerciale. Indicator de progres al planului va fi adoptarea codurilor de către cel puţin 25% din societăţile pe acţiuni şi cel puţin 75% din întreprinderile cu cotă de capital integrală sau majoritară de stat/municipală.
CGC nu este o inovaţie doctrinară. Societăţile comerciale autohtone trebuie să-l perceapă ca fiind un instrument pentru asigurarea stabilităţii şi protecţie a investiţiilor. Un exemplu elocvent al lacunelor de guvernanţă este sistemul bancar unde din cauza activităţii administratorilor numiţi netransparent a fost posibilă devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank.
Criza bancară trebuie să fie un imbold puternic pentru societăţile comerciale pentru a-şi fortifica siguranţa prin adoptarea CGC cu norme concrete şi practice.■
Adauga-ţi comentariu